Inspectorul școlar general din Alba avertizează că a identificat „fenomenul Brăila” și la el în județ: Unele școli îi lasă corigenți pe elevii de clasa a VIII-a sau îi conving să nu dea Evaluarea Națională, ca să nu scadă rezultatele școlilor / Ministerul Educației are de 3 ani un raport de cercetare care recomanda măsuri

Inspectorul școlar general al ISJ Alba, Cornel Sandu, afirmă public că în unele școli din România elevii cu rezultate slabe sunt lăsați corigenți în clasa a VIII-a sau sunt descurajați să participe la Evaluarea Națională pentru ca rezultatele școlii să fie mai bune. Declarațiile vin la trei ani după ce Ministerul Educației a comandat prima cercetare națională privind neparticiparea elevilor la Evaluarea Națională și Bacalaureat, cercetare inițiată în urma unor analize publicate de Edupedu.ro. Raportul cercetătorilor confirma existența unor astfel de practici, identifica sute de școli vulnerabile și recomanda măsuri concrete de intervenție. Astăzi, fenomenul este semnalat din nou, chiar din interiorul sistemului.

Declarațiile au fost făcute de Cornel Sandu, inspectorul școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Alba, într-o conferință de presă organizată pe 10 iulie de Prefectura Alba.

„Un fenomen pe care l-am observat anul acesta, și nu mi se pare corect față de copii, să-i lăsăm corigenți în clasa a VIII-a, să nu poată să se înscrie la evaluare ca să avem rezultate mai bune. Adică nu că sunt împotriva corigenței – e firesc, cine nu știe să nu treacă -, dar avem timp să lăsăm într-a V-a, într-a VI-a, a VII-a. Dacă l-am lăsat în trei ani și a trecut elevul corigent, e ok să rămână într-a VIII-a. Dar nu să promoveze trei ani și într-a VIII-a ne trezim că nu știe și că ne strică media la evaluare și îl lăsăm corigent. Deci am sesizat acest fenomen”, a declarat Cornel Sandu.

Întrebat dacă există statistici privind fenomenul, inspectorul a răspuns că nu îl poate caracteriza drept unul generalizat, însă spune că există școli în care astfel de practici sunt folosite.

„Sunt școli care lasă corigenți în clasa a VIII-a pentru a nu strica mediile la Evaluarea Națională. Și în mediul rural, și în mediul urban. Sau care recomandă copiilor să nu se prezinte la Evaluarea Națională, deși au prioritate la repartiția națională cei care au susținut Evaluarea Națională, indiferent de medie.”

Inspectorul a oferit și un exemplu concret.

„Nu se explică de ce dintr-o școală unde au terminat 10 copii s-au înscris la evaluare patru, care au picat toți. De ce ceilalți șase nu s-au înscris? Pentru că li s-a spus: «Lasă că oricum intrați și fără, n-are rost să mai veniți».”

Fenomenul descris de inspector este cunoscut drept „fenomenul Brăila”. Termenul a fost consacrat în urma analizelor realizate de organizația Human Catalyst, care a identificat pentru prima dată public acest tipar statistic în mai 2019, pornind de la situația județului Brăila și a arătat că fenomenul poate exista și în alte județe.

Este o practică prin care o parte dintre elevii cu rezultate slabe nu mai ajung să susțină Evaluarea Națională – fie pentru că rămân corigenți sau repetenți în clasa a VIII-a, fie pentru că sunt descurajați să participe la examen -, ceea ce poate crește artificial procentul de promovare și mediile unei școli sau ale unui județ.

Problema nu este însă nouă și nici necunoscută Ministerului Educației.

În 2023, Edupedu.ro a scris într-o analiză că peste 50 de mii de copii care au început clasa I în urmă cu 13 ani nu au mai ajuns să se înscrie la Bacalaureat 2023, adică 24% din întreaga generație. Cu un an înainte, o altă analiză Edupedu.ro a semnalat public faptul că peste 15.000 de elevi care erau înscriși în clasa a VIII-a în septembrie 2022 nu au fost nici măcar înscriși la examenul de la finalul clasei a VIII-a, deși înscrierea se făcea automat, de către școală.

Acest absenteism la Bacalaureat sau această diferență de peste 60.000 de elevi, adică echivalentul a 2.400 de clase cu câte 25 de elevi fiecare sau echivalentul populației unui oraș ca Vaslui sau Reșița, vine în anul în care Ministerul Educației a luat, teoretic cel puțin, măsuri, dar nu cele recomandate de specialiști.

Concret, după analiza Edupedu.ro, imediat ministra Educației, Ligia Deca, a cerut două rapoarte Unității de Cercetare din Educație – unul pe neparticiparea la Evaluarea Națională și altul pe neparticiparea la Bacalaureat. Asta se întâmpla pe 29 iunie 2023.

Din septembrie 2023 până în ianuarie 2024 documentele de cercetare au fost ținute la sertar de Ligia Deca și cabinetul său, conform surselor Edupedu.ro.

Ambele rapoarte au fost făcute în vara lui 2023, conform raportului de activitate pe anul respectiv al UCE. Rapoartele pot fi consultate aici: Neparticiparea elevilor la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a 2023 și Neparticiparea elevilor de liceu la examenul de bacalaureat – sesiunea iunie 2023. 

După ce au fost publicate abia în ianuarie 2024, Ligia Deca a semnat apoi un document cu 13 măsuri pe care l-a trimis în școli tocmai pentru a combate neparticiparea masivă și a încerca să îi convingă pe elevi să se înscrie la Bac 2024. Măsurile propuse de Ligia Deca nu conțineau decât parțial măsurile recomandate de cercetători în rapoartele de cercetare. 

După publicarea rapoartelor a reacționat și rectorul UBB Daniel David, care avea să devină următorul ministru al Educației. Spunea atunci, pe 18 ianuarie 2024, despre absenteismul elevilor la examenele naționale, cercetat pentru prima dată de Institutul pentru Științele Educației: „Știm care sunt cauzele, știm ce ar trebui făcut, așteptăm resursele. Teama mea este că și dacă am avea resurse, de multe ori am observat că autoritățile din zona educației nu înțeleg nevoia specialistului”.

Ulterior, nici în mandatul lui Daniel David și nici în primele luni ale mandatului actualului ministru Mihai Dimian nu au fost anunțate măsuri bazate pe știință, pe date și pe bune-practici pentru reducerea neparticipării la Evaluarea Națională și monitorizarea școlilor identificate ca vulnerabile.

Înscrierea la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a este una automată, făcută de secretariatul școlii cu supravegherea directorilor, potrivit metodologiei. Legal, regulamentar, toți elevii de clasa a VIII-a care au absolvit gimnaziul trebuie să fie înscriși în Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a. Este decizia fiecărui elev dacă se prezintă sau nu la probe, dar școala ara obligația să-l înscrie. Cu toate acestea, tot mai mulți dintre acești absolvenți nu ajung să fie înscriși la Evaluarea Națională. O analiză Edupedu.ro pe baza rapoartelor oficiale arată că, în ciuda măsurilor luate de Ministerul Educației, numărul neînscrișilor este în creștere în ultimii ani.

Ce a arătat cercetarea și ce recomandau cercetătorii

Raportul privind Evaluarea Națională a analizat datele a 175.938 de elevi din 5.877 de școli și a urmărit identificarea dimensiunii fenomenului, a cauzelor care îl determină și formularea unor recomandări de politici publice.

Concluziile cercetătorilor IȘE descriu aproape identic mecanismul invocat acum de inspectorul școlar din Alba.

„Promovarea clasei a VIII-a determină înscrierea automată a elevilor la EN VIII. Datele de cercetare colectate din cele opt unități de învățământ vizitate arată că, pentru unele școli, finalizarea clasei a VIII-a este un prim filtru pentru accesul elevilor la examenul național. Ponderi relativ ridicate de elevi aflați în situație de repetenție sau de corigență în aceste școli indică o selecție a elevilor care nu pot obține rezultate satisfăcătoare la EN VIII sau pentru care există supoziția că nu se vor prezenta la examen. Școala poate obține, astfel, o rată bună a participării la EN VIII și o medie generală satisfăcătoare.”

Raportul mai arată că în unele dintre școlile analizate peste o treime dintre elevii înscriși la începutul clasei a VIII-a nu promovau anul școlar în sesiunea de vară.

Cercetătorii au identificat și situații în care participarea la Evaluarea Națională era descurajată.

„Echipele de management intervievate declarau că susțin participarea tuturor elevilor la EN VIII și critică practicile de descurajare a participării la evaluare. Cu toate acestea, datele din teren au arătat că, în cel puțin una dintre școlile vizitate, a fost semnalată o astfel de abordare.”

Analiza statistică a identificat 513 școli cu probleme semnificative privind absolvirea clasei a VIII-a și alte 228 de școli cu probleme semnificative privind absenteismul la Evaluarea Națională.

Concluzia raportului IȘE era că „școlile cu probleme semnificative de absolvire a clasei a VIII-a, respectiv de absenteism la EN VIII sunt școli care au nevoie cu prioritate de măsuri de intervenție, sprijin și monitorizare”.

Cercetătorii avertizau și că intervențiile făcute abia în clasa a VIII-a sunt, de multe ori, prea târzii.

„Identificarea timpurie a elevilor care prezintă dificultăți în parcursul lor școlar și includerea lor în programe de sprijin și de monitorizare. Intervenția în clasa a VIII-a poate fi prea târzie”, se arata în raport.

Printre recomandări se aflau monitorizarea sistematică a școlilor vulnerabile, identificarea timpurie a elevilor aflați în risc educațional, redistribuirea resurselor către școlile cu probleme și dezvoltarea unor intervenții adaptate fiecărei comunități.