Învăţământul online a avut asupra elevilor acelaşi efect ca vacanţa de vară, ei nu au progresat – studiu al Universității Goethe din Frankfurt

5.252 de vizualizări
Foto: © Mariakray | Dreamstime.com
Învăţământul online sau la distanţă, o obligaţie pentru mulţi elevi în timpul pandemiei, produce sub aspect educaţional un efect similar celui al vacanţei de vară, iar randamentul şi competenţele elevilor nu progresează prin această metodă de studiu, potrivit unei cercetări efectuate de Universitatea Goethe din oraşul german Frankfurt, relatează agenţia germană EFE, citată de Agerpres.

„Evoluţia medie a competenţelor în perioada închiderii şcolilor din primăvara anului 2020 se caracterizează prin stagnare, cu tendinţa de diminuare” a acestora, afirmă Andreas Frey, care predă psihologia educației cu accent pe consiliere, diagnostic și evaluare la Universitatea Goethe și este unul dintre autorii studiului. „Efectul este similar vacanţelor de vară”, rezumă el.

Studiul, despre care au scris mai multe publicații germane, relevă o scădere mai pronunţată a competenţelor educaţionale în rândul copiilor şi adolescenţilor proveniţi din familii vulnerabile din punct de vedere social. 

„Diviziunea între săraci şi bogaţi s-a adâncit şi mai mult în timpul primelor închideri ale şcolilor din cauza pandemiei”, remarcă în acest sens Andreas Frey. Autorul remarcă faptul că predarea online s-a îmbunătățit în iarna 2020-2021 în unele situații, așa că unele concluzii despre aceste pierderi s-au schimbat și ele.

Cercetarea a fost întocmită pe baza unor date din întreaga lume referitoare la evoluţia pregătirii elevilor în perioadele în care pandemia COVID-19 a impus închiderea şcolilor şi trecerea la învăţământul online.

Foto: Mariakray | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


3 comments
  1. Nu sunt de acord cu dl Alexandru .Cerintele care erau cand au fost in bancile scolii au fost diferite fata de cerintele din online.Atitudinea profesorilor a fost diferita.Articolul este foarte bun si foarte real.Nu stiu de ce nu intelege conducerea noastra sa renunte la ideile asta cu online-ul.Scoala online este doar ca sa nu zicem ca nu am facut scoala.Lasati copiii sa mearga la scoala.sa socializeze, sa relationeze cu ceilalti copii, cu profesorii cu lumea incojuratoare.

  2. Lasati fiecare elev si fiecare profesor sa isi trraga concluzii asupra propriilor experiente!
    In general, elevul conteaza, nu modul de desfasurare a cursurilor.
    Elevii care invata pe bancile scolii, au invatat si online.
    Elevii care la scoala nu sunt atenti la lectii, nu au invatat nici online.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Scrisoare fără precedent de susținere a directorului celui mai mare proiect de cercetare din România: peste 100 de cercetători, ingineri, doctoranzi de la Laserul de la Măgurele anunță că îl sprijină pe Nicolae Zamfir, ținta unor “tentative de discreditare”

O bună parte din cercetătorii de la Măgurele fac front comun în sprijinul directorului celui mai mare proiect de cercetare din România, Nicolae Zamfir. “Subsemnații, cercetători la Centrul ELI-NP, protestăm…
Vezi articolul

Propunerile a 3 cercetători, cu privire la conducerea Institutelor Naționale de Cercetare: Mandatele directorilor trecuți de vârsta de pensionare să înceteze și să se organizeze concursuri pentru ocuparea posturilor

“Cele aproximativ 50 de Institute Naționale de Cercetare-Dezvoltare (Institute, de aici încolo) ale României primesc anual peste 100 milioane de Euro de la bugetul central prin așa-numitul Program Nucleu. Încă…
Vezi articolul

VIDEO Robert Chiș-Ciure, neurocercetător român la International Centre for Neuroscience and Ethics: O poziție academică permanentă într-o universitate din România, pentru un profesor asistent, se plătește cu 3.500 de lei net, în București. Cum putem avea cercetare cu un asemenea salariu de debut?

Cum poate avea România cercetare dacă un profesor asistent debutant, într-o universitate din București, primește un salariu de 3.500 de lei net, spune cercetătorul român Robert Chiș-Ciure. Acesta a participat…
Vezi articolul