Consiliul Național al Elevilor (CNE) nu susține introducerea religiei ca disciplină pentru noul BAC, potrivit unui comunicat de presă. „În prezent, disciplina Religie păstrează un caracter predominant confesional și dogmatic, ceea ce ridică probleme atât de relevanță, cât și de echitate între elevi”, conform sursei citate.
- Elevii care intră clasa a IX-a în septembrie 2026 vor avea un bacalaureat nou, diferit față de cel din prezent.
Reacția CNE vine după ce Ministerul Educației și Cercetării a lansat în consultare publică proiectul de Ordin privind probele și disciplinele examenului național de Bacalaureat 2030.
„Dacă analizăm atent propunerile, observăm că multe dintre schimbări sunt mai degrabă administrative decât de fond. În practică, pentru foarte mulți elevi, structura examenului rămâne apropiată de cea actuală, iar ideea unui „bacalaureat complet diferențiat” este în acest moment parțial atinsă”, se arată în comunicat.
Reprezentanții elevilor transmit că este esențial „să se stabilească din timp modul de organizare al acestor probe și structura subiectelor, pentru a evita situația în care, în apropierea anului 2030, elevii și profesorii să nu știe încă cum va arăta examenul de bacalaureat pentru filierele tehnologică și vocațională.”
Potrivit comunicatului, Consiliul Național al Elevilor nu susține introducerea religiei ca disciplină pentru BAC „cel puțin nu în forma actuală a disciplinei”. „O eventuală disciplină construită în jurul istoriei religiilor, culturii religioase sau dialogului intercultural ar fi avut o miză educațională semnificativ mai mare”, este menționat în document.
„În ceea ce privește probele scrise, Consiliul Național al Elevilor nu susține introducerea Religiei ca disciplină eligibilă în cadrul examenului național de bacalaureat, cel puțin nu în forma actuală a disciplinei. Un examen național trebuie să urmărească evaluarea unor competențe academice unitare și comparabile. În prezent, disciplina Religie păstrează un caracter predominant confesional și dogmatic, ceea ce ridică probleme atât de relevanță, cât și de echitate între elevi. Totodată, considerăm că disciplina are, în forma actuală, un rol care ține într-o măsură mai mare de dezvoltarea personală și valorică a elevului, decât de sfera competențelor asociate parcursului profesional sau academic evaluat prin examenul de bacalaureat. O eventuală disciplină construită în jurul istoriei religiilor, culturii religioase sau dialogului intercultural ar fi avut o miză educațională semnificativ mai mare. Până la o astfel de reformă curriculară, considerăm că Religia ar trebui să rămână probă specifică exclusiv filierei teologice.”
CNE solicită ca elevii de la elevii de la filologie să poată alege între istorie și limbă modernă pentru proba obligatorie de profil:
„De asemenea, considerăm necesară introducerea posibilității ca elevii de la filologie să poată alege între istorie și limbă modernă pentru proba obligatorie de profil. Considerăm că istoria trebuie să își păstreze un rol important în arhitectura examenului de bacalaureat, mai ales într-un context social în care cultura democratică, înțelegerea fenomenelor politice și sociale și combaterea dezinformării devin tot mai relevante. În același timp, o astfel de opțiune ar oferi elevilor mai multă flexibilitate și ar reflecta mai bine diversitatea competențelor dezvoltate în cadrul filierei umaniste.”
Comunicatul Consiliului Național al Elevilor poate fi consultat mai jos:
Cum va arăta bacalaureatul pentru elevii care învață pe noile planuri-cadru
Elevii care intră clasa a IX-a în septembrie 2026 vor avea și un bacalaureat nou, diferit față de cel din prezent care se organizează conform legii educației din 1995. Formula bacalaureatului din Legea Deca-Iohannis păstrează în mari proporții propunerile din dezbaterile publice pe marginea noilor legi din vara anului 2022, când ministru al Educației era Sorin Cîmpeanu.
- Amintim că religia a fost impusă ca disciplină opțională la Bacalaureat pentru elevii de la profilul uman, la proba specifică a profilului sau specializării, prin două amendamente adoptate de Comisia de învățământ în proiectul legii educației, în aprilie 2023.
Acest nou Bacalaureat este cel care conține, conform legii, pe scurt:
- probă orală la limba română
- probă orală la limba maternă
- două probe de competențe la limbi străine (se susțin pe parcursul anului școlar, nu la final)
- probă de competențe digitale (se susține pe parcursul anului școlar, nu la final)
- examen scris la limba română, cu mențiunea că este diferențiat pentru elevii de la specializarea filologie – profil uman față de elevii de la celelalte specializări
- examen scris la limba română
- examen scris la limba maternă
- examen scris la limba română pentru absolvenții de liceu care au avut predare în limba lor maternă
- două probe scrise la discipline specifice specializării (exemplu pentru elevii de la filologie: Istorie și la alegere o disciplină dintre Geografie Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie)
- o probă scrisă la o disciplină complementară pentru a certifica cunoștințe de bază (exemplu pentru elevii de la filologie: la alegere dintre Matematică, Fizică, Chimie, Biologie) – se susține pe parcursul anului școlar, nu la final
Iată ce prevede legea educației 198/2023 la articolul 248:
„(5) Examenul de bacalaureat se va desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi înscriși în clasa a IX-a în anul școlar 2025-2026”.
Iată pe larg cum va arăta noul Bacalaureat (sursa):
„Secţiunea a 3-a Examenul național de bacalaureat
Articolul 102
(1) Absolvenții învățământului liceal primesc diploma de absolvire, foaia matricolă și, după caz, certificatul de calificare profesională de nivel 3 sau 4, parte a portofoliului educațional, care atestă finalizarea studiilor liceale și care conferă dreptul de acces, în condițiile legii, pe piața muncii.
(2) Elevii care au promovat clasa a XII-a de liceu cu frecvență, respectiv clasa a XIII-a de liceu – frecvență redusă, respectiv seral, pot susține examenul național de bacalaureat, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.
(3) Absolvenții învățământului liceal care susțin și promovează examenul național de bacalaureat dobândesc diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învățământul superior.
(4) Examenul național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe:
a) proba A01 – probă orală de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările/ calificările – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;
b) proba A02 – probă orală de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;
c) proba A1 – probă scrisă la Limba și literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările/calificările, cu excepția elevilor de la profilul umanist, specializarea filologie, și pentru elevii care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;
d) proba A2 – probă scrisă la Limba și literatura română pentru elevii de la profilul umanist, specializarea filologie – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare, cu excepția elevilor care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială;
e) proba A3 – probă scrisă la Limba și literatura română pentru elevii care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială;
f) proba B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională, în acord cu descriptorii elaborați pe baza programelor școlare. Rezultatul evaluării se exprimă prin niveluri de competență corespunzătoare celor din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine. Pentru prima limbă străină nivelul de competență vizat este echivalent nivelului B2 din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine; pentru a doua limbă străină, nivelul de competență vizat este echivalent nivelului B1, respectiv A2, în funcție de tipul de probă, la alegerea candidatului. Examenele cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Prin excepție, elevii din învățământul în limba unei minorități naționale care studiază o singură limbă de circulație internațională susțin proba doar din această limbă;
g) proba C – proba de evaluare a competențelor digitale, în acord cu descriptorii elaborați pe baza programelor școlare. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelurile de competență în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Examenele cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației;
h) proba D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale și opțional pentru elevii care au studiat limba maternă conform art. 60 alin. (5), a unei minorități naționale în unități de învățământ cu predare în altă limbă decât cea maternă de la toate filierele, profilurile și specializările – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;
i) proba E – două probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării, pe baza standardelor naționale de evaluare;
j) proba F – probă scrisă, obligatorie, pentru evaluarea competențelor de bază, complementare profilului/probelor scrise E.
(5) Proba E – probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării sunt desfășurate după cum urmează:
a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Matematică și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: Informatică, Fizică, Chimie, Biologie;
b) pentru profilul real, specializarea științele naturii, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Fizică/Chimie/Biologie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: Fizică, Chimie, Biologie, Matematică sau Informatică, alta decât cea la care a susținut proba obligatorie;
c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Istorie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între Geografie și științe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la limba și literatura unei limbi de circulație internațională și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între: Istorie, Geografie sau științe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;e) pentru filiera tehnologică, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire și o probă la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul real;
f) pentru filiera vocațională, două probe, dintre care una obligatorie dintre disciplinele de specialitate și alta la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul predominant al specializării.
(6) Proba F va viza competențele de bază, după cum urmează:
a) pentru profilul umanist, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere între: Matematică, Fizică, Chimie, Biologie;
b) pentru profilul real, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere între: Istorie, Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
c) pentru filierele tehnologică și vocațională, probă scrisă pentru evaluarea competențelor prevăzute la lit. a) sau b), complementar disciplinelor alese la proba E.
(7) Lista disciplinelor și a programelor de examene se stabilește prin ordin al ministrului educației și se dă publicității la începutul ciclului de învățământ.
(8) Elevii surzi și/sau hipoacuzici au dreptul de a susține examenul național de bacalaureat în limba maternă, respectiv limba semnelor române (LSR), potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 27/2020. Metodologia de organizare a examenului de bacalaureat pentru elevii surzi și/sau hipoacuzici se stabilește prin ordin al ministrului educației.
Articolul 103
(1) Examenul național de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenții învățământului liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) au susținut proba A01, A02, respectiv F și au obținut calificativul admis;
b) au susținut probele B și C prevăzute la art. 102 alin. (4) și au obținut la proba B cel puțin echivalentul nivelului B1, respectiv A2, în funcție de tipul de probă susținut, iar la proba C au obținut cel puțin nivelul „mediu“;
c) au susținut, după caz, proba A1, A2 sau A3 prevăzută la art. 102 alin. (4) și au obținut cel puțin nota 5 (cinci);
d) au susținut, după caz, proba D prevăzută la art. 102 alin. (4) și au obținut cel puțin nota 5 (cinci);
e) au susținut proba E, prevăzută la art. 102 alin. (4) și au obținut cel puțin nota 5 (cinci) la fiecare dintre cele două discipline;
f) au obținut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obținute la A1, A2, A3, D și E, cel puțin egală cu 6.
(2) În urma promovării examenului național de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat.
(3) Absolvenților de liceu care au susținut probele B și C prevăzute la art. 102 alin. (4) li se eliberează certificate care atestă nivelul de competență lingvistică, respectiv nivelul de competență digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiționată de promovarea probelor scrise și orale prevăzute la art. 102 alin. (4).
(4) În cazul nepromovării examenului național de bacalaureat pot fi recunoscute în sesiunile următoare, la cerere, rezultatele la probele care au fost promovate în sesiunea/sesiunile anterioară(e).
(5) În decursul unui an școlar se organizează două sesiuni ale examenului național de bacalaureat.
(6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), în cazuri temeinic justificate, se poate organiza și o sesiune de bacalaureat specială, aprobată prin ordin al ministrului educației.
(7) Candidații pot susține probele din cadrul examenului național de bacalaureat fără taxă, de cel mult 3 ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiționate de achitarea unor taxe stabilite prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.
(8) Probele B, C și F prevăzute la art. 102 alin. (4) se organizează și se desfășoară la nivelul unității de învățământ, în timpul anului școlar, în condițiile stabilite prin metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educației.
(9) Probele orale A01, respectiv A02 și probele scrise A, respectiv D și E, prevăzute la art. 102 alin. (4), se susțin după încheierea cursurilor, în condițiile stabilite prin metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educației.
(10) În situația în care absolvenții studiilor liceale nu au susținut/nu au promovat examenul național de bacalaureat, aceștia pot beneficia de cursuri de pregătire, organizate la nivelul unităților de învățământ liceal, precum și la nivelul instituțiilor de învățământ superior acreditate. Fiecare absolvent poate beneficia o singură dată de finanțare pentru a participa la cursurile de pregătire pentru examenul național de bacalaureat. Cursurile de pregătire în vederea promovării examenului național de bacalaureat, aprobate de Ministerul Educației, se desfășoară potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.
(11) Promovarea examenului de bacalaureat conferă titularilor nivelul de calificare 4”.
Citește și:
BREAKING Examenele de la Bacalaureat 2030, anunțate de Ministerul Educației: Lista cu cele 4 probe scrise și 4 de competențe susținute de elevii de la Real, Uman, Tehnologic, Pedagogic, Sportiv și Teologie
14 comments
Eu am altă problemă: De ce ar fi religia materie de specialitate la uman? Se face o oră pe săptămână din clasa pregătitoare până în clasa a 12-a. LA ABSOLUT TOATE CLASELE. De ce se dă probă la uman și nu la real? Doar pentru că la real este mult mai evident cât de absurdă este ideea de a da religie la bac?
Probabil. Si nu e singura absurditate.
La specializarea Filologie, elevii pot alege la proba E una dintre urmatoarele materii: Istoria Românilor, Geografie, Logică, Filosofie, Sociologie, Economie, Psihologie si Religie – ca fiind „discipline relevante pentru profilul umanist”. La specializarea Stiinte Sociale exista la proba E aceleasi optiuni ”relevante pentru profilul umanist”, mai putin Istoria Romanilor, care e proba obligatorie aici.
Ma intreb a nu stiu cata oara, si nu sunt singura: limbile straine -cele doua sau trei, Literatura Universala, limba latina, alte materii optionale din aceeasi arie, cum ar fi gramatica, lingvistica, acolo unde exista… nu sunt relevante oare pentru profilul umanist, mai ales pentru Filologie??? De ce nu figureaza si ele la proba E, care este materia DE PROFIL la alegere pentru AMBELE specializari umaniste?
In paranteza fie spus, Religia figureaza ca optiune la proba F pentru real, dar cele doua limbi straine NU, de exemplu. Si sa nu mentionati competentele, abia isi aduc aminte elevii sa se prezinte la ele: stiu si ei ca atat este necesar si suficient pentru promovare, aceasta fiind posibila si cu ZERO puncte (!). Unde mai exista pe lumea asta asa ceva la un examen national de bacalaureat? 😡
Germania, Irlanda, Austria, respectiv în școlile europene, cu bacalaureat european – sunt exemple unde religia poate fi aleasă de către candidat la bacalaureat. Și sunt tari model în traiul bun al oamenilor.
Susțin.
Tocmai ca la liceul urban (care nu e teologic) unde predau au fost elevi care s-au arătat încântați încă din anul de când s-a hotărât introducerea religiei ca materie de bacalaureat facultativă. Și au fost de la diferite profiluri. Și erau încântați inclusiv cu programa veche, nu doreau schimbǎri deloc.
Cu decizia asta ,confirmați ce ati dorit și v-a reușit în 36 de ani ,mulți și proști.
II. In continuarea comentariului anterior:
Daca tot fac propuneri pentru materii alternative la proba obligatorie pentru profilul umanist, specializarea FILOLOGIE (!), de ce nu s-au gandit macar la materiile de specialitate, cum ar fi a doua limba straina, a treia limba straina (frecvent studiata la aceasta specializare), literatura universala, limba latina?
De ce, neaparat, istoria românilor, care oricum poate fi aleasa la proba E, ca disciplina la alegere pt aceasta specializare?
Cineva se joaca cu focul….
schimbați-va nunele site-ul in ,, împotriva religiei” sunteți plătiți pentru asta.
Dumnezeu să vă ierte pentru neștiință!
Subscriu.
„Cine nu e cu noi e împotriva noastră”? Asta ați înțeles?
Vă invit înapoi în Evul Mediu, acolo unde puteți să bălmăjiți fără probleme și să vă închinați la spiridușii din cer.
Sigur, eventual după vreo ardere pe rug și vreo două exorcizări făcute de înfustănații în negru cu coifuri aurite cărora le plac bănuții și ușile din spate.
Între timp, vorbiți cu Dumnezeul dumneavoastră s-o lase mai moale cu cancerele la copii, cu foametea, cu dezastrele care se pare că sunt mereu dedicate celor mai amărâți și ”smeriți.” Parcă ăsta era cuvântul care vă gâdilă pe voi, aștia, pretinii lu doamne-doamne.
Pânǎ în august 1948, chiar dacă formatul Bacalaureatului s-a tot schimbat (numărul de materii, ponderea oralului față de scris), Religia a rămas legal în programa școlară laică și implicit în catalogul de materii din care comisiile de Bacalaureat puteau evalua „maturitatea” elevului.
Odată cu instaurarea completă a regimului comunist și promulgarea Legii Învățământului din 1948, materia a fost pur și simplu ștearsă din programa oficială a tuturor școlilor publice, fiind interzisă orice formă de evaluare a ei în sistemul de stat.
Iar România a fost în perioada interbelică de pildă…grânarul Europei, plus ca nimeni nu era ars pe rug atunci s-au dus la închisoare precum în Evul Mediu…și puteai să alegi disciplina Religie la bacalaureat
*atunci nu s-au dus oamenii la închisoare precum în Evul Mediu
Foarte interesantă apărarea istoriei românilor ca disciplina de profil obligatorie la specializarea FILOLOGIE ! ….De ce nu si reversul ? De ce nu militeaza elevii pentru posibilitatea alegerii unei limbi straine in loc de istoria românilor ca materie de profil obligatorie la specializarea ȘTIINȚE SOCIALE ? Sau la alte materii pentru alte specializari? Ar fi logic si simetric, daca aplici acelasi rationament. Oare de la elevi a pornit aceasta initiativă intr-un singur sens?🤔
Religia, intr-adevar, nu ar trebui sa figureze ca optiune pentru bacalaureat. Pe langa argumentele solide prezentate de elevi, macar din simplul motiv ca va fi aleasa de marea majoritate din ratiuni pragmatice: nr. lectii, note mari etc ; dupa cum vedem, echilibrarea volumului si dificultații continuturilor pentru toate materiile e un principiu grav incalcat in prezent, iar situatia pare chiar sa se inrautateasca in viitor.
Sa vedem daca Edupedu considera ca acest comentariu poate fi publicat de aceasta dată sau nu cadreaza cu viziunea editorială mai recenta….