Încă din clasele a XI-a și a XII-a, când elevii sunt super focusați pe un examen la facultate, pe 1-2 discipline, încep să neglijeze absolut toate celelalte lucruri, spune directorul Marian Anghel: Auzim de foarte multe ori «nu îmi trebuie». Suntem sătui de aceste răspunsuri

2.295 de vizualizări
Foto: AVE
Marian Anghel, director al Liceului Teoretic „Petre Pandrea” din Balș, a vorbit despre faptul că elevii de clasele a XI-a și a XII-a sunt „super focusați pe un examen la facultate” și „încep să neglijeze absolut toate celelalte lucruri”. „Și auzim de foarte multe ori – și cred că nu e doar în școala mea – «nu îmi trebuie». Suntem sătui de aceste răspunsuri că nu ne trebuie”, a precizat acesta. Declarațiile au fost făcute la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
  • Marian Anghel este și președintele asociației directorilor Comunitatea pentru Excelență în Management Școlar (CEMS).

„Și știu ce se întâmplă încă din clasele a XI-a și a XII-a, când elevii sunt super focusați pe un examen la facultate, pe 1-2 discipline, și încep să neglijeze absolut toate celelalte lucruri, pentru că nu mai contează. Și auzim de foarte multe ori – și cred că nu e doar în școala mea – «nu îmi trebuie». Suntem sătui de aceste răspunsuri că nu ne trebuie. Din păcate, sistemul și societatea le arată, de foarte multe ori, că ne trebuie atunci când se fac astfel de testări și ne dăm seama că sunt niște competențe de care chiar am avea nevoie cu adevărat, dar pe care le probăm din când în când, poate, în alegerile pe care le facem personale, în alegeri generale în țara asta sau în alte contexte”, a precizat profesorul.

Redăm declarația completă a profesorului Marian Anghel despre analfabetismul funcțional și examenele naționale:

„Mă aliniez și eu la ce au spus colegele mele. Am și eu elevii care au acest profil. E o discuție mai complicată atât timp cât, chiar dacă e liceu teoretic, intră elevi cu medii de 2 și de 3 la Evaluarea Națională, un examen pe care bine l-a punctat colega Violeta, pentru că se face un dresaj acolo de către părinți, de către profesori, uneori, pentru că ne uităm la rezultatele de la Evaluarea Națională și cumva ne mințim unii pe alții. Cerința și presiunea părinților sunt foarte mari pe rezultate doar la română și la matematică. Sunt neglijate foarte multe alte discipline și foarte multe alte activități care ar contribui la dezvoltarea acelei gândiri critice, la celelalte competențe de care au nevoie, ca să-i scoată din zona de analfabetism funcțional.

Prin urmare, e o consecință a modului în care sistemul face cerințele. Dacă cerința noastră, după 9 ani de școală, e un examen la matematică și la română, care se poate lua cu o notă mare, chiar în urma unui dresaj, atunci nu te poți aștepta ca tot procesul să fie diferit, iar rezultatele să fie într-un anumit cadru. Așa că, evident, vina nu e numai a profesorului, pentru că răspunde, până la urmă, la niște nevoi, la niște presiuni pe care societatea, prin intermediul părinților, le face asupra școlii. Familia contează foarte mult, dar le este greu, câteodată, și părinților să se desprindă de nevoile imediate ale elevilor de a obține o anumită notă, de a obține un anumit rezultat la un examen, fie că e de Evaluare Națională, fie că e de admitere la facultate.

Și știu ce se întâmplă încă din clasele a XI-a și a XII-a, când elevii sunt super focusați pe un examen la facultate, pe 1-2 discipline, încep să neglijeze absolut toate celelalte lucruri, pentru că nu mai contează. Și auzim de foarte multe ori – și cred că nu e doar în școala mea – «nu îmi trebuie». Suntem sătui de aceste răspunsuri că nu ne trebuie. Din păcate, sistemul și societatea le arată, de foarte multe ori, că le trebuie atunci când se fac astfel de testări și ne dăm seama că sunt niște competențe de care chiar am avea nevoie cu adevărat, dar pe care le probăm din când în când, poate, în alegerile personale pe care le facem, în alegeri generale în țara asta sau în alte contexte.”

Informații de context

Ministrul Daniel David vorbește despre analfabetismul funcțional încă de la preluarea mandatului, l-a indicat chiar că ar fi o problemă de securitate națională, însă nicio măsură luată de acesta până în prezent nu atacă direct și în mod specializat această problemă a analfabetismului funcțional. Într-o analiză recentă Edupedu.ro a arătat cu o serie de măsuri luate prin Legea Bolojan au fost prezentate drept măsuri pentru reducerea acestui flagel. Potrivit analizelor internaționale pe subiect, acestea pot fi considerate improvizații.

De remarcat faptul că profesorii au fost în această vară și toamnă principala țintă a Guvernului din care face parte Daniel David în aplicarea măsurilor de austeritate. Discursul public al oficialilor la adresa școlii și a profesorilor s-a degradat constant în toată această perioadă. Au fost dați afară mii de profesori suplinitori, au dispărut din cifrele oficiale mii de titulari, veniturile le-au fost reduse prin mărirea normei didactice și tăierea plății cu ora sau restrângerea degrevărilor pentru profesori și inspectori.

Declarațiile ministrului Daniel David vin în contextul în care România s-a clasat pe penultimul loc din Uniunea Europeană și pe locurile 45–48 la nivel global, din 81 de țări și teritorii, în cadrul testării PISA 2022. Procentul elevilor români cu competențe sub nivelul minim de performanță a fost de:

  • Matematică: 51%
  • Citire: 42%
  • Științe: 44%

Aceste procente indică o creștere a analfabetismului funcțional față de testarea anterioară, cea din 2018.

O analiză Eurydice publicată în 2025 arată că România este printre statele membre UE care au întreprins cele mai puține măsuri sistematice pentru combaterea analfabetismului funcțional. Spre deosebire de alte țări care au implementat reforme consistente în curriculum, formarea profesorilor sau sprijin individualizat pentru elevi, România a mizat aproape exclusiv pe intervenții punctuale și adesea prost finanțate.

România a rămas, potrivit analizei Eurydice, la nivelul unor intervenții reactive, precum „ore remediale” sau „proiecte de sprijin”, fără o strategie coerentă, fără reformă curriculară și fără un sistem clar de evaluare a competențelor elevilor în ciclurile primar și gimnazial.

Printre măsurile considerate relevante de Comisia Europeană, dar ignorate până acum de autoritățile române, se numără:

  • sprijin personalizat în timpul orelor pentru elevii cu dificultăți de învățare,
  • asistență pedagogică suplimentară de către profesori specializați,
  • monitorizare continuă a progresului elevilor,
  • formare profesională orientată pe intervenții remediale pentru cadrele didactice.
Citește și:
Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a a devenit un șablon, spune directoarea Violeta Estrella Bontilă: Nu te încurajează să știi neapărat foarte multe, ci să știi cum să aplici un șablon. La bacalaureat, mai ales la Limba și literatura română, sunt foarte multe aspecte care ar putea fi schimbate


2 comments
  1. Școala este ,,neglijata” oricum întâi de profesori și apoi de elevi.,,Cum e pușca e și pistolul”

  2. rezultate invers proportionale cu numarul de ore alocate, adica matematica are 4-5 ore alocate si 51% sub nivel, iar stiintele care au fiecare in general 1-2 ore si sunt la gramada mai multe materii 44%, romana la fel ca matematica o gramada de ore, concluzia e simpla reduceti numarul de ore la romana si matematica si reduceti programa incarcata inutil, eventual desfiintati evaluarea la a 8-a si bagati teste gen pisa. In felul asta or sa scada meditatiile celor doua categorii de profesori.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Secretar de stat în Ministerul Educației: Putem îmbunătăți platforma de evaluare la Evaluarea Națională și Bacalaureat, dar varianta optimă e sa formăm profesorii / Evaluatorii vor fi învățați cum să corecteze chiar pe baremul de la examen, în amiaza examenului

„Au existat diferențe de notare la partea de grilă, nu semnificativ numeric, dar suficiente cât să conteze. Varianta optimă este să formăm profesorii pe subiectul dat. Vom forma în ziua…
Vezi articolul

Formarea profesorilor pentru predarea digitală se face și la televizor, anunță Ministerul Educației: „TeleȘcoala profesorilor” va conține cursuri de folosire a platformelor educaționale

„Ministerul Educației și Cercetării în parteneriat cu Televiziunea Română organizează programul de formare pentru cadrele didactice – ‘TeleȘcoala profesorilor’”, anunță Ministerul, într-un comunicat remis Edupedu.ro. TeleȘcoala profesorilor va avea 15…
Vezi articolul

Corpul de control al Ministerului Educației este la Colegiul Național Gheorghe Șincai din București, pentru a ancheta anularea a zeci de lucrări la prima probă de Bacalaureat – surse

Corpul de control al Ministerului Educației anchetează situația de la comisia de Bacalaureat de la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din București, potrivit surselor Edupedu.ro. Luni, pe 26 iunie, președintele comisiei…
Vezi articolul

Aproape una din trei universități publice a anunțat și cursuri online la master și doctorat, iar 15% pentru licență. Asta atrage nemulțumirea reprezentanților studenților ANOSR, care sperau la „o schimbare de paradigmă, constând în flexibilizarea învățământului superior”

„Doar 30% dintre universitățile de stat au anunțat în mod public integrarea unei componente de activitate în regim online pentru ciclurile de masterat și doctorat, în timp ce pentru programele…
Vezi articolul