Mai multe organizații ale elevilor îi cer președintelui un număr mai mare de zile în anul școlar și începerea școlii la 1 septembrie

2.575 de vizualizări
Foto: Freepik.com
Mai multe Asociații ale Elevilor din țară anunță că astăzi îi trimit Președintelui apelul formulat în urmă cu 10 zile și semnat alături de alte organizații din educație, prin care cereau autorităților garantarea unui număr minim de zile de școală, mai mare decât cel de acum, precum și începerea anului școlar 2021-2022 pe 1 septembrie.

În apelul lor, trimis anterior guvernului și parlamentului, organizațiile cer ca “România să nu mai aibă cel mai comprimat an școlar din Uniunea Europeană” și atrăgeau atenția că, în situația actuală, “interesul superior al copilului (respectarea dreptului la educație de calitate) pare a fi subordonat altor interese”.

Ele scriu că “dezbaterea din aceste zile, în care ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a decis modificarea structurii anului școlar astfel încât vacanța de primăvară să fie prelungită (peste o lună de vacanță ,,COVID-19”), nu a făcut decât să scoată la iveală una dintre marile probleme ale sistemului de învățământ: în România, dreptul la educație s-a transformat într-un drept la vacanță”. 

Printre asociațiile și organizațiile semnatare se numără Asociații ale Elevilor din diverse județe – care astăzi transmit apelul și către Administrația Prezidențială -, Federația asociațiilor de părinți, World Vision sau Salvați Copiii. Ele și-au făcut cunoscut punctul de vedere, cu revendicări punctuale, în contextul în care noua structură a anului școlar, publicată în Monitorul Oficial, prevede că pentru toate clasele durata cursurilor se reduce cu o săptămână.

Descarcă de mai jos Apelul trimis acum către președintele Klaus Iohannis, apel semnat de Asociația Elevilor din Constanța, Asociația Elevilor din București și Ilfov, Asociația Elevilor din Bacău, Asociația Elevilor din Mureș, Asociația Elevilor din Maramureș, Asociația Vâlceană a Elevilor, Roma Education Fund, Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar, Federația Coaliția pentru Educație, Organizația Salvați Copiii România, World Vision România, Asociația Școlilor Particulare, Fundația Hope and Homes for Children România:

Citește integral apelul publicat pe 31 martie și reluat acum
Informații de background – România este în top 3 țări cu cele mai puține zile de școală (în jur de 165 de zile de școală)

România este una dintre cele 3 țări europene care au cele mai puține zile de școală din Europa: în jur de 165, la fel ca Malta și Albania, spun experții europeni în raportul „The organisation of school time in Europe”, realizat de Agenția Executivă pentru Educație a Comisiei Europene (EACEA/Eurydice). Analiza, făcută pe anul școlar în curs, arată că la polul opus se află Danemarca și Italia, cu 200 de zile de școală, iar jumătate din țările/regiunile europene au între 170-180 de zile și în alte 17 țări/regiuni, zilele de școală variază între 181 – 190.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a decis ca România să mențină și anul viitor școlar 34 de săptămâni de școală, la fel ca anul în curs care ne plasează în top 3 state europene cu puține zile de școală. În anul școlar în curs, cele 34 de săptămâni de școală înseamnă doar 167 de zile lucrătoare. 

Câte zile de școală au țările din Europa:

Țară: Număr de zile școală primară – Nr. Zile gimnaziu – Nr. Zile liceu

  • Albania: 165 – 165 – 157
  • Malta: 165 – 165 – 165
  • Franța: 162 (4,5 zile/săpt. – 36 săpt.) – 162 (4,5 zile/săpt. – 36 săpt.) – 180 (5 zile/săpt.)
  • Bosnia-Herțegovina: 170/188 – 160/180 – 160/180 (cu variații)
  • Cipru: 174 – 164 – 164 (cu variații)
  • Letonia: 170 – 179 – 184 (cu variații)
  • Spania: 175 – 175 – 175
  • Estonia: 175 – 175 – 175
  • Croația: 175 – 175 – 175 (cu variații)
  • Luxembourg: 178 – 178 – 178
  • Grecia: 173 – 183 – 183
  • Lituania: 175 – 185 – 185 (cu variații)
  • Suedia: 178 – 178 – 178
  • Portugalia: 179 – 179 – 179 (cu variații)
  • Ungaria: 179 – 179 – 179
  • Bulgaria: 179 – 179 – 179 (cu variații)
  • Macedonia: 180 – 180 – 180 (cu variații)
  • Austria: 180 – 180 – 180
  • Islanda: 180 – 180 -180
  • Turcia: 180 – 180 – 180 (cu variații)
  • Serbia: 180 – 180 – 185 (cu variații)
  • Muntenegru: 182 – 182 – 182 (cu variații)
  • Belgia (franceză, germană): 182 – 182 – 182
  • Irlanda: 183 – 167 – 167
  • Finlanda: 187 – 187 – 187
  • Germania: 188 – 188 – 188 (cu variații, decalat între landuri)
  • Polonia: 188 – 188 – 188 (cu variații)
  • Olanda: 189 – 189 – 189
  • Slovenia: 189 – 189 – 189 (cu variații)
  • Marea Britanie: 190 – 190 – 190
  • Slovacia: 190 – 190 – 190
  • Norvegia: 190 – 190 – 190
  • Elveția: 192 – 192 – 192
  • Rep. Cehă: 195 – 195 – 195
  • Danemarca: 200 – 200 – 200
  • Italia: 200 – 200 – 200
Câte săptămâni de școală au avut anii școlari din 2008 până în prezent

Structura anului școlar 2020-2021: are 34 de săptămâni de cursuri, 167 de zile de școală

Structura anului școlar 2019-2020: are 35 de săptămâni de cursuri, ordinul oficial nu precizează numărul de zile lucrătoare

Structura anului școlar 2018-2019: are 34 de săptămâni de cursuri, în total 168 de zile lucrătoare

Structura anului școlar 2017-2018: are 35 de săptămâni de cursuri, însumând 167 de zile lucrătoare

Structura anului școlar 2016-2017: are 35 de săptămâni de cursuri, însumând 169 de zile lucrătoare

Structura anului școlar 2015-2016: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare

Structura anului școlar 2014-2015: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare

Structura anului școlar 2013-2014: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 176 de zile lucrătoare

Structura anului școlar 2012-2013: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 178 de zile lucrătoare

Structura anului școlar 2011-2012: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare

Structura anului școlar 2010-2011: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare

Structura anului școlar 2009-2010: are 35 de săptămâni de cursuri, însumând 173 de zile lucrătoare

Structura anului școlar 2008-2009: are 35 de săptămâni de cursuri, însumând 172 de zile lucrătoare

Sursa: analiză din 2018 a HotNews.ro


26 comments
  1. „Non multa, sed multum . ” Nu multe, ci mult. Adica nu mult și prost, ci puțin și bine. Domnul ( inca ) Ministru al Educatiei a auzit in viata lui de aceasta deviza a lui Quintilianus? Se pare ca nu, fiindca Domnia Sa face tot ce poate pentru a ne demonstra ca a absolvit Scoala de Inalte Studii Păioase si Cunostinte Plugăresti.
    Si Cicero avea o vorba asemanatoare : „Non numero, sed pondere.” Nu dupa numar, ci dupa greutate, adica valoare. Ignorantii din Ministerul Educatiei si cei din societatea civila ar trebui sa se ghideze dupa aceste principii, nu dupa cele comuniste de tipul „Tarii cat mai mult carbune”.

  2. De ce nu ati publicat cele două comentarii ale mele? Cu ce v-au deranjat? Nu am injurat si nu am jignit pe nimeni, am scris doar ca aceste organizatii nu reprezinta elevii fiindca nu i-a intrebat nimeni pe elevi dacă vor sau nu sa fie reprezentati de ele. Si am mai scris ca nu presedintelui trebuie sa i se ceara ceva ce nu este in fisa postului domniei sale, adica modificarea calendarului scolar, ci Ministerului Educatiei. Au murit oameni în 89′ și pentru dreptul la libera exprimare. Nu v-ar crapa obrazul de rusine!!!

  3. Buna ziua.
    Cei care nu fac parte din aceste organizații sunt ascultați?
    M-ar interesa numărul elevilor care cer aceste lucruri și reprezentativitatea acestora în context național. Pot fi de acord că elevii olimpici sau cei pentru care școala e o evadare de acasă își doresc asta, dar un astfel de demers trebuie să se bazeze pe sondarea tuturor celor implicați, elevi, părinți, cadre didactice, nu pe o minoritate nereprezentativă și neprezentată, care spune ceea ce populist și politic ne convine, într-un exercițiu constant de upgrade al imaginii personale.
    O dezbatere publică și o platformă pe care această dezbatere să fie efectivă, nu doar bifată este imperativă înaintea unei decizii care bulversează milioane de oameni, pe termen lung.
    “Câteva organizații” cer predictibilitate și oprirea schimbărilor decise peste noapte, etc.
    Nu timpul petrecut în școală ci calitatea acestuia ar trebui analizate de aceste organizații. Școala ar trebui să se focuseze pe educație, nu să fie o bonă gratuită. Iar pentru aceste nevoi evidente, organizațiile zeloase și degrabă solicitante ar trebui să-și canalizeze energiile spre dezvoltarea sistemelor afterschool, finanțate de stat care pot fi deschise si 365 zile pe an.

    1. Sunt total de acord! Care este urgenta in schimbarea sistemului de invatamant?! De ce nu ne uitam la progama incarcata , la metodele de predare, la manualele invechite pe care elevii nu le pot folosi… De ce nu sunt acestea prioritatiile? Vrem sa ne aliniem cu altii doar la structura anului scolar, dar la programa scolara si metodele de predare, nu?

  4. Terminati cu prostiile! Niciun elev intrebat nu imbratiseaza aceasta idee (chiar ne credeti prosti!!!). Poate cei mici si parintii acestora. Si apropo….de ce nu publicati toate comentariile?

  5. Chiar nu va dati seama ce penibili sunteti? Cam cat la suta din populatie credeti ca puteti prosti? Absolut nicio aberatie de acest fel nu e imbratisata de elevi.. (poate cei mici din I-IV si parintii acestora)… Mai mult, elevii „râd” de aceste „ziceri” care, cică vin din partea lor. Haideti sa fim seriosi…

  6. Oau!!! Mamăăă ce de organizații care protejează “drepturile elevilor”! Da cine i-a ales și mai ales cine îi plătește, fiindcă mă îndoiesc că îi plătesc părinții sau elevii, iar profesorii în nici un caz. Cine le dă acestor organizații mandat să ceară ceva în numele elevilor? Au făcut un sondaj în rândul elevilor și așa au ales ei? Pot garanta că cel puțin una din asociațiile județene enumerate de dvs. nu a făcut sondaj în rândul elevilor, aș fi auzit în mod sigur. Deci, ei pot cere în numele elevilor pe care nici măcar nu i-au consultat, tot ce vor șefii acestor organizații? În plus, ar fi incorect și nedrept să nu fie întrebați și părinții și profesorii înainte de a se lua o asemenea decizie, dar întrebați pe bune, nu trimise tot felul de petiții la guvern și la parlament de către organizații de care nu a auzit nimeni și care au cine știe ce interese politice și financiare.

  7. Cine a ales aceste organizatii si asociatii? Cine sunt aceste persoane care vorbesc in numele tuturor? La noi se doreste mult, prost si fara rost. Unde sunt acele organizatii care sa militeze pentru revizuirea programei si a volumului de informatii, prost denumita “cultura generala”?

  8. Cine isi imagineaza ca prin sistem misuna oameni dedicati se inseala amarnic. Max 20% sunt oameni dedicati, in rest ……..

  9. La fel ca in mandatul trecut, cand hotarase in mod arbitrar inceperea cursurilor la 1 septembrie (norocul nostru atunci au fost cei din industria turismului, care s-au opus vehement ), domnul ministru are un singur ambâț : sa bulverseze din nou anul scolar in invatamantul preuniversitar. Noutatea de acum consta in faptul ca, aparent, nu ministrul , ci elevii si parintii propun asemenea enormitate.
    De ce nu propune Domnia sa ca invatamantul universitar sa inceapa la 1 septembrie? Desigur, s-ar revolta imediat si pe buna dreptate toti colegii sai din toate universitatile din tara, pe cand „fraierii” din preuniversitar iau rapid pozitia ghiocelului si accepta toate hachitele diversilor ministri, desi efectele devastatoare ale acestor decizii, numite in mod pompos reforma, se vad in fiecare zi.

  10. Înțeleg…or se fie mai puține ore pe zi dar că sa nu dispară posturi lungim anul școlar.
    Nu știu ce să zic dar…tare mi-e teama că încet-încet pe să încarce din nou ziua cu alte idei/materii.

  11. Cum pot aceste “organizații” sa se considere reprezentați ai elevilor? Cine si cum i-a ales?
    Daca se pune problema modificării structurii anului școlar, ar trebui să se facă sondaje de opinie in fiecare scoala si fiecare elev si profesor să-și exprime părerea.

  12. Ați enumerat un carnat de asociații, cele mai multe neștiute de nimeni
    care vor sa se bage în seama degeaba cerand
    Președintelui mai multe zile de scoala.
    Oare cei în măsura sa coordoneze și sa conducă învățământul nu înțeleg ca la noi calitatea e sub standard, nu cantitatea. [comentariu editat pentru a elimina majusculele]

    1. Corect este să fie întrebați părinții, elevii și profesorii înainte de a se lua o astfel de decizie, dar întrebați PE BUNE. Cu ce drept moral și legal cer ei schimbări majore în numele elevilor? Cine i-a ales și pe ce criterii? Iar dacă nu au aflat încă, domnul președinte nu are în fișa postului schimbarea structurii anului școlar, cel mult poate să apară la televizor și să recomande, altceva nu poate face fiindcă nu este în atribuțiile domniei sale. Treaba asta este de competența Ministerului Educației, însă trebuie consultate toate părțile, așa este corect.

  13. La fel ca in mandatul trecut, cand hotarase in mod arbitrar inceperea cursurilor la 1 septembrie (norocul nostru atunci au fost cei din industria turismului, care s-au opus vehement ), domnul ministru are un singur ambâț : sa bulverseze din nou anul scolar in invatamantul preuniversitar. Noutatea de acum consta in faptul ca, aparent, nu ministrul , ci elevii si parintii propun asemenea enormitate. (Iarasi trimit „oamenii muncii” apeluri calduroase catre inalta conducere de partid si de stat? Tarii cat mai mult carbune, nu-i asa? Parca venisera anticomunistii la putere. Sau ne-am inselat? )
    De ce nu propune Domnia sa ca invatamantul universitar sa inceapa la 1 septembrie? Desigur, s-ar revolta imediat si pe buna dreptate toti colegii sai din toate universitatile din tara, pe cand „fraierii” din preuniversitar iau rapid pozitia ghiocelului si accepta toate hachitele diversilor ministri, desi efectele devastatoare ale acestor decizii, numite in mod pompos reforma, se vad in fiecare zi.

  14. Iarasi trimit „oamenii muncii” apeluri calduroase catre inalta conducere de partid si de stat? Tarii cat mai mult carbune, nu-i asa? Parca venisera anticomunistii la putere. Sau ne-am inselat?

  15. Să ceară și un număr mai mare de morți printre părinți, sau mai multe cazuri cu sechele severe post Covid printre copii.

  16. Gluma anului: elevii cer mai multe zile de școală!

    Zizi: Felicitări! Ai evidentiat cea mai buna structura a anului scolar: 15 septembrie-15 iunie! [comentariu editat pentru a elimina majusculele]

    1. Exact, Gluma anului. Niciun elev intrebat nu cere asta. Ba mai mult…fie râd ironic, fie sunt revoltati. Poate cei mititei care incep scoala si, in inocenta lor, a fi scolar inseamna ceva măreț (adică exact ce ar trebui sa fie…).
      Of, Doamne……

  17. Momentan avem 170 de zile de scoala deci in media europeana dar cu scolile mostenite din communism. Pentru aer conditionat trebuie sa plateasca parintii!!!
    Vreti sa avem 180 de zile peste media europeana?

  18. Sindicatele ce parere au?
    Noi profesorii trebuie sa incepem cu 2 saptamani mai devreme.
    Cantitate mai mare cu aceeasi cu aceeasi calitate nu va rezolva nimic. Poate in felul asta vreti sa mai scada calitatea ca si traim in Romania Educata de 6 ani.

  19. Școală trebuie să înceapă pe 15 septembrie și să se termine pe 15 iunie, orice alte divagații sunt de prisos!

    1. Corect. Minciuni cu organizatii fantoma care cer si vor am mai vazut. Doar ca nu asa de mari. Minciunile PNL frizeaza bunul simt si subestimeaza inteligenta cetatenilor.

    2. Terminați cu prostiile și cu minciunile grosolane făcute publice!
      Care sunt acele organizații care cer asa ceva? Ne amețiți cu tot felul de sondaje închipuite, cu informații și schimbări apărute peste noapte fără a gândi consecințele aplicării acestora. Elevi, părinți, profesori sunt sătui de atâta școală dar unde nu se învață nimic.
      Trăiască meditațiile!
      Foarte corecta poziția lui Zizi.
      Total de acord.[comentariu editat pentru a înlătura majusculele]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Mihaela Stefan, Sorin Cimpeanu si Alexandru Rafila / Foto: Captura Youtube.com

VIDEO Cum vor asambla profesorii, pentru fiecare elev, kiturile de testare noninvazivă primite de școli: clip demonstrativ filmat de miniștrii Cîmpeanu și Rafila / “Durează circa 10 secunde realizarea unui set complet” – Cîmpeanu

În dimineața aceasta, miniștrii educației și sănătății au transmis o serie de trei videoclipuri referitoare la modul de testare de Covid-19 a elevilor din școli, iar printre acestea se află…
Vezi articolul

BREAKING Teza de doctorat a ministrului de Interne Lucian Bode include “erori de citare” și “unele fragmente plagiate” – Comisia de etică a Universității Babeș-Bolyai / Fragmentele identificate cu problemă de tip plagiat reprezintă 2.95% din teză și “nu rezultă cu certitudine că plagiatul a fost unul intenționat”, dar aceasta “nu schimbă concluzia” privind plagiatul

Comisia de etică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a constatat “o serie de abateri de la bunele norme de publicare” în cazul tezei de doctorat susținută în 2018 de actualul ministru…
Vezi articolul
vârsta de pensionare, cancelarie profesori

Comitetul Național pentru Situații de Urgență: Căminele studențești sau pentru elevi se închid două săptămâni la apariția a 3 cazuri de COVID-19 într-un interval de 7 zile / After school-urile, creșele și grădinițele rămân deschise conform condițiilor de până acum

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis în această seară ca, “la apariția a 3 cazuri de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2 într-un interval de 7 zile consecutive, în spațiile destinate…
Vezi articolul

VIDEO Cum s-a modificat comportamentul copiilor pe internet în perioada pandemiei – 78% dintre copii folosesc internetul zilnic mai mult de 3 ore / Conferință online gratuită pentru părinți și profesori, cu ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu și ministrul Familiei, Gabriela Firea

Părinții și profesorii au putut participa gratuit la o dezbatere publică cu prilejul Zilei Internaționale a Siguranței pe Internet. Evenimentul a fost organizat de Salvați Copiii. S-a discutat despre riscurile…
Vezi articolul