Părinții copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES) primesc, din anul școlar 2026-2027, odată cu eliberarea certificatului de orientare școlară și profesională, și un contract care stabilește responsabilitățile familiei și ale profesorului itinerant și de sprijin, a declarat Robert Florea, director adjunct al Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE), într-un interviu pentru Edupedu.ro.
- Drepturi financiare pentru copiii și elevii cu CES în anul școlar 2026-2027: alocație zilnică de hrană de 32 de lei pe zi și cazarmament / Actele necesare pentru dosarul care se depune până pe 30 septembrie
Robert Florea explică ce trebuie să știe părinții la început de an, care este rolul profesorului de sprijin, cine face adaptarea curriculară și cum ar trebui să lucreze profesorii care au elevi cu CES la clasă.
În București sunt doar 218 posturi alocate pentru profesori itineranți și de sprijin, în condițiile în care, pentru anul școlar trecut, până la 25 iulie, CMBRAE emisese 7.446 de certificate de orientare școlară și profesională, potrivit datelor prezentate de Robert Florea. Deși, conform regulamentului, un profesor itinerant și de sprijin ar trebui să acorde servicii unui număr de 8-12 copii/elevi, „în realitate, numărul este, în cel mai fericit caz, dublu sau triplu”, spune directorul adjunct al CMBRAE.
Cu siguranță este necesar un număr mai mare de specialiști
Numărul mare de elevi repartizați unui profesor de sprijin înseamnă și mai puțin timp pe care specialistul îl poate acorda individual fiecărui copil, explică Robert Florea.
„Din păcate, cu siguranță este necesar un număr mai mare de specialiști care să realizeze intervenții. Acum, profesorul de sprijin lucrează cu un număr foarte mare de copii cu cerințe educaționale speciale, de aceea el nici nu își poate aloca și dedica foarte mult timp per copil.”
Ce trebuie să știe părinții copiilor cu CES la începutul anului școlar
Edupedu.ro: Pentru părinții care au deja certificat de orientare școlară și profesională, când copilul începe școala, indiferent de clasă, ce trebuie să facă? Cu cine trebuie să discute?
Robert Florea: „Aici oricum putem spune că niște pattern-uri de operare, deci un modus operandi există deja, pentru că responsabilul de caz îi cunoaște. Adică, în principiu, poate să fie același profesor itinerant și de sprijin, pentru că el este responsabil de servicii psihoeducaționale și tot el este cel care reprezintă persoana care, din punct de vedere metodologic, colaborează cu toate cele trei categorii de actori, adică beneficiarul primar, elevul, cadrul didactic de la clasă și, evident, și părintele ca un beneficiar indirect. Și în condițiile acestea există o continuitate a serviciilor educaționale de sprijin pe care profesorul itinerant și de sprijin le realizează sau le-a realizat și în anul școlar precedent.”
Directorul adjunct al CMBRAE explică faptul că nu este obligatoriu ca elevul să aibă același profesor de sprijin de la un an la altul, însă informațiile pot fi preluate de noul specialist de la profesorul care a lucrat anterior cu copilul și de la cadrele didactice.
„Dar nu înseamnă că el nu a putut să-și culeagă informațiile de la precedentul profesor de sprijin. Și, evident, ca urmare a interacțiunii cu cadrele didactice de la clasă/clase, își formează un tablou al unor informații utile, necesare cu privire la copiii cu cerințe educaționale speciale.”
La începutul cursurilor, profesorii de sprijin fac și „un fel de screening al situațiilor”, potrivit lui Robert Florea.
Din anul școlar 2026-2027, părinții primesc un contract odată cu certificatul de orientare
Edupedu.ro: Există un contract pentru copilul cu CES, diferit de contractul educațional încheiat cu școala?
Robert Florea: „Contractul educațional cu școala e unul. Mai există și un contract educațional. Noi, odată cu eliberarea certificatului de orientare școlară și profesională, le înmânăm părinților și contractul aferent copilului cu cerințe educaționale speciale/dizabilități, contractul cu părinții.”
Contractul „conține obligațiile părților, obligațiile și responsabilitățile părților. Profesor de sprijin, respectiv părinți. Fiecare dintre ei cu responsabilitățile adiacente zonei lor”.
Ce poate face părintele dacă observă că elevul nu se adaptează la școală
Edupedu.ro: Cum își poate da seama un părinte, după prima sau a doua săptămână de școală, că un copil are dificultăți de adaptare?
Robert Florea: „Poate să fie și din partea părintelui o observație empirică, poate să constate anumite tipuri de comportamente în cazul copilului, dar mai există o serie întreagă de filtre, cum ar fi cadrul didactic de la clasă sau grupă.”
Cadrul didactic poate observa conduita copilului în raport cu ceilalți elevi, după care poate urma o consultare cu profesorul consilier, explică directorul adjunct al CMBRAE.
Profesorul consilier poate face observații la clasă, întâlniri individuale cu elevul și ulterior poate discuta cu familia. În urma acestor etape, părinților li se poate recomanda să consulte un specialist.
„Li se recomandă părinților, deci este la nivel de recomandare, să meargă și către un specialist, cum ar fi, în primul rând, către un psiholog clinician.”
Cine adaptează materia pentru elevul cu CES?
Edupedu.ro: Cine adaptează conținuturile pentru copil, profesorul de la clasă sau profesorul de sprijin?
Robert Florea: „Adaptarea curriculară ține de modul în care profesorul la clasă, în cadrul disciplinei pe care o predă, adaptează niște conținuturi în raport cu cerințele, nevoile acelui copil, dizabilitatea sau afectarea acelui copil.
Profesorul de sprijin în sine nu adaptează conținuturile. Nu este specializat în nicio altă disciplină. Este un psihopedagog. El oferă un cadru metodologic.”
Directorul adjunct al CMBRAE subliniază că responsabilitatea adaptării modului în care este predată materia revine profesorului disciplinei:
„Adaptarea unor conținuturi, a modului în care acele conținuturi sunt livrate copilului, astfel încât acel copil să înțeleagă semnificația noțiunilor cuprinse în acele conținuturi, nu este sarcina în sine a profesorului de sprijin, este sarcina profesorului de la clasă,” explică Robert Florea.
Ce face profesorul de sprijin?
Profesorul de sprijin nu este specializat în programele de geografie, istorie, chimie sau în celelalte discipline, explică Robert Florea. Profesorul disciplinei este cel care poate stabili ce îi solicită elevului, în funcție de evoluția acestuia.
„Profesorul de sprijin intervine oferind inclusiv asistență psihopedagogică atât copilului, cât și cadrului didactic, astfel încât cumva să se ajungă la un numitor comun între ceea ce cere cadrul didactic și ceea ce poate oferi copilul,”, spune Robert Florea
Edupedu.ro: Ce face profesorul de sprijin atunci când ia copilul o oră separat de clasă?
Robert Florea: „Poate să facă activități de stimulare cognitivă, adică profesorul de sprijin ține legătura cu cadrele didactice și profesorii de la clasă îi comunică profesorului de sprijin: copilul are niște dificultăți în următoarele areale, în aceste zone și profesorul de sprijin acolo încearcă cumva să lucreze cu copilul acela așa încât să poată să înțeleagă de unde provin dificultățile de înțelegere, de asimilare ale acelui copil.”
Ulterior, profesorul de sprijin revine către profesorul de la clasă și îi indică zonele în care copilul are dificultăți și unde poate fi necesară „o abordare diferențiată, individualizată”.
Ce documente face profesorul de sprijin
Edupedu.ro: Administrativ, ce documente are de completat profesorul de sprijin?
Robert Florea: „Profesorul de sprijin are un set de documente pe care le face, el întocmește un plan de servicii, pe care îl aduce la cunoștință și părintelui și transmite un exemplar al acestui plan de servicii. El face și planuri educaționale, face și planuri de intervenție, are și activitate de unu la unu cu copilul.”
Profesorul de sprijin are și activitate cu părintele „ori de câte ori este nevoie” și la solicitarea acestuia.
Pentru profesorii care au elevi cu CES la clasa: Să existe în primul rând colaborarea, dar să fie o colaborare reală
Edupedu.ro: Ce sugestii aveți pentru un profesor care are unul sau mai mulți elevi cu CES la clasă?
Robert Florea: „Ideea este că mă feresc să dau sfaturi. Eventual noi putem să oferim niște sugestii în privința modului de abordare a unor situații de genul ăsta.”
Prima dintre acestea este colaborarea dintre profesor, profesorul de sprijin și familie:
„Primul lucru pe care eu l-aș sugera este să existe în primul rând colaborarea, dar să fie o colaborare reală și nu neapărat una bazată sau circumscrisă unui soi de potențial conflictual aici.”
Robert Florea atrage atenția și asupra situației profesorului de la clasă, care poate avea mai mulți copii cu CES, dar trebuie să răspundă în același timp nevoilor tuturor elevilor:
„Profesorul acela la clasă are, să zicem, unu, doi, trei copii cu cerințe educaționale speciale și mai are încă 20 și de copii tipici, să spunem, care și ei au nevoie și beneficiază de actul educațional.”
Atunci când apar dificultăți, profesorul de la clasă ar trebui să ia legătura cu profesorul de sprijin, „astfel încât să existe o comunicare constantă pe parcursul școlarității acelui copil”.
Cum vorbește profesorul cu ceilalți copii și părinți despre elevii cu CES
Robert Florea spune că există încă „obstacole de înțelegere, de acceptare și de tolerare a unor diferențe” și atrage atenția asupra etichetării copiilor.
În aceste situații, abordarea profesorului, fie că este învățător, diriginte sau profesor de disciplină, ar trebui să fie „cât se poate de firească și de calmă”.
„Fiecare dintre noi avem niște specificități. În clasa aceasta sunt doi copii, trei copii, patru copii, nu știm, care sunt copii cu cerințe educaționale speciale. Asta înseamnă că ei au nevoie de un anumit tratament, de un anumit mod de raportare și de anumite demersuri. În sine, ei parcurg școlaritatea ca și ceilalți. Doar că sunt adaptate niște condiții pentru acești copii. Nu-i nimic nefiresc aici,” a declarat Robert Florea.
CMBRAE are ghiduri și pregătește un material pentru profesorii care au elevi cu CES
Întrebat dacă profesorii au la dispoziție resurse despre modul în care pot lucra cu elevii cu diferite cerințe educaționale speciale, Robert Florea spune că CMBRAE a realizat astfel de materiale și în anii anteriori.
„Am elaborat și în anii precedenți, inclusiv niște ghiduri în ceea ce privește semnificația unor afectări ale funcției cognitive și modul de abordare în raport cu acești copii.” Materialele rămân „într-o zonă strict educațională”, fără a intra în abordarea clinică, precizează acesta.
Ce face un profesor itinerant și de sprijin
Atribuțiile profesorului itinerant și de sprijin sunt prevăzute de Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a centrelor județene/al municipiului București de resurse și asistență educațională, CJRAE/CMBRAE – Ordinul ministrului educației nr. 5.701/2024.
„Profesorul itinerant și de sprijin recunoaște și promovează incluziunea educațională, oferă consiliere specializată cadrelor didactice și conducerii unităților de învățământ în ceea ce privește integrarea antepreșcolarilor/preșcolarilor/ elevilor cu CES.
Activitatea profesorului itinerant şi de sprijin constă în oferirea de suport / sprijin educațional (învăţare, stimulare, compensare, recuperare și consolidare) în timpul și în afara orelor de curs, în sala de grupă/clasă/cabinet și/sau în camerele-resursă dedicate acestei activități, puse la dispoziția profesorului itinerant și de sprijin și dotate corespunzător de către unitatea de învățământ integratoare.
O parte din timpul alocat normei didactice se desfăşoară în grupă/clasă, în timpul activităţilor/lecţiilor de predare-învăţare, în parteneriat cu cadrul didactic de la grupă/clasă.
Activitatea directă cu antepreșcolarul/preșcolarul/elevul integrat, în săli multifuncţionale/centre de resurse din unitatea de învăţământ, camere-resursă se desfăşoară atât în timpul activităților didactice, în paralel cu orele de curs, cât și în afara orelor de curs.
Profesorul itinerant și de sprijin utilizează următoarele documente:
a) planificare activități – la început de an;
b) plan de servicii educaționale;
c) adaptare curriculară;
d) plan de intervenție personalizat;
e) raport de monitorizare;
f) fișe de evaluare curriculare și/sau psihopedagogice inițiale/finale;
g) plan educațional personalizat;
h) baza de date cu toți copiii aflați în sprijin;
i) orar;
j) portofolii antepreșcolari/preșcolari/elevi CES conținând fișe/teme lucrare/caiete/alte materiale”, potrivit regulamentului CJRAE.
Atributii profesor de sprijin OME-5701-Anexe-Regulament-CJRAEDescarcă fișier
Citește și
Ministerul Educației pregătește pilotarea nivelurilor de sprijin pentru elevii cu CES și formarea a peste 18.000 de profesori și specialiști, din noiembrie 2026 / Patru universități vor fi selectate ca partenere – criterii și documente
ANALIZĂ Colaps al educației pentru elevii cu CES: în școli și grădinițe sunt aproape 100.000 de copii cu cerințe educaționale speciale, dublu față de acum 3 ani. Numărul profesorilor de sprijin e în scădere majoră, iar Ministerul Educației a amânat de 3 ori aplicarea legii, deși a calculat în detaliu impactul reformei promise
Cum recunosc profesorii semnalele de alarmă la elevii cu CES și ce pot face concret la clasă – sfaturile profesorului de sprijin Lizetta Mihăilă: Părinții, de foarte multe ori, văd în noi soluția, rezolvarea
