În timpul orelor de curs nu au existat discuții despre importanța vaccinării, spun două treimi dintre elevii de 12-19 ani, nevaccinați, participanți la un sondaj al Consiliului Național al Elevilor

793 de vizualizări
Transport gratuit pentru elevi
Sursă foto: INQUAM Photos / Octav Ganea
Nu au existat discuții despre importanța vaccinării în timpul orelor de curs, sau nu știu să fi existat, spun două treimi dintre elevii de 12-19 ani, nevaccinați, participanți la un sondaj al Consiliului Național al Elevilor. Potrivit documentului publicat de organizație, din totalul participanților de 3.334 de elevi, 2.459 nu erau vaccinați.

“În ceea ce privește existența unor discuții referitoare la vaccinare în cadrul orelor de curs, aproape jumătate dintre elevi (42.2%) afirmă că nu au existat astfel de conversații în mediul școlar, în timp ce 36.3% transmit faptul că au luat parte la astfel de discuții. În aceeași notă, 21.5% spun că nu știu de existența unor astfel de discuții”, potrivit documentului citat.

Din totalul respondenților, majoritatea acestora (52,5%) sunt de părere că, într-o oarecare măsură, COVID-19 îi poate pune în pericol pe ei și pe cei din jurul lor, 33,8% cred că acest virus reprezintă cu adevărat un pericol, în timp ce un procent de 13,7% nu consideră acest virus ca fiind periculos.

Care sunt îngrijorările elevilor participanți

Au participat la consultarea inițiată de Consiliul Național al Elevilor 3.334 de elevi. Din ei, peste jumătate (52,1%) se încadrează în categoria de vârstă 17-19 ani, 43,3% se încadrează în categoria 15-16 ani, iar un procent de 4,6% în categoria 12-15 ani.

Întrebați dacă le-a fost administrat unul din serurile disponibile împotriva virusului COVID-19, majoritatea respondenților (75,3%) au spus că nu au fost vaccinați, în timp ce doar 24,7% au fost imunizați.

Din cei 2.459 de elevi care nu au fost imunizați împotriva COVID-19, 63,4% provin din mediul urban, în timp ce 36,6% provin din mediul rural.

Din totalul elevilor care nu au fost imunizați până la data completării chestionarului, majoritatea acestora (67.1%) afirmă că au îngrijorări referitoare la serurile administrate, în timp ce restul respondenților (32.9%) nu sunt îngrijorați cu privire la vaccinurile antiCOVID-19.

Printre îngrijorările elevilor respondenți, se numără:

  • efectele adverse care pot apărea în urma vaccinării;
  • eficiența serului pe termen lung;
  • faptul că vaccinul a fost distribuit într-o perioadă mai scurtă de timp, comparativ cu alte vaccinuri deja existente;
  • posibile reinfectări după administrarea vaccinului;
  • posibilitatea apariției infertilității sau a altor reacții adverse de termen lung;
  • formularul de triaj, care, din perspectiva respondenților, este destul de ambiguu;
  • manipularea.

Întrebați cât de bine consideră că s-au informat despre vaccin, aproape jumătate dintre elevi (47.2%) afirmă că s-au informat bine, iar 16.8% foarte bine, în timp ce un procent de 31.1% sunt de părere că s-au informat puțin despre serurile ce pot fi administrate populației. Totodată, 5% dintre elevi afirmă că nu s-au informat deloc în privința vaccinurilor antiCOVID-19.

În ceea ce privește sursele de informare ale elevilor ce au participat la consultare, printre acestea sunt profesorii, potrivit documentului citat. Principalele surse de informare sunt:

  • Platformele de social-media;
  • Site-uri web, printre care și cele ale OMS;
  • Prieteni;
  • Familie;
  • Cadre medicale;
  • Profesorii;
  • Documentare.

“Consiliul Național al Elevilor încurajează și îndeamnă elevii, profesorii și părinții să se vaccineze în număr cât mai mare, astfel încât revenirea la normalitatea de dinainte de pandemie să aibă loc începând cu anul școlar viitor, iar școala să devină un mediu sigur pentru întreaga comunitate”, potrivit documentului-raport.

Organizația are și câteva propuneri pentru autorități:

“Informarea constantă, sistematică, a elevilor, profesorilor și părinților referitoare la beneficiile vaccinării împotriva COVID-19, prin metode atractive și ușor de înțeles. De cele mai multe ori, informațiile contrafăcute circulă foarte rapid, prin felurite forme ce atrag publicul prin modul de expunere, iar informația adevărată, atestată din punct de vedere științific, este comunicată într-un mod rigid sau chiar deficitar în relația cu elevii. De aceea, este necesar ca eficacitatea vaccinului, beneficiile acestuia, demontarea celor mai constante informații false, dar și alte detalii de ordin tehnic în ceea ce privește vaccinul să fie comunicate de persoane avizate în domeniu (medici, asistenți medicali etc.), într-un mod ușor de înțeles, ținând cont de particularitățile de vârstă ale elevilor.

Accesibilizarea procesului de vaccinare, prin dotarea unităților de învățământ cu doze de vaccin împotriva COVID-19 și prin detașarea personalului medical în cabinetele școlare, astfel încât elevii să se poată vaccina chiar în școală, fără să fie nevoie de o programare la un alt centru din județ.

Utilizarea canalelor de comunicare frecventate de elevi (precum rețelele de socializare) pentru a populariza atât importanța vaccinării, cât și date științifice despre aceasta, explicate într-un mod succint, atractiv pentru elevi și tineri”, se mai arată în raport.

Descarcă raportul CNE:

Articolul este în curs de actualizare

Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea


7 comentarii
  1. Asta e culmea. În fiecare casa exista un televizor sau un radio. Sau elevii știu numai de Facebook???

  2. Si trebuia discutat la fizică, la matematica, la chimie sau cum?
    Care e scopul acestui articol de fapt?

    1. Se astepta Campeanu probabil sa-mi las materia de predat in prag de EN ca sa fac pe medicul si sa tin prelegeri Covid. Un fel de TED, dar neavizat si sub forma de voluntariat fortat.

  3. Acum ceva vreme, tot pe acest site, a apărut un articol, în urma unui studiu, articol care spunea că profesorii sunt ultimele ființe care i-ar putea influența pe oameni să se vaccineze anti COVID-19.
    Acum se plânge cineva cumva că profesorii nu au încercat să îi convingă pe elevi să se vaccineze?

  4. Sa discute cu medicul de familie sau vorbim precum parerologii? Ministerul a trimis un pdf de redistribuit , nu-mi amintesc sa fi avut vreo discutie cu domnul ministru pe tema asta.

    1. Ba chiar, ni s-a inculcat subtil sa nu starnim acest subiect atat de controversat la clase. Nu este de domeniul nostru, nu detinem competente. Cel mult profesorul de educatie pentru sanatate sau un parteneriat cu medicul localitatii. Eu, cel putin, am evitat subiectul chiar si cand s-a adus vorba, pentru ca a si fost mare tamtam pe subiectul cu nu stiu ce director de scoala care si-a pus pe FB personal un mesaj pro-vaccinare dupa prima doza si a vuit presa ca vai, vrea sa constranga cu asta colegii, parintii, elevii etc etc. Inutil de spus ca astfel, mai bine eviti subiectul si lasi medicii sa-si faca datoria sa informeze corect despre avantaje si/sau dezavantaje.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

ANALIZĂ Cu cât e mai mare gradul de educație în rândul femeilor, cu atât e mai mică răspândirea obezității, potrivit datelor Eurostat / În privința bărbaților, „nu a existat un model clar care să asocieze nivelurile de educație cu indicele masei corporale”

Cu cât e mai mare educația în rândul femeilor, cu atât e mai mică obezitatea, potrivit datelor Eurostat. Acest trend a avut loc în toate statele membre UE, inclusiv în…
Vezi articolul