Erorile, datele încropite și confuziile și-au făcut loc în număr semnificativ în noul proiect de strategie națională privind inteligența artificială, în chestiunile legate de educație, sector considerat prioritar pentru utilizarea IA în România. Documentul, prezentat săptămâna aceasta și pe care guvernul dorește să îl adopte rapid, este descris drept un cadru pentru adaptarea societății la tehnologiile viitorului, inclusiv prin formarea de competențe relevante, fapt pentru care propune o serie de măsuri în acest sens. În ceea ce privește sistemul de educație, ele vizează atât nivelul învățământului universitar, cât și la cel preuniversitar. Însă formulările sunt ambigue și pe alocuri greșite, iar indicatorii de rezultat sunt limitați.
Proiectul de “Cadru strategic național în domeniul inteligenței artificiale 2023-2027” a fost prezentat oficial, marți, spre consultare de către Ministerul Cercetării . Documentul a fost finalizat, în varianta prezentată, la începutul perioadei în iulie 2023 și a fost elaborat, cu bani europeni, de Autoritatea pentru Digitalizarea României și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și poartă semnătura a 21 de persoane prezentate ca experți, care au lucrat la redactare un an și jumătate (iulie 2021-februarie 2023). După cum a spus, în momentul prezentării, ministrul Cercetării, Bogdan Ivan, intenția este ca această strategie să fie adoptată de guvern în luna decembrie.
Documentul dorește, între altele, să prezinte un plan de acțiune și strategii sectoriale și include o listă de indicatori pe care îi urmărește în privința dezvoltării sectorului IA în diverse sectoare de activitate din România.
Dar, după cum a semnalat de ieri Edupedu.ro, proiectul de strategie apelează, pentru cadrul de referințe, inclusiv la repere care nu mai sunt de actualitate de multă vreme. Iar dacă materialul propune o serie lungă de măsuri, pentru diverse obiective strategice, doar o mică parte dintre acestea au parte de indicatori de rezultat, iar printre indicatori se regăsesc erori considerabile cel puțin în ceea ce privește măsurile legate de educație.
Educația: măsuri și indicatori
În cazul domeniului educației, acesta a trecut prin schimbări masive din momentul în care s-a încheiat redactarea documentului (începutul anului) și cel în care a fost finalizată forma în care a fost publicat de către MCID – iulie 2023. Mai precis, au apărut două noi proiecte ale educației, care au fost modificate și adoptate în Parlament și ratificate înainte ca acest proiect de strategie să fie gata. Multe dintre schimbările rezultate nu se regăsesc în material.
Documentul propune 129 de măsuri împărțite în șase obiective generale. Există, însă, indicatori de impact doar pentru 28 dintre acestea, adică puțin peste o cincime. Puțini indicatori sunt și în cazul măsurilor ce țin de educație (20 au fost menționate în articolul Edupedu.ro de marți). Iar printre măsuri apar erori de raportare la ceea ce e valabil astăzi în domeniul învățământului.
Astfel, măsurile incluse la Obiectivul legat de “Creșterea nivelului de înțelegere de bază a populației” privind IA includ:
- “Dezvoltarea de programe de instruire în fundamentele IA a unor categorii socio-profesionale care interacționează cu populația generală”.
- “Includerea unor discipline noi (opționale) respectiv actualizarea unor discipline existente pentru introducerea unor noțiuni fundamentale din domeniul IA în programe de studiu de liceu cu profil real”
- “Realizarea de module opționale (curriculum la decizia școlii) de studiu al conceptelor de bază IA pentru școlile și liceele de profil socio-uman de către universități, firme și ONG-uri”.
Ultima dintre aceste măsuri vorbește despre curriculum la decizia școlii, care exista în vechea lege a educației, dar nu mai există acum, fiind înlocuit în noua lege de curriculum la decizia elevului din oferta școlii. Tot la acest punct, nu se explică la ce s-ar putea referi expresia “module opționale” care să fie realizate “de către universități, firme și ONG-uri”. Iar “socioumane” sunt unele științe, profilul liceal fiind “umanist”.
Aceste trei măsuri se numără printre cele care au indicatori de rezultat. Dar, dacă la primele două nu există vreun nivel de referință (pentru anul 2021), al treilea indicator nu are nicio legătură cu măsura propriu-zisă.
Astfel:
- Pentru măsura ce vizează programe de instruire în fundamentele IA pentru diverse categorii de persoane, inclusiv profesorii, indicatorul de rezultat este “numărul de absolvenți de programe de instruire continuă în competențe de bază în IA”. Pentru aceasta nu există un nivel de referință aferent anului 2021. Dar, în absența unor date privind programele respective de instruire, e stabilită o țintă de 200 de persoane în 2025, care crește la 1.500 în 2027.
- Pentru măsura ce vizează discipline opționale noi sau existente la liceu – profil real, indicatorul de rezultat este numărul de licee cu elevi înscriși la o disciplină introdusă anul trecut în curriculumul la decizia școlii (CDS), “Introducere în Învățare Automată – Machine Learning”. Proiectul de strategie menționează această materie ca parte a CDS, deși CDS nu mai există în noua lege. Nici aici nu există un nivel de referință, dar ținta este una simbolică: 10 licee să aibă elevi înscriși la disciplina opțională până în 2025, iar numărul să crească la 50 de licee în 2027. Nu e menționată nicio disciplină nouă
- Ultima dintre cele trei măsuri are menționat un indicator fără nicio legătură cu obiectul ei (opționale la liceu – profil umanist), anume “procentul întreprinderilor care oferă formare în domeniul TIC (Pentru proprii angajați).
O altă măsură inclusă la nivelul învățământului preuniversitar este introducerea predării cu ajutorul instrumentelor IA, precum și a evaluării profesorilor și elevilor cu astfel de instrumente: “Introducerea de instrumente bazate pe IA în procesul de instruire din ciclurile de învățământ preuniversitar, pentru: instruire individualizată, diferențiată și personalizată, stimularea motivației de învățare și a implicării în procesul de instruire, evaluare automată a elevilor și a profesorilor, alinierea automată a curriculei la nivelul elevilor.” În cazul acesteia, nu există indicatori de rezultat.
Alți indicatori de rezultat menționați în legătură cu educația, în proiectul strategiei pentru IA, sunt puțini și țin de învățământul universitar, dar urmăresc creșteri semnificative comparativ cu anul de referință 2021:
- numărul absolvenților TIC (licență, masterat, doctorat) să crească de la 9.054 în 2021 la 13.229 în 2027
- Numărul de absolvenți de master, inclusiv promoții anterioare, în domenii cu programe din aria de specializări IA să crească de la 2.405 în 2021 la 3.361 în 2027
- Numărul tezelor de doctorat în specializări IA să crească de la 107 în 2021 la 164 în 2027
Strategia de referință în cazul digitalizării educației
Pe lângă acestea, Edupedu.ro a notat, marți, că proiectul de cadru strategic, ce folosește o serie de referințe pentru stabilirea obiectivelor sale, de la Programul de guvernare 2021-2024 la PNRR și de la Proiectul România Educată și la o serie de strategii de dezvoltare în domeniul tehnologic, menționează printre acestea și Strategia pentru digitalizarea educației 2021-2027 SMART-Edu. Acea strategie apare în condițiile proiectul respectiv a fost tras pe linie moartă la scurt timp după anunțarea lui, iar în vara anului 2021 din cele aproape 100 de pagini ale lui au rămas 4 pagini incluse, ca subcapitol, în proiectul România Educată. Elaborarea unei noi strategii de digitalizare a intrat ulterior în atribuțiile unei noi direcții din minister, dedicată implementării Proiectului România Educată.
Citește și:
Profesorii vor include inteligența artificială în predare la nivel preuniversitar, ei și elevii vor fi evaluați cu ajutorul unor instrumente IA, iar domeniul va fi abordat în discipline opționale la liceu, conform proiectului Strategiei naționale pentru IA
Cum îi facem pe copii să nu mai copieze eseuri făcute cu ChatGPT pentru temele de la școală? Sorin Ion: Rezolvarea acestei situații stă în formarea profesorilor. Mai mult de jumătate din aceștia din România vor fi formați să aibă competențe digitale, prin PNRR
Mircea Miclea
Raluca Pantazi
Lazăr Vlăsceanu
Mihai Maci
Cătălin Ghinăraru
Redacția