Măsuri de sprijin pentru copiii din medii dezavantajate să fie introduse în legea Educației, solicită World Vision România / 85% dintre copiii familiilor cu educație slabă au lipsuri materiale – Eurostat

331 de vizualizări
Foto: World Vision România
„Prin noua Lege a Învățământului, sprijinită de o finanțare adecvată, trebuie implementate prioritar măsuri de sprijin pentru copiii din mediile dezavantajate precum programe de tip școală după școală și ore remediale, dar și programe de educație parentală”, se arată într-un comunicat al organizației World Vision România.

În informare apare că România se numără printre statele în care elevii se confruntă cu lipsuri materiale: „39% dintre copiii din UE care trăiesc în gospodării cu nivel scăzut de educație (cel mult nivelul gimnazial ori echivalentul acestuia) au experimentat lipsuri materiale, conform unor date publicate recent de Eurostat.

În 10 țări din UE, peste jumătate dintre copiii din gospodării cu nivel scăzut de educație s-au confruntat cu lipsuri materiale. Cele mai mari procente au fost înregistrate în România (85%), Bulgaria (83%) și Ungaria (78%).”

World Vision România explică cât câștigă statul dacă investește în educație: „Statul cheltuiește în total circa 168.000 de lei, în medie, pentru fiecare persoană care absolvă un masterat, de la grădiniță până la acordarea diplomei. În același timp, statul încasează de la o astfel de persoană, pe toată durata vieții acesteia, aproape 1,45 de milioane de lei din contribuții, taxe și impozite. Cu alte cuvinte, la fiecare leu investit în educația unei persoane cu masterat, statul primește înapoi opt lei, echivalând cu un randament al investiției de 700%.”

Mihaela Nabăr, director-executiv World Vision România, este de părere că educația și sărăcia nu pot fi tratate separat:

„Datele Eurostat ne confirmă din nou că sărăcia și educația nu pot fi tratate separat. Sărăcia afectează lipsa de acces la o educație de calitate, iar nivelul scăzut de educație menține gradul de sărăcie între generații. (…) Ne mințim dacă spunem că un copil dintr-o familie vulnerabilă, ai cărui părinți au cel mult opt clase și trăiesc din munca la câmp cu ziua, are șanse reale să devină un adult autonom, responsabil, care să traiască decent și să poată contribui la rândul său la binele comum al societății.”

Redăm comunicatul organizației World Vision România:

București 26 aprilie 2023: România are cel mai mare procent din UE de copii din familii cu un nivel slab de educație (cel mult gimnaziul absolvit de către unul dintre părinți) care se confruntă cu deprivări materiale, potrivit Eurostat. World Vision România reiterează că prin noua Lege a Învățământului, sprijinită de o finanțare adecvată, trebuie implementate prioritar măsuri de sprijin pentru copiii din mediile dezavantajate precum programe de tip școală după școală și ore remediale, dar și programe de educație parentală. Fundația oferă sprijin pentru peste 2.300 de copii și adolescenți pentru a face față la școală prin programele Pâine și Mâine și Vreau în clasa a 9-a, dar și pentru peste 10 mii de părinți prin Școala Părinților.

39% dintre copiii din UE care trăiesc în gospodării cu nivel scăzut de educație (cel mult nivelul gimnazial ori echivalentul acestuia) au experimentat lipsuri materiale, conform unor date publicate recent de Eurostat. Comparativ, doar 4% dintre copiii din gospodării cu nivel înalt de educație (nivel universitar) s-au confruntat cu deprivări materiale.

În 10 țări din UE, peste jumătate dintre copiii din gospodării cu nivel scăzut de educație s-au confruntat cu lipsuri materiale. Cele mai mari procente au fost înregistrate în România (85%), Bulgaria (83%) și Ungaria (78%). Pe de altă parte, cele mai mici rate de deprivare materială în rândul copiilor ai căror părinți au un nivel de educație scăzut au fost înregistrate în Polonia (9%), Germania și Estonia (16% ambele țări).

Cum explică Eurostat ce înseamnă deprivare materială pentru copiii? Le este imposibil să-și acopere cel puțin trei din următoarele necesități: câteva haine noi, două perechi de încălțăminte, fructe și legume proaspete zilnic, carne sau pește zilnic, cărți potrivite pentru vârsta lor, excursii cu clasa sau alte vacanțe, căldură adecvată în locuință, Internet, jocuri și alte echipamente pentru a desfășura activități relaxante în interiorul și-n afara casei etc. Lista întreagă aici: https://bit.ly/41MUZOG

Cât câștigă statul dacă investește în educație?

Potrivit studiului Costul Educației realizat de World Vision România, la fiecare ciclu de învățământ absolvit veniturile unei persoane se dublează, drept urmare crește și contribuția acestuia la statul român. O persoană cu studii primare contribuie în fiecare an la buget, în medie, cu maxim 10.363 de lei. Suma crește la maximum 20.517 de lei pentru persoanele care au absolvit cel mult o școală profesională și ajunge la peste 40.000 de lei pentru cei cu studii universitare și postuniversitare.

Statul cheltuiește în total circa 168.000 de lei, în medie, pentru fiecare persoană care absolvă un masterat, de la grădiniță până la acordarea diplomei. În același timp, statul încasează de la o astfel de persoană, pe toată durata vieții acesteia, aproape 1,45 de milioane de lei din contribuții, taxe și impozite.

Cu alte cuvinte, la fiecare leu investit în educația unei persoane cu masterat, statul primește înapoi opt lei, echivalând cu un randament al investiției de 700%.

Lipsa de sprijin pentru copiii și adolescenții de la sate perpetuează sărăcia

Ultimele date Eurostat vin în reconfirmarea realității copiilor din mediul rural din alte comunități vulnerabile analizată în Raportul Bunăstarea copilului din mediul Rural din România realizat de fundația Word Vision România. Datele acestea arată cum sărăcia cu care se confruntă aceste familii se suprapune cu un nivel scăzut de educație al adulților din gospodării, ceea ce lasă copiii și adolescenții fără niciun sprijin moral și educațional în procesul de învățare acasă.

  • Doar 4 din 10 adulți din mediul rural au promovat examenul de Bacalaureat;
  • Un sfert dintre copiii de la sate spun că acasă nu are cine să-i ajute la teme;
  • 37% dintre adolescenți lipsesc de la școală pentru că muncesc – din cauza greutăților materiale părinții prioritizează nevoile de subzistență în detrimentul educației copiilor;
  • Același procent de adolescenți spune că rareori sau niciodată au pe cineva acasă care să-i susţină la școală sau să-i ajute la teme;
  • 2 din 10 copii spun că familia le asigură doar uneori sau nu le asigură niciodată suficientă mâncare;
  • 34%  dintre adolescenți declară că niciodată sau doar uneori mănâncă cel puţin două mese pe zi.

“Datele Eurostat ne confirmă din nou că sărăcia și educația nu pot fi tratate separat. Sărăcia afectează lipsa de acces la o educație de calitate, iar nivelul scăzut de educație menține gradul de sărăcie între generații. Din păcate vedem cum, la nivel UE, țara noastră oferă cele mai puține șanse copiilor din mediile vulnerabile la o viață mai bună. În România, dacă un copil se naște sărac, de cele mai multe ori, este condamnat să rămână sărăcie și la vârsta adultă. Sărăcia și nivelul scăzut de educație al părinților se transmit din generație în generație din cauza lipsei unui set integrat de servicii sociale, medicale, psihologice și educaționale care să fie aplicat în comunitățile unde este cea mai mare nevoie pe termen mediu și lung.

Ne mințim dacă spunem că un copil dintr-o familie vulnerabilă, ai cărui părinți au cel mult opt clase și trăiesc din munca la câmp cu ziua, are șanse reale să devină un adult autonom, responsabil, care să traiască decent și să poată contribui la rândul său la binele comum al societății. Ne mințim dacă vorbim de soluții simple și miraculoase pentru o problemă sistemică atât de gravă și de puternic înrădăcinată în istoria și prezentul nostru. Acei copii de nota 10 din familii cu o situație precară, de care auzim în spațiul public, sunt excepțiile unei statistici care pentru milioane de alți copii arată extrem de trist și de îngrijorător. Peste 40% dintre copiii României trăiesc în risc de sărăcie și excluziune socială și, în același timp, sunt analfabeți-funcțional”, a declarat Mihaela Nabăr, director-executiv World Vision România.

Prin programele Pâine și Mâine, Vreau în clasa a 9-a și Școala Părinților, fundația World Vision România oferă mai multe servicii de sprijin pentru copiii și adolescenții din comunitățile dezavantajate, cât și pentru părinții acestora. Printre acestea se află: masă caldă și program zilnic de ore remediale organizat la școală, consiliere psihologică pentru părinți și copii, activități de conștientizare a importanței educației, burse și programe de tutorare pentru adolescenți, echipamente digitale precum și alte tipuri de sprijin material pentru îmbracăminte, încălțăminte, cărți și rechizite.

Până pe 10 mai poți redirecționa, gratuit și într-un minut, 3,5% din impozitul pe venit către un copil din programele World Vision România. Aici poți deveni donator de minute: https://bit.ly/42jqLnA.

Despre World Vision România

World Vision România este o organizație care desfășoară programe de educaţie, intervenție umanitară de urgență, dezvoltare și advocacy, punând în centrul activității sale bunăstarea copilului. Organizația se concentrează asupra muncii cu copiii, familiile și comunitățile, în scopul depășirii sărăciei și nedreptății. World Vision România face parte din parteneriatul World Vision International, prezent în aproape 100 de țări din întreaga lume. În 32 de ani de prezență în România a ajutat peste 500.000 de copii și adulți, din aproape 500 de comunități situate în 18 județe.

Detalii la www.woldvision.ro și http://fb.com/WorldVisionRomania


1 comment
  1. Caz concret
    -copil crescut de mama singura
    – nimeni nu-l ajuta la lectii (copilul incepe gradinita si scoala la sectia germana, mama nu vorbeste germana) ,temele le face singur, individual, de la gradinita pana la absolvirea facultatii
    – nu face ore de pregătire in plus , decat ce se face la scoala
    – examen de treapta (pentru clasa a 11-a) 10, BAC 9,75 si intrata la facultate cu examene serioase (3 la numar) din prima la concurenta de 7 / loc.
    Deci, de ce ne cramponam ca nu-i ajuta nimeni, pai DE ACEEA SUNT TEME ca sa le faca singuri. Asa se poate invata.
    Pe vremea aceea ne multumeam cu un corn sau cu un sandwich cu untura si un mar. Umblam la scoala 2-3 ani cu aceeasi uniforma, o schimbam pentru ca ramanea mica.
    Munceam (pe gratis) in agricultura 3-4 saptamani in fiecare an in loc de ore.
    Parintii care-si obliga copiii sa munceasca trebuie sanctionati PRIN aplicarea legii. Nu sa ne lamentam , tot vorbim de scoala finlandeza, pai hai sa incepem cu legislatia lor – iti bati joc de viitorul copilului tau, statul ti-l IA ca sa-l protejeze, asa se face in tarile nordice!
    Nu-i asiguri ce are nevoie , da-l altora sa-l creasca. Copiii au ajuns sa fie doar o sursa de bani pentru unii parinti – alocatie, ajutoarele sociale, alocatii de sprijin, bursele, etc. Sursa de venit ca sa aiba ce bea si fuma adultii.
    Aceste ajutoare ar trebui sa fie folosite in beneficiul copiilor si prin urmare ar trebui sa fie posibil cumva sa nu se poata cumpara altceva cu acei bani.
    Ceea ce se face de către ONG -uri este perfect – le ofera haine, mancare, ajutor (chiar daca unii le vand mai tarziu, tot e mai bine asa)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Burse de studiu pentru elevii români din Ucraina și sprijin financiar pentru profesorii care predau limba română, de 2.000 de lei / Termenul pentru transmiterea documentelor de către asociațiile prin intermediul cărora se vor acorda bursele este 13 octombrie 2023

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a anunțat deschiderea procesului de selecție a partenerilor prin intermediul cărora se vor acorda burse de studiu elevilor etnicilor români cu domiciliul în Ucraina, sprijin…
Vezi articolul

Mircea Dumitru: Universitatea din București devine parte a Universității Civice Europene. Care sunt celelalte șapte universități din consorțiul european

“Universitatea din București se alătură unui proiect ambițios, acela al rețelei Universității Civice Europene”, anunță rectorul Mircea Dumitru. Acesta precizează că noul consorțiu este format din opt universități, cu obiectivul…
Vezi articolul

Condițiile de admitere la Rezidențiat 2023 se înăspresc prin creșterea pragului minim la 130 de întrebări cu răspuns corect, față de 120 cât era anul trecut – proiect / Propunerea invocă „ridicarea nivelului de selecție“, deși a mai fost o încercare similară eșuată în 2022, când 600 de locuri au rămas neocupate

Pragul de admitere la examenul de rezidențiat în 2023 crește la 65% din punctajul maxim realizat la nivel naţional pentru cele 200 de întrebări, pentru fiecare domeniu, față de pragul…
Vezi articolul