Generația 2008-2020: elevii care în 12 ani de școală au avut 18 miniștri ai Educației. Peste 74.000 de copii care au intrat în clasa I în 2008 nu au mai ajuns la Bacalaureat

33.002 vizualizări
Foto: freepik.com
Absolvenții de liceu care au susținut anul acesta examenul de Bacalaureat au început școala în septembrie 2008. Au intrat în învățământul obligatoriu în anul cu cea mai mare creștere economică, anul care a precedeat cea mai amplă criză economică recentă și au terminat școala într-un an cu o pandemie care a provocat o nouă criză economică. După 18 ani de școală, din generația 2020 unul din trei elevi (peste 74.000 în total) intrat în clasa I nu a mai ajuns la Bacalaureat, exceptându-i pe cei care au ales școlile profesionale.

Pe 14 septembrie 2008 intrau în clasa I aproximativ 230.000 de elevi, potrivit unui comunicat al Ministerului Educației, citat de Agerpres la acea dată.

Prima numărătoare exactă a acestei generații are loc abia în clasa a VI-a, când elevii susțin Evaluarea Națională din anul 2014, iar raportul oficial arată că 197.700 de elevi erau înscriși în anul școlar 2013-2014 în clasa a VI-a.

Deja, până la acest moment, 32.300 de elevi nu se mai regăseau în clasa a VI-a dintre cei raportați oficial că au intrat în clasa I în urmă cu 6 ani.

În clasa a VIII-a mai erau înscriși 187.018 elevi, potrivit raportului oficial de la simularea de la Evaluarea Națională din anul 2016. Încă 10 mii de elevi au dispărut în doar doi ani de zile.

În examenul propriu-zis de Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a s-au înscris 153.673 de elevi. Asta înseamnă o scădere peste 32 de mii de elevi din primăvară, când aveau loc simulările, până la examenul din iunie. Față de cohorta inițială, diferența ajunge la 76.327 de elevi.

Dintre ei, reușesc să obțină peste media 5 la Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a doar 111.598 de elevi, adică 75,1%, potrivit Ministerului Educației.

Admiterea la liceu și cea în învățământul profesional împarte această generație în două, în anul 2016.  Au completat fișe de înscriere 119.578 de elevi, iar 118.661 dintre ei au fost repartizați. Alți peste 32 de mii de elevi au mers spre învățământul profesional și către cel vocațional.

În 2019 elevii de la profilurile teoretic și tehnologic au susținut simularea de Bacalaureat, când erau în clasa a XI-a. Prezența lor la acea simulare a fost de 118.000, potrivit ministerului.

Au ajuns la Bacalaureat 2020 123.800 de absolvenți de clasa a XII-a din promoția actuală. Asta înseamnă că 106.200 de elevi din generația care a intra în clasa I nu a mai ajuns la acest examen al maturității. Pentru cei 32 de mii de elevi care au ales învățământul profesional și vocațional situația este explicabilă, dar mai rămân 74 de mii de elevi din această generație despre care în mod oficial nu există o explicație. Asta înseamnă 32,17% din elevii acestei generații.

Pe parcursul celor 12 ani de școală ai acestor elevi au fost 18 miniștri care s-au perindat la șefia Educației. Au început școala pe vremea Guvernului PNL condus de Călin Popescu Tăriceanu, încheie școala tot cu un guvern PNL.

Lista ministrilor din septembrie 2008 până azi

  1. Cristian Adomniței 5 aprilie 2007 — 6 octombrie 2008 (PNL) (schimbat la nici o lună de la începutul anului școlar, după un an și jumătate de mandat; a introdus tezele unice la clasele a VII-a și a VIII-a, în 2007 și 2008, pentru a înlocui examenele. În ultimii ani, tot mai mulți experți în educație au făcut referire la tezele unice ca soluție fie pentru admiterea la liceu, fie pentru înlocuirea celor 20% din media de admitere la liceu reprezentată astăzi de media claselor V-VIII)
  2. Anton Anton 6 octombrie 2008 — 22 decembrie 2008 (PNL) (a fost schimbat în pragul vacanței de iarnă, după două luni și jumătate de mandat, odată cu schimbarea guvernului)
  3. Ecaterina Andronescu 22 decembrie 2008 — 1 octombrie 2009 (PSD) (deja la al doilea mandat, Andronescu stă mai puțin de un an la șefia ministerului, timp în care apucă să desființeze Școlile de Arte și Meserii)
  4. Emil Boc 1 octombrie 2009 — 23 decembrie 2009 (interimar, dar cu un mandat lung, de aproape 3 luni) (PD-L)
  5. Daniel Funeriu 23 decembrie 2009 — 9 februarie 2012 (PD-L) (are cel mai lung mandat din perioada analizată – promovează actuala Lege a Educației prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, introduce camere de luat vederi în sălile de clasă, la examenele naționale)
  6. Cătălin Baba 9 februarie 2012 — 7 mai 2012 (PD-L) (un mandat de doar trei luni)
  7. Ioan Mang 7 mai 2012 – 15 mai 2012 (PSD) (ministrul demisionează după o săptămână, în urma a numeroase acuzații de plagiat)
  8. Liviu Pop 15 mai 2012 – 2 iulie 2012 (Ajuns în fruntea ministerului ca politician independent, Liviu Pop a fost președinte al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) Maramureș și printre primele sale măsuri ca ministru s-a numărat reintroducerea reținerii cotizațiilor sindicale direct prin statele de plată ale profesorilor membri de sindicat. Ministerul Educației este de atunci din nou în situația paradoxală a angajatorului care colectează cotizația sindicală, după ce Funeriu eliminase această practică în 2011. Liviu Pop a fost cel care a desființat Consiliul Național pentru Atestarea Diplomelor și Titlurilor Universitare, care anunțase plagiatul lui Victor Ponta – premier la acea vreme)
  9. Ecaterina Andronescu 2 iulie 2012 – 21 decembrie 2012 (PSD) Revenea la minister pentru al treilea mandat după o serie de modificări susținute în Parlament asupra legii Educației.
  10. Remus Pricopie 21 decembrie 2012 – 14 decembrie 2014 (PSD) (al doilea cel mai lung mandat de ministru al Educației, deținut alături de Mihnea Costoiu – ministru delegat pentru Cercetare și Învățământ Superior. În mandatul acestora au loc cele mai ample modificări ale Legii educației Miclea-Funeriu din 2011; acum, concursurile de angajare a profesorilor trec de la școli înapoi la inspectorat, făcând imposibilă din nou sancționarea sau demiterea profesorilor neperformanți. Detalii aici)
  11. Sorin Mihai Cîmpeanu 14 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015 (PC) (la puțin timp de la intrarea sa în guvern, executivul a modificat legea educației astfel încât doctorii să poată renunța la titlul de doctor. Premier era Victor Ponta, care anunțase înainte de această modificare legislativă că renunță la titlul de doctor. Până la urmă, nimeni “nu a beneficiat” de ordinul care deschidea calea amnistierii plagiatorilor, pentru că niciun ministru nu a mai aprobat și metodologia care să operaționalizeze modificarea legislativă)
  12. Adrian Curaj 17 noiembrie 2015 – 5 iulie 2016  (tehnocrat) (un mandat scurt, în care toată atenția publicului a fost canalizată pe rezolvarea problemei plagiatelor, o plagă sângerândă lăsată în urmă de guvernele social-democrate conduse de Victor Ponta. Venit cu o altă procedură de soluționare a plagiatelor decât cea prevăzută de legea 1/2011 în forma inițială, procedură care cerea timp pentru a fi implementată, Curaj a fost schimbat de premierul Cioloș cu rectorul Universității din București).
  13. Mircea Dumitru 7 iulie 2016 – 4 ianuarie 2017 (tehnocrat) (un mandat care nu a clarificat problema plagiatelor, și nici pe cea a evaluării școlilor doctorale; a organizat pentru prima dată la nivelul școlilor și al liceelor un concurs cu teste de nivel internațional pentru funcția de director)
  14. Pavel Năstase 4 ianuarie 2017 – 28 iunie 2017 (PSD) (a introdus posibilitatea ca foștii directori, numiți politic, să poată fi numiți din nou pe funcții, cu mandat temporar)
  15. Liviu Marian Pop 29 iunie 2017 – 29 ianuarie 2018 (PSD) (a introdus manualele editurii unice, care au fost atât de pline de greșeli, încât unele au fost reeditate)
  16. Valentin Popa 29 ianuarie 2018 – 27 septembrie 2018 (PSD) (a pus în practică planul lansat de Liviu Pop privind realizarea tuturor manualelor de editura unică a statului, trecând peste deciziile nefavorabile date de Curtea Constituțională și în lipsa unei legislații care să îi permită acest monopol)
  17. Ecaterina Andronescu 16 noiembrie 2018 – 2 august 2019 (PSD) Un al patrulea mandat care a debutat după ce Andronescu a negat ferm posibilitatea de a prelua șefia Educației de la Liviu Dragnea, liderul de atunci al PSD căruia Ecaterina Andronescu îi ceruse demisia. “Eu nu sunt de vânzare”, declara Ecaterina Andronescu pentru G4Media.ro, la întrebarea dacă nu a primit oferta de a prelua Ministerul Educației, cu doar 2 luni înainte de a-și încălca cuvântul pentru a deveni ministru. Un mandat marcat de o avalanșă de propuneri de modificări ale legislației, lansate pe bandă rulantă în primele luni și retrase, negate, anulate cu o rapiditate fără precedent. A preluat mandatul cu promisiunea lansată sindicatelor de a produce 3 noi legi ale educației, până la 31 martie 2019. Nu a produs niciuna. A fost demisă de Viorica Dăncilă pentru o declarație considerată deplasată în scandalul Călărași.
  18. Monica Anisie 4 noiembrie 2019 – prezent (PNL) După ce fusese secretar de stat pentru învățământ preuniversitar în 2016, Anisie ajunge ministru în guvernul minoritar al PNL. Anunță o serie de modificări pentru repunerea în aplicare a unor prevederi inițiale din Legea Educației Funeriu-Miclea.

Foto: Girl photo created by freepik – www.freepik.com

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

6 comments
  1. Elevilor care au învățat nu le-a pasat de luptele politice și nu i-a interesat cine a ocupat fotoliul ministerial.
    Fondul problemei contează, nu formatul subiectelor la examene.
    Manuale și auxiliare au fost mereu pe băncile elevilor, profesori au fost mereu.
    Cand elevul este dedicat învățăturii, totul ii merge după strădania lui.

  2. În ce masură aceste statistici tin cont de cei care si-au continuat studiile in străinătate(fie că s-au mutat cu familia, fie că au plecat doar pt studii în perioada liceului)?

    1. Citește și tu articolul, poate, înainte de a ridica întrebări?
      Îți răspund doar in ideea că ești o victimă a acestui sistem șubrezitor: E foarte clar expusă ipoteza elevi înrolați în școală în România vs elevi care dau bacalaureatul în România.
      Deci nu țin cont in nicio măsură de un eventual flux al populației. Nu asta e ideea.

  3. Felicitări pentru ,,radiografia” obiectivă făcută sistemului de învățământ și societații românești.

  4. In scoala romaneasca atavismul adus de comunisti continua sa existe. Forma de proprietate nu e importanta, tarele culturale se gasesc atat in invatamantul de stat cat si la privat.
    Avem ministri care nu cunosc limba romana, dar fac “reforme”. Avem inspectorate care incalca propriile reguli. Avem directori in legaturi de “afaceri” cu primariile care dau bani la scoli. Avem profesori titulari care au pierdut directia si pe care nu-i mai intereseaza nimic din ceea ce reprezinta elevii. (mai sunt si profesorii care copiaza la titularizare, etc.)
    Avem parinti care au putina scoala dar care cumpara cu bani influenta si in final avem copii care nu vad in jurul lor modele de comportament social normal.
    Scoala de azi, pentru putinii care doresc, se face cu ajutorul parintilor sau cu ajutorul unor profesori platiti – pentru cine poate.
    Prabusirea va continua atat timp cat sistemul de relatii, “cumetrii” si spagi nu e blamat ci considerat firesc.
    Si nu e o problema, asa ne place noua, ca popor, sa ne furam singuri caciula. De asta ii votam de fiecare data pe aceeasi. Scoala arata exact cum arata societatea, nici mai buna, nici mai rea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Mihnea Costoiu îşi nuanţează declaraţia privind anularea Bacalaureatului şi Evaluării Naţionale: “Cred că aceste examene trebuie date”. Rectorul Politehnicii declara acum o lună că Bacalaureatul trebuie echivalat cu mediile din liceu

Rectorul Universităţii Politehnica Bucureşti, Mihnea Costoiu, îşi nuanţează declaraţia privind anularea Bacalaureatului şi Evaluării Naţionale, făcută în urmă cu o lună. “Cred că aceste examene trebuie date”, a spus Costoiu…
Vezi articolul