Educația este declarată constant domeniu strategic în România, dar finanțarea de circa 3% din PIB arată că nu există, de fapt, o strategie reală, spune Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara, într-un interviu acordat Edupedu.ro pe 15 mai 2026, în marja Tech Talks by UPT. Rectorul avertizează că România are bani puțini, pe care îi investește „aiurea”, în loc să decidă clar în ce domenii poate deveni competitivă, și spune că sistemul de educație are nevoie de finanțare mai mare, indicatori clari și măsurarea rezultatelor, nu de repetarea automată a bugetelor din anii anteriori.
Rectorul Universității Politehnica Timișoara, Florin Drăgan, spune că România nu tratează educația ca pe un domeniu strategic, deși politicienii o declară constant astfel. Într-un interviu acordat Edupedu.ro, în marja Tech Talks by UPT, acesta a criticat finanțarea de circa 3% din PIB pentru educație și lipsa unei strategii aplicate, cu priorități clare, prin care România să decidă în ce domenii poate deveni competitivă.
„În Educație, tot îl definim ca domeniu strategic, dar după aceea acordăm o finanțare de 3% sau cea mai mică la nivel de procent din PIB din Uniunea Europeană. Asta nu înseamnă că avem vreo strategie sau că e vreun domeniu strategic. Din punctul meu de vedere, acea finanțare ar putea aduce oameni buni”, a declarat Florin Drăgan.
Rectorul UPT susține că România are nevoie să își stabilească domeniile în care poate performa, în loc să încerce să finanțeze dispersat toate zonele, fără direcție și fără rezultate măsurate.
„Lipsa unei strategii pe care să o și aplicăm este o problemă la nivelul României. Pe hârtie noi avem strategii, dar nu prea ne ținem de ele sau nu reușim să vedem în ce domenii vrem să fim cei mai buni. În toate domeniile? Nu e posibil. Avem bani puțini pe care îi investim aiurea, în loc să mergem clar cu ceea ce putem să facem. Avem resursă umană bună, dar hai să vedem în ce domenii și unde putem conta pe ea, unde nu are rost să mai investim pentru că poate suntem prea în urmă, dar unde putem conta și unde putem deveni competitivi pe o piață globală, europeană”, a spus rectorul Universității Politehnica Timișoara.
- Declarațiile au fost făcute în contextul Tech Talks by UPT, conferința organizată anual de Universitatea Politehnica Timișoara, ajunsă la a V-a ediție. Evenimentul din acest an a avut ca temă „Irreplaceable. The Future Needs Humans” și i-a adus la Timișoara, între alții, pe Mario Draghi, fost premier al Italiei și fost președinte al Băncii Centrale Europene, jurnalistul CNN Richard Quest și experți internaționali în tehnologie, leadership și inteligență artificială.
Florin Drăgan spune că o universitate care organizează un astfel de eveniment transmite un mesaj care depășește zona strict tehnică. Potrivit rectorului, o universitate tehnică nu trebuie să formeze doar specialiști, ci și cetățeni capabili să înțeleagă direcția în care merge Europa și să pună întrebări despre viitor.
„O astfel de conferință are mai multe scopuri. Unul dintre ele este clar de popularizare a științei, de a explica ce se întâmplă în zona de tehnologie, în special. Și asta e foarte important: să facem pe limbajul publicului, cu oameni care pot să facă asta și au ceva de spus, că pot să fie absolvenți ai Politehnicii sau pot să fie, bineînțeles, personalități din afară”, a spus Florin Drăgan.
„În al doilea rând, ne interesează pentru că noi nu formăm doar oameni tehnici sau oameni cu competențe tehnice, formăm cetățeni. Ne interesează ca studenții noștri să aibă contacte și prelegeri sau prezentări, și în fața studenților Politehnicii, și nu numai ai Politehnicii, au fost și din celelalte universități, să devină cetățeni, să poată pune întrebări, să-și explice anumite lucruri, să înțeleagă mai bine ce înseamnă Europa și spre ce ar trebui să ne îndreptăm”, a continuat rectorul.
„Până la urmă, ei sunt resursa cea mai importantă din punctul nostru de vedere, resursa umană fiind cea mai importantă resursă a țării la ora actuală”, a spus Florin Drăgan.
Rectorul UPT a descris dialogul dintre Mario Draghi și Richard Quest drept un eveniment „de capitală europeană mare” și a spus că prezența fostului premier italian la Timișoara a fost o oportunitate importantă pentru România.
„Dialogul Draghi-Quest a fost un dialog, cum îmi place să spun, cam de capitală europeană mare. Faptul că a venit la Timișoara a fost o șansă. E adevărat că și colegii mei au riscat puțin, pentru că am mers până în decembrie aproape, până am primit OK-ul. Când domnul Draghi a văzut că e dorit aici, la Timișoara, a venit”, a declarat Florin Drăgan.
„Nu numai că la Timișoara e prima vizită a sa în estul Europei, în România, dar la o astfel de conferință vedem cât de multe lucruri are de spus într-un moment în care cred că trebuie să mai clarificăm niște lucruri”, a adăugat rectorul.
Întrebat despre criza profesorilor de STEM și despre faptul că tot mai puțini absolvenți aleg cariera didactică, Florin Drăgan spune că marile probleme sunt în învățământul preuniversitar, iar una dintre cauze este salarizarea.
„Problemele mari sunt în preuniversitar, din punctul nostru de vedere. Există și în universitar, dar poate universitarul nu stă chiar rău. Avem un corp profesoral poate mai îmbătrânit, dar totuși universitarul mai reușește să atragă profesori. Sunt probleme mari acum. Din punctul nostru de vedere, e clar o problemă legată de salarizare”, a spus rectorul.
Potrivit acestuia, absolvenții de matematică, fizică sau alte domenii STEM aleg tot mai des industria, unde salariile sunt mai competitive decât în școală.
„În școli, ce s-a întâmplat pe zona de STEM? În general, au terminat facultăți de fizică, de matematică, s-au dus în industrie pentru că sunt salarii mult mai competitive. Sistemul de educație ar putea fi tentant, dar în momentul în care crește numărul de copii din clasă, în momentul în care parcă punem tot felul de bariere în zona educației, normal că nu mai devine atractivă profesia didactică”, a spus Florin Drăgan.
„Mai e și statusul social al profesorului, adică el tot timpul parcă trebuie să stea cu mâna întinsă să ceară ceva. Cred că problema va crește dacă vom continua cu aceleași bâlbe pe zona de educație”, a spus acesta.
Florin Drăgan a criticat și modul în care este comunicată public relația cu profesorii, inclusiv de la nivelul conducerii Ministerului Educației.
„Dincolo de finanțare, e și modul de comunicare. În momentul în care un ministru iese și vorbește despre profesori într-un anume fel, fiind ministrul Educației și la rândul lui din educație, e foarte grav. Pentru că în momentul respectiv ce să creadă elevii?”, a spus rectorul UPT.
El a adăugat că există probleme și în relația dintre părinți și școală și că ar fi nevoie de reguli clare, aplicate consecvent.
„Avem probleme și cu părinții, într-o zonă de cât se implică în școală. Ar trebui puțin să avem niște reguli pe care să le și aplicăm”, a spus Florin Drăgan.
Rectorul Universității Politehnica Timișoara spune că finanțarea educației trebuie crescută, dar în același timp banii trebuie urmăriți prin indicatori clari. El critică modelul de bugetare construit pe istoricul anilor anteriori, despre care spune că nu produce rezultate.
„E adevărat, se pierd bani în România, se pierd bani peste tot, din punctul meu de vedere. Dar finanțarea e foarte slabă. Aș prefera să ne uităm unde se pierd bani și să finanțăm mai mult de acolo unde merită, cu niște indicatori pe care trebuie să-i urmărim. Nu e așa de complicat dacă vrem să facem asta”, a spus Florin Drăgan.
„Dacă vom continua cu același sistem de finanțare în care copiem ce s-a întâmplat în anii trecuți, normal că n-o să avem niciun rezultat. Nu măsurăm nimic și asta e la final”, a continuat rectorul UPT.
În privința cercetării, Florin Drăgan spune că România alocă prea puțini bani de peste un deceniu, iar fondurile sunt deseori distribuite fără legătură clară cu economia reală și cu mediul privat.
„Principala problemă la nivel de cercetare, pe lângă faptul că alocăm bani puțini, sub 1% în ultimii 10 ani – cred că suntem la 0,4% din PIB, dacă nu mă înșel – este că de multe ori alocăm fonduri fără legătură cu ce se întâmplă în privat”, a spus rectorul.
Acesta spune că România trebuie să își definească mai clar domeniile strategice și să evite competițiile prea largi, în care prioritățile devin neclare.
„Noi definim, redefinim niște domenii strategice care sunt așa de amestecate, încât poate să câștige oricine. Haideți să vedem ce vrem să facem”, a spus Florin Drăgan.
Rectorul a atras atenția că finanțarea universităților ar trebui să țină cont și de rezultate, inclusiv de angajabilitate, fără ca aceasta să devină singurul criteriu.
„Avem date legate de angajabilitate. Nu putem merge strict pe acestea din punct de vedere al alocării fondurilor, e evident că la un moment dat poate se cere în piață ceva, dar vedem totuși. Nici nu putem să mergem cu angajabilități în unele domenii de 25% și să mergem 10 ani. Acolo avem o problemă. Haideți să ne uităm la ce producem, să măsurăm puțin și să vedem cum alocăm fondurile”, a spus Florin Drăgan.
Interviul integral cu rectorul UPT Florin Drăgan:
Edupedu.ro: Care este mesajul unei universități atunci când organizează o conferință de amploarea aceasta?
Florin Drăgan: În primul rând, o astfel de conferință are mai multe scopuri. Unul dintre ele este clar de popularizare a științei, de a explica ce se întâmplă în zona de tehnologie, în special. Și asta e foarte important: să facem pe limbajul publicului, cu oameni care pot să facă asta și au ceva de spus, că pot să fie absolvenți ai Politehnicii sau pot să fie, bineînțeles, personalități din afară.
Asta în primul rând. În al doilea rând, ne interesează pentru că noi nu formăm doar oameni tehnici sau oameni cu competențe tehnice, formăm cetățeni. Ne interesează ca studenții noștri să aibă contacte și prelegeri sau prezentări și în fața studenților Politehnicii, și nu numai ai Politehnicii — au fost și din celelalte universități —, să devină cetățeni, să poată pune întrebări, să-și explice anumite lucruri, să înțeleagă mai bine ce înseamnă Europa și spre ce ar trebui să ne îndreptăm, pentru că, până la urmă, ei sunt resursa cea mai importantă din punctul nostru de vedere, resursa umană fiind cea mai importantă resursă a țării la ora actuală.
Acum, dialogul Draghi-Quest a fost un dialog, cum îmi place să spun, cam de capitală europeană mare. Faptul că a venit la Timișoara a fost o șansă. E adevărat că și colegii mei au riscat puțin, pentru că am mers până în decembrie aproape, până am primit OK-ul.
Când domnul Draghi a văzut că e dorit aici, la Timișoara, a venit. Nu numai că la Timișoara e prima vizită a sa în estul Europei, în România, dar la o astfel de conferință vedem cât de multe lucruri are de spus, într-un moment în care cred că trebuie să mai clarificăm niște lucruri.
Ce ne mai interesează pe noi — și asta e o problemă la nivelul României și am spus-o și o spunem, discutăm, am spus-o și public — este lipsa unei strategii pe care să o și aplicăm. Pe hârtie noi avem strategii, dar nu prea ne ținem de ele sau nu reușim să vedem în ce domenii vrem să fim cei mai buni. În toate domeniile? Nu e posibil.
Avem bani puțini pe care îi investim aiurea, în loc să mergem clar cu ceea ce putem să facem. Avem resursă umană bună, dar hai să vedem în ce domenii și unde putem conta pe ea, unde nu are rost să mai investim pentru că poate suntem prea în urmă, dar unde putem conta și unde putem deveni competitivi pe o piață globală, europeană.
Edupedu.ro: Totul se întâmplă într-o universitate, iar Universitatea Politehnica Timișoara este cea care provoacă Tech Talks an de an, de 5 ani. Dumneavoastră formați, evident, tineri, dar formați și profesori și avem o situație de criză cu profesorii de STEM. În momentul acesta nu sunt foarte interesați să mai intre în sistemul de învățământ sau sunt puțini și, din baza aceasta tot mai mică, evident că sistemul de învățământ rămâne cumva pe la coadă. Ce credeți că se poate face aici? Cum vă poziționați pe chestiunea aceasta?
Florin Drăgan: Problemele mari sunt în preuniversitar, din punctul nostru de vedere. Există și în universitar, dar poate universitarul nu stă chiar rău. Avem un corp profesoral poate mai îmbătrânit, dar totuși universitarul mai reușește să atragă profesori.
Sunt probleme mari acum. Din punctul nostru de vedere, e clar o problemă legată de salarizare. Numai că, în momentul în care suntem, înțelegem care e obiectivul. În Educație tot îl definim ca domeniu strategic, dar după aceea acordăm o finanțare de 3% sau cea mai mică la nivel de procent din PIB din Uniunea Europeană. Asta nu înseamnă că avem vreo strategie sau că e vreun domeniu strategic. Din punctul meu de vedere, acea finanțare ar putea aduce oameni buni.
Acum, în școli, ce s-a întâmplat pe zona de STEM, în general, în industrie: au terminat facultăți de fizică, de matematică, s-au dus în industrie pentru că sunt salarii mult mai competitive. Sistemul de educație ar putea fi tentant, dar, în momentul în care crește numărul de copii din clasă, în momentul în care, eu știu, parcă punem tot felul de bariere în zona educației, normal că nu mai devine atractivă profesia didactică.
Și mai e și statutul social al profesorului, adică el tot timpul parcă trebuie să stea cu mâna întinsă să ceară ceva. Cred că problema va crește dacă vom continua cu aceleași bâlbe pe zona de educație.
Dincolo de finanțare, e și modul de comunicare. În momentul în care un ministru iese și, mă rog, vorbește despre profesori într-un anume fel, fiind ministrul Educației și la rândul lui din educație, e foarte grav. Pentru că, în momentul respectiv, ce să creadă elevii?
Avem probleme și cu părinții, într-o zonă de cât se implică în școală. Ar trebui puțin să avem niște reguli pe care să le și aplicăm.
Dar să ne uităm la finanțare. E adevărat, se pierd bani în România, se pierd bani peste tot, din punctul meu de vedere. Dar finanțarea e foarte slabă. Aș prefera să ne uităm unde se pierd bani și să finanțăm mai mult de acolo unde merită, cu niște indicatori pe care trebuie să-i urmărim. Nu e așa de complicat, dacă vrem să facem asta.
Dacă vom continua cu același sistem de finanțare în care copiem ce s-a întâmplat în anii trecuți, normal că n-o să avem niciun rezultat. Nu măsurăm nimic și asta e, la final.
Edupedu.ro: Universitățile de ce au nevoie să poată avansa? Știu că e o discuție și aici: finanțarea pentru cercetare e nepredictibilă, unele sunt programe sunt și ele cu probleme, în același timp orice prezență în topurile interne și internaționale necesită cercetare de calitate înaltă în universități.
Florin Drăgan: Principala problemă la nivel de cercetare, pe lângă faptul că alocăm bani puțini, sub 1% în ultimii 10 ani – deci cred că suntem pe la 0,4% din PIB, dacă nu mă înșel -, este că, de multe ori, alocăm fonduri fără legătură cu ce se întâmplă în privat, ceea ce e un semn bun. Nu putem în toate domeniile.
Acum, nu vreau să fiu greșit înțeles: normal că va trebui să mergem pe zona de științe și pe zona umanistă. Nu putem să lăsăm domeniul respectiv să nu se întâmple nimic.
Noi definim, redefinim niște domenii strategice care sunt așa de cumva amestecate, încât poate să câștige oricine. Vă dau un exemplu în inginerie: vin fizicienii și chimiștii care câștigă proiecte, pentru că noi lăsăm o competiție liberă, ceea ce nu mi se pare neapărat ok. După aceea, tot timpul sunt atacate universitățile tehnice pentru partea de finanțare. Haideți să vedem ce vrem să facem.
Și încă ceva: avem date legate de angajabilitate. Nu putem merge strict pe acestea din punct de vedere al alocării fondurilor. E evident că, la un moment dat, poate se cere în piață ceva, dar vedem totuși. Nici nu putem să mergem cu angajabilități în unele domenii de 25% și mergem 10 ani. Adică acolo avem o problemă.
Haideți să ne uităm la ce producem, să măsurăm puțin și să vedem cum alocăm fondurile.
Acum, universitățile mai pot fi ajutate. Avem următoarea situație: am câștigat multe proiecte pe fonduri europene. Vă dau un exemplu: la ora actuală, Politehnica, față de acum 4-5 ani, cred că are de 25 de ori mai multe fonduri. Deci de la 10 milioane sau 20 am luat 250 pe care putem să-i atragem în acest an.
Numai că acești bani trebuie să-i avansăm, nu toți odată, pe rând, și după aceea îi recuperăm. Pentru asta avem nevoie de un cash-flow. Deci, în momentul în care mi s-a tăiat din finanțare 20 de milioane, mi s-a tăiat și mai mult din cash-flow-ul acela și cumva lipsesc niște instrumente.
Nu mi se par foarte complicate. Până la urmă, undeva să fie un fond din care să pot împrumuta și să pot să restitui apoi.
Edupedu.ro: V-a cerut cineva părerea, v-au cerut feedback?
Florin Drăgan: Feedback am dat, din punctul meu de vedere. Nu știu ce zice lumea aceasta, dar cine se străduiește întotdeauna reușește. Și vicepremierul a zis foarte bine la întâlnirea aceea cu studenții și chiar mi-a plăcut: dacă nu cerem, dar nu știm cum să cerem.
Există, în schimb, și o părere, mi se pare mie, într-o anumită zonă, că universitățile nu prea produc. Nu-i așa! E o mare greșeală și m-aș uita puțin mai atent la ce pot produce toate universitățile, în special în zona tehnică, și ar trebui să le acordăm o atenție mare.
