Inspectoratele școlare vor putea aproba depășiri nelimitate ale numărului maxim de elevi dintr-o clasă / Dispare pragul de „cel mult 2 elevi” din ROFUIP – proiect

61.916 vizualizări
Foto: © motortion | Dreamstime.com
Inspectoratele școlare vor putea aproba depășiri sau diminuări nelimitate ale numărului maxim de elevi dintr-o clasă, fără avizul ministerului Educației. Dispare pragul de „cel mult 2 beneficiari”, conform unui proiect de ordin prin care se modifică Regulamentul cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, ROFUIP 2024, pus în consultare publică de ministerul Educației și Cercetării.

UPDATE: OFICIAL Inspectoratele școlare pot aproba depășirea numărului maxim de elevi dintr-o clasă cu 4 elevi, din anul școlar 2025-2026 – Ordinul nr. 6.055, publicat în Monitorul Oficial / Într-o clasă de liceu pot fi 34 de elevi

În prezent, Inspectoratul școlar poate aproba depăşirea sau diminuarea efectivului maxim cu cel mult 2 beneficiari, pe baza justificării din partea consiliului de administrație al unității de învățământ.

Dacă se solicită depășirea cu peste 2 copii a numărului maxim de elevi, aprobarea va fi dată de Ministerul Educației, conform ROFUIP, aprobat prin ordinul de ministru nr. 5.726 din 6 august 2024.

 Art. 13 (4) din ROFUIP:

„În situații excepționale, unitățile de învățământ preuniversitar de stat pot solicita inspectoratelor școlare, în baza unei justificări a consiliului de administrație, suplimentarea sau, după caz, diminuarea cu cel mult 2 beneficiari sub efectivul minim sau peste efectivul maxim prevăzut de Metodologia privind depășirea efectivelor formațiunilor de antepreșcolari, preșcolari sau de elevi din unitățile de învățământ preuniversitar de stat.”

ROFUIP 2024/ Foto: just.ro

Propunerea de modificare a ROFUIP din proiectul de ordin:

Art. I. Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 bis din 12 august 2024 se modifică după cum umează: 1. La art. 13 alin. (4) se modifică și va avea următorul cuprins: 

„(4) În situații excepționale, unitățile de învățământ preuniversitar de stat pot solicita inspectoratelor școlare, în baza unei justificări a consiliului de administrație, suplimentarea sau, după caz, diminuarea formațiunilor de antepreșcolari, preșcolari sau de elevi, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.”

Proiect de modificare a ROFUIP 2024 / Foto: edu.ro

Situațiile excepționale sunt prevăzute în Metodologia privind depășirea efectivelor formațiunilor de antepreșcolari, preșcolari sau elevi din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, din 6 decembrie 2023.

Însă, metodologia a fost abrogata, prin ordinul 5.197/2025 pentru aprobarea Procedurii privind reorganizarea unităților de învățământ preuniversitar de stat și constituirea formațiunilor de studiu în învățământul preuniversitar de stat, în anul școlar 2025-2026, ca urmare a măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicat pe 8 august, în Monitorul Oficial.

Art. 2. — Începând cu data de 1 septembrie 2025 se abrogă Ordinul ministrului educației nr. 6.756/2023 pentru aprobarea Metodologiei privind depășirea efectivelor formațiunilor de antepreșcolari, preșcolari sau elevi din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1122 din 13 decembrie 2023, precum și orice altă prevedere contrară.

Metodologia privind depășirea efectivelor formațiunilor de antepreșcolari, preșcolari sau elevi din unitățile de învățământ preuniversitar de stat / Foto: just.ro

Foto: © motortion | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
Din anul școlar 2024-2025 pot să fie și peste 28 de elevi într-o clasă de gimnaziu sau de liceu, cu aprobarea Ministerului Educației, potrivit ROFUIP 2024
OFICIAL Situațiile excepționale pentru care școlile pot solicita suplimentarea sau diminuarea numărului de elevi dintr-o clasă / Din anul școlar 2024-2025, cu aprobarea Ministerului Educației, într-o grupă de creșă pot să fie peste 22 de copii și peste 28 de elevi într-o clasă de gimnaziu și liceu


34 comments
  1. Dacă tot facem economii, eu v- aș propune desființarea inspectoratelor școlare.

  2. In cazul asta ar trebui sa faceti renovarí in toate scolile din România spargeti peretii pentru a mari spatiul….clasele sunt mici si inghesuite si mai vreti performanta.RUSINE MINISTRULUI EDUCATIEI SI GUVERNULUI.DEMISIAAAA pentru va v-ati pus in gind sa distrugeti invatamintul românesc.Nu sunteti romaní.Demisia.

  3. Bravo! hai sa bagam 50 de elevi intr-o clasa, doar asa putem creste nr analfabetilor. Rusine sa va fie!

  4. Ne batem joc de copii și de oricine altcineva dar, nu ne atingem de niciun special. Singurul lucru bun pe care l-a adus COVID-ul a fost limitarea nr. de elevi la 25, oricum nu s-a respectat. Haideți să ne batem joc in continuare de copii nostri și să îi îmbuibăm pe speciali.

  5. Corupție cit cuprinde, sa vedeți transferuri la liceele bune unde piloșii nu am putut intra prin evaluarea naționala. ce rost mai are sa chinuim copiii in clasa a 8a la evaluare? va dau cazul meu concret: fetița 9.87 ajunge la CN Lazăr, București in 2019, științele naturii. In clasa a X se trezește cu alți 5 colegi, clasa se umfla de la 29 la 34, alte clase se umfla la 36. Copii nu sunt prosti, pe parcurs au aflat ca unu era nepotul directoarei care luare 8.80 la evaluare și venise de la Eminescu , altul fiul inspectorului picat cu 8.40, altul nepot de viceprimar sector 5 picat cu 9 etc.. și i-au parașutat într-o clasa unde se intrase cu 9.77 (!). bineînțeles, nu prea s-au adaptat, cu greu treceau, cu greu au luat bac-ul, ca asta e, mintea vine altfel, nu umflat cu corupție. Concluzia: fiica mea a plecat din România, ce sens are sa stai pe aici. este in Olanda la medicina. Așa ca, poate a fost mai bine. LIBER LA CORUPTIE!!!

    1. Ea va fi la medicina cu 7-8000 de euro ,munca pe rupte și carte cu toptanul și cei menționați de dumneavoastră vor fi parlamentari ,primari cu 50000 de euro pe luna.
      Plecați, ca umbla câinii cu covrigii în coada și pe acolo!
      Știți ce presiuni se fac asupra profesorilor ca să accepte astfel de loaze la clasă?Voi credeți ca noua ne convine?
      Dar știți ca etniile trebuie sa aibă un 5 și întra la liceu de top și facultate și cel cu 8,9 nu apuca de ei?

    2. nu va supărați, comentariul dvs e foarte discriminatoriu….ca si cum un elev de 9.87 are nu stiu ce si altul de 8.80 e prostul lumii…
      nu sunt de acord cu pilele bineînțeles, dar falsul asta elitism….
      sunt copii foarte buni care au avut o zi proasta si invers.
      iar legat de Olanda, mda, permiteti-mi sa va spun ca, cunosc si eu situația si intri fara nici un criteriu. Nu e mare performanta.
      in România e selecție stricta la facultati, in Olanda, pe banda…
      Sa nu mai aruncam cu noroi in învățământul din România.

      1. In Olanda a intrat fără criteriu? vorbiți fără a avea nici o idee, haideți sa va explic. A dat A level Cambridge, adică bacul englezesc, in clasa a XI, luat cu A+ la chimie și biologie. A avut doua examene in Olanda in februarie pe baza unei bibliografii foarte complexă comunicată cu trei luni înainte, bazata pe genetica și virusologie. . Așa ca mai ușor cu pianu pe scări. In România selecție stricta? Nu aveți idee cit de strictă este in momentul in care doua profesoare, de chimie și biologie, au promovabilitate 100% la facultatea de medicina din București. Intimplator, doamnele fac și subiectele la examen la facultate, iar ora de meditații la ele este de numai 100 euro, zic numai intimplator, ca in rest este f strict cum spuneți.
        De asemenea, nu spun ca 8.80 e prostul lumii, am spus ca procesul nu este transparent, adică centralizat și identic cu evaluarea națională, cu un examen național unde toți, dar absolut toți copii din România au aceleași șanse . Eu nu spun ca sunt prosti, eu spun ca sunt piloși ….
        In Olanda nu sunt cinii cu covrigi, dar care este diferența intre Olanda și facultatea de medicina din România, in cel puțin doua aspecte: in fiecare semestru se face etica medicală și cum sa vorbești, tratezi pacientul, urmat de examen. Fiica mea a făcut 2 săptămîni practica la Fundeni, și a fost socata de doua aspecte: de cit de sălbatic / animalic sunt tratați pacienții de către corpul medical, și de cita șpagă se ia, peste tot, de la doctor la asistenta. așa ca …

      2. Mada,
        Daca tot nu te deranjeaza sa fie acceptati cu medii de 7-8 acolo unde s-a intrat cu peste 9-9,5; atunci am 2 intrebari pt tine:

        1. De ce se mai intra in ordinea descrescatoare a mediilor?
        2. De ce nu s-a aprobat inscrierea in astfel de clase pt toti copiii cu 7/8/8,99 care au solicitat sa mearga in locuri cu peste 9? Stiu cazuri! Nu-i pt toti!

  6. Educația în România tot Cenușăreasă rămâne și în acest guvern. Păcat! Cred ca acest guvern face o treabă bună din punctul de vedere al economiei, dar pe partea de educație au apărut prea multe erori. Clasele de maxim 28 de elevi sunt deja mari. Iarăși ajungem la 30, 35, 40?

  7. Bună ziua,campionatele naționale școlare ,Gimnazida,aprobate se mai desfășoară si mai primesc bursă?nu se specifica nimic in acea lege Bolojan

  8. Constat că cei mai mulți care fac comentarii la prezentul articol nu citesc ce conține ordinul nou al ministrului, luând de bun titlul articolului, care este fix în contradicție cu ce se dorește, adică tocmai eliminarea aranjamentelor de nivel local și supraîncărcarea claselor, cu consecințele negative de rigoare.

    1. Trebuie sa se facă grevă. Sindicatele trebuie sa facă un memoriu în care sa fie semnături ale profesorilor prin care cer eliminarea masurilor de austeritate și umilire a cadrelor didactice. Este bine sa se alieze și reprezentanti ai părinților și elevilor deoarece și ei vor fi afectati.Nu încetați greva pana nu obțineți drepturile după greva din 2023.

  9. Dragi colegi pe lângă comentarii cereți anularea articolului sau limitarea clară.
    De asemenea cereți precizări despre ce înseamnă ,, situații excepționale ” (de obicei in educație este vorba de o simplă cerere a școlii către ISJ)

    Adresa responsabilului din Minister

    luminita.stoian@edu.gov.ro

  10. ROFUIP s-a schimbat deja de 2 ori în ultimii 3 ani (OM 4183/4 iulie 2022, apoi 5726/6 aug. 2024). Acest document are 90 pagini mărunțele și „articulate” care trebuie citite atent. Apoi, la nivelul fiecărei UÎP, se formează comisia ROFUIP/ROI care adaptează documentul școlii la cel publicat în MOF.
    Cât timp durează citirea acestor acte normative (puse în dezbatere în timpul concediului), apoi refacerea lor la nivelul școlii, dacă se poate ieri? Cum se normează această muncă? La viteza de citit a unui adult mediu? La viteza de lectură sau de redactare a profesorului? Cât timp (din săptămâna de lucru de 40 de ore) ocupă lectura unui astfel de document și adaptarea lui? Și de ce este în dezbatere când profesorii sunt în concediu? Concediu pe care nu și-l pot lua în perioadele cu tarife reduse.
    Îi invităm pe cei nedumeriți ce fac profesorii în afara orelor de predare să citească ROFUIP și să ne scrie aici cât au reușit să citească și să priceapă în prima oră de efort, 60 minute fără pauză. Să vedem și noi câte cuvinte citește un adult pe minut sau oră. Apoi să vedem cât timp durează lectura tuturor actelor și procedurilor pe care trebuie să le stăpânească un profesor și să vedem dacă se încadrează în restul de 20 ore/săptămână.

    1. D-le Rostogan, se observă clar că sunteți profesor. Dar noi scriem pe-aici, ne exprimăm pe la școala, întrebarea e:”Ce e de făcut?” Subscriu tot ce ați spus mai sus. Așa e, noi nu putem lua o zi de concediu dacă avem nevoie…, iar toate documentele, ROF-urile, ROI-urile, Comisiile și comisiuțele ne mănâncă zilele…. Repet: CE E DE FĂCUT?

  11. Întotdeauna am susținut că reformele servesc doar politicienilor, nu societății în ansamblul ei. De fiecare dată când a existat un prag, el a fost depășit cu ajutorul unui politician iresponsabil sau interesat. De fiecare dată când a existat o restricție, politicienii au știut să o facă irelevantă. Pe vremuri, când apărea cate un dosar penal, că de la reforma justiției încoace nu mai apar, aflam prețurile reale ale transferurilor școlare ilegale, ale încălcării restricțiilor, și nu erau mici deloc. Acum, grație acestei eliberări, nu vor mai avea limite la transferuri preferențiale. Cu justiția pusă pe butuci, cu școlile bune bune de căpușat, să vezi bunăstare pe politicienii banilor, nu sufletelor.

  12. Să facem universitate din preuniversitar, cu cursuri a câte 60 – 80 de cursanți. Cine vrea învață acasă, unde poate, cine nu, asta este.
    Dăm cu țara asta de pământ, chiar mai jos, o să vedem dacă renaște ca pasărea Phoenix. Dacă nu, vom ramâne doar în cartea de istorie (a fost raiul pe pământ, păcat că a fost locuită).

  13. Cred că a sosit momentul să regândim, în mod serios, rolul pe care îl mai are Inspectoratul Școlar și, mai important, rolul pe care ar trebui să îl aibă. Este timpul să depolitizăm sistemul de învățământ, să reducem drastic numărul de inspectori — atât ca personal, cât și ca funcții — și să economisim astfel sume considerabile, care ar putea fi redirecționate spre școli, nu spre scaune comode.
    În aceeași logică, ar fi necesară o reevaluare a rolului Caselor Corpului Didactic și, eventual, comasarea acestor structuri cu inspectoratele, pentru a evita suprapunerea de atribuții și consumul inutil de resurse. Personalul acestor instituții ar trebui să fie rotit o dată la patru ani — nu suntem totuși pe viață titulari ai unor tronuri.
    Depolitizarea trebuie să atingă și funcțiile de conducere din școli: directorii să fie aleși de consiliile profesorale, pe mandate de câte patru ani, cu posibilitatea a cel mult două mandate. După aceea, o pauză definitivă din orice funcție de conducere ar fi, poate, un exercițiu sănătos de modestie. În plus, să nu existe directori care au copii în propria școală — ar fi naiv să credem că obiectivitatea poate fi păstrată în asemenea cazuri.
    Și, desigur, finanțarea sistemului de învățământ cu minimum 6% din PIB nu este un moft, ci o obligație elementară, dacă vrem performanță și nu doar festivisme. Aceste măsuri, pentru început, ar fi suficiente pentru a pune pe picioare un sistem care, în prezent, respiră greu sub povara politizării și subfinanțării cronice.

      1. O asemenea listă ar fi cu adevărat revelatoare. Am putea observa cum unii inspectori au prins, la același birou, mai multe „reforme” ale învățământului decât au prins elevii generații de manuale. Trist este că uităm un detaliu esențial: înainte de toate, acești oameni sunt profesori. Sau, mai corect spus, au fost profesori — pentru că, odată instalați pe fotoliul administrativ, orele (puține, datorită degrevărilor) devin o formalitate, iar dacă se mai întorc, predarea se face adesea la fel de superficial cum se semnează un proces-verbal.

  14. Bolo Jean și David, mai lăsați ,, decât ” câte o școală în fiecare județ și ați terminat povestea.
    Lepre ce sunteți! Năpârci, nu alta!

  15. De ce nu se fac clase de 200-300 de elevi așa cum sunt in Burundi, Uganda? Să fie doar un profesor și vor fi bani de pensii speciale, sinecuri, amante, politruci. Învățământul o salveze bugetul și escrocii o să fie fericiți.

    1. Von Braun,
      …chiar si asa, le vor ajunge banii pt speciali, sinecuri etc cel mult o luna-doua, apoi vor avea iar nevoie de realimentare… din ce in ce mai mare. Niciodata nu le va ajunge oricat banet ar fi. Tot la imprumuturi cu dobanzi peste dobanzi vor recurge.
      Chestia asta, cu „supra-taxarea” invatamantului si cu supra-impozitarea cheltuielilor si vietii tuturor sunt doar …vorbe=praf-in-ochi pt ca Bruxelles sa creada ca se face ceva din punct de vedere al cheltuielilor bugetare.
      Educatia, micii pensionari si in curand sanatatea si multi altii sunt/vor fi SACRIFICATI DEGEABA!! Banii acestia taiati de la oamenii obisnuiti, platitori cinstiti de taxe, cu venituri mici si medii sau mai maricele, sunt doar BANI „MICUTI” smulsi in mod MESCHIN, care nici NU SE VOR SIMTI LA BUGET.

      Cat timp GAURILE NEGRE ALE MARILOR DATORNICI, ALE SPECIALILOR (nu doar magistrati!!) etc EXISTA, SITUATIA ECONOMICA A ROMANIEI NU SE VA SCHIMBA!

      Dl Bolojan vrea sa faca ceva logic, dar „se impiedica” in „detalii:”
      – trebuie taiate/taxate veniturile, DAR nu cele deja prea mici,
      – trebuie reglate niste impozite, DAR nu cele care descurajeaza consumul si-i afecteaza in primul rand pe cei cu venituri mici,
      – trebuie anulate niste burse, DAR NU cele de excelenta, ale olimpicilor la STEM, ci acelea „impartite” fara-NOI-ma tuturor celor incadrati in 30%, chiar si cu medii sub 5 (aberatii asupra carora profesorii au atras atentia de la bun inceput, din 2023),
      – trebuie „umblat” la salariile profesorilor si la PCO, DAR NU ca sa reduci veniturile acestor oameni (venituri aflate sub nivelul lucratorilor fara studii superioare), CI pt A LE CRESTE VENITURILE, ceea ce ar insemna dovada ca se intelege efortul lor, ca si nevoia de a se imbraca adecvat, de se ingriji si de a se putea prezenta in fata elevilor fara a arata „ponositi,” „scalciati,” „decolorati” … Asta ar aduce si dovada RESPECTului fata de breasla cadrelor didactice, care sunt permanent, in mod flagrant si mizerabil, batjocorite de societate, numai pt ca au tot fost de 35 de ani batjocorite de catre „factorii decizionali” ai tarii si tratate ca niste simple CNP-uri necesare pt votul din 4/5 in 4/5 ani.
      etc.

      Sunt multe masuri de luat, dar nu asa cum s-a inceput, de la „firul ierbii,” de jos, de la pensiile mici si profesorii prost platiti.

      Trebuie inceput de sus, de la sumele IMENSE de bani sustrase/sifonate/plimbate pt a li se pierde urma.

      Dl Bolojan este clar „de sacrificiu.” Deja este privit urat si criticat de toata lumea. Ar fi mai bine cred daca dl Bolojan ar lua masurile financiare in mod corect si eficient, taind raul de la radacina, de la acei mari „cheltuitori” de buget, pe care-i stim – bugetarii de lux!!

      Asa macar dl Bolojan nu s-ar mai sacrifica degeaba si ne-ar avea alaturi (macar cu sufletul si gandurile bune) pe noi, cei cu venituri umile, platitori corecti de taxe si care NU trebuie sa fim sacrificati pt ca astfel va fi definitiv distrus chiar bugetul si …cam tot.

      Daca dl Bolojan ar face ceea ce e corect (vezi aici mai sus) nu s-ar mai sacrifica dansul degeaba si dl Bolojan ar fi un adevarat erou.
      Daca, insa, dl Bolojan continua cum a inceput, sacrificandu-i inutil pe „cei mici,” atunci si sacrificiul dumnealui va fi inutil si el insusi, dl Bolojan, va ramane in istorie ca fiind „Terminatorul” economiei romanesti, al educatiei si viitorului tarii.
      Ar fi pacat si de tara, si de dl Bolojan!

  16. Parintii care nu apara drepturile elevilor sa nu se planga cand vom face greva. Comasarea si taierea burselor ii afecteaza direct.

    Daca greva va fi in septembrie, elevii vor recupera cel putin jumatate de an in ziua de sambata, adio minivacante. Sa nu se planga nici ca vor avea nevoie de concediu pentru ca elevii vor sta acasa.

    1. Nu cred ca trebuie sa luptam părinte contra cadru didactic sau cadru didactic contra părinte pentru ca puterea exact asta vrea dezbina și condu. Puterii ii dictează Uniunea Europeană ce si unde trebuie sa distrugă, poate chiar se doreste sa dispară România ca tara. Întreaga populație din toată tara ar trebui sa fie unita și sa lupte in acelasi timp si in acelasi mod contra ideilor și a tot ceea ce ni se impune, a legilor fără normalitate și moralitate. Cum poți proteja pensiile speciale și sa tai banii celor amărâți? Cei cu pensii speciale ce privilegii aduc Guvernului de nu sunt atinși în niciun fel? De ce se aduce educația la sapa de lemn, dar oare dacă în fata Guvernului ar merge toti profesorii și toți părinții, și persoanele cu handicap care li se taie ajutorul și mamele cărora le taie indemnizația si CFR și politia și toate categoriile afectate cum ar reacționa politicienii, ca ei o mana de oameni pot sa aduca suferința întregului popor. Cat o sa mai îndure poporul, cât sacrificiu trebuie sa mai simtă poporul? Un sacrificiu se face dacă la urma exista acel rezultat bun, iar în cazul actual pare ca poporul se transforma în sclavul statului pentru a plăti pensiile speciale, datoriile și tot ce e necesar Guvernului. Asa ca nu luptați cadru didactic contra părinți, trebuie căutată soluția ideala de rezolvare a sutuatie actuale.

    2. Daaaa…ca o sa faci ce vrei tu!
      Ție îți place să fii șomer si asta meriți! ca de profesor nu ai stofa!

      Ai tupeu în tine, sa ameninți părinții ca nu se zbat pt leafa și programul tău; aceia ca re tipa cel mai tare sunt și cei care au muncit și muncesc cel mai puțin.

      1. Daniela P,
        citind ce a scris Cristi eu nu am simtit nicio amenintare, ci doar o avertizare de bun simt.

        Diana,
        si eu cred ca parintii ar trebui sa fie alaturi de profesori pt binele si viitorul copiilor lor.

        Haideti sa ne gandim bine!
        Cine loveste in scoala si in cadrele didactice loveste, de fapt, in calitatea invatamantului si implicit in copii (beneficiarii directi ai invatamantului) si in viitor!

  17. Actuala conducere a ministerului David,și Sorin Ion o rușine pentru educație și pentru viitorul tarii. PNL ar trebui sa îți asumi și sa mergi la groapa de gunoi a istoriei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Admitere liceu 2023. Testările de limbă străină și probele de aptitudini pentru liceele vocaționale încep miercuri. Numele și prenumele candidaților vor fi anonimizate, potrivit Ministerului Educației – document

Pentru admiterea la liceu 2023, testările de limbă străină și probele de aptitudini pentru liceele vocaționale încep miercuri, 17 mai, și durează până pe 19 mai, conform calendarului oficial. Numele…
Vezi articolul

Elevii care termină gimnaziul și liceul trebuie să primească obligatoriu o recomandare consultativă de încadrare la liceu/universitate sau încadrare vocațională pe piața muncii, scrisă de diriginte sau consilierul școlar – propunere în Statutul Elevului 2024

Elevii care termină gimnaziul și liceul trebuie să primească obligatoriu o recomandare consultativă de încadrare „într-o formă de învățământ de nivel superior, emisă de profesorul consilier școlar și de profesorul…
Vezi articolul

Universitarii au ajuns să nu mai cunoască sistemul preuniversitar aproape sub nicio formă, spune directoarea Violeta Estrella Bontilă: Cunoștințele teoretice din universitate nu sunt suficiente. Te trezești singur, cu catalogul în față, te uiți la elevi și te întrebi ce se întâmplă

Violeta Estrella Bontilă, directoarea Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara, a declarat că „universitarii au ajuns să nu mai cunoască sistemul preuniversitar aproape sub nicio formă”. Referitor la formarea profesorilor,…
Vezi articolul