Liderul sindical Marius Nistor spune că sindicatele nu au fost consultate pe acest proiect al legii salarizării, care a fost pus în consultare publică marți și care prevede printre altele, eliminarea indemnizației de hrană, a sporului neuropsihic, gradația de merit va fi înlocuită cu premii de performanță și salariul profesorului debutant va fi de aproximativ 4.400 de lei, cu circa 700 de lei mai mult decât în prezent. Declarația lui Marius Nistor a fost făcută la Antena 3, miercuri seară. Amintim, mâine, 28 mai, au loc consultările cu Ministerul Educației și sindicatele din învățământ privind noul proiect al Legii salarizării.
- Diminuarea veniturilor pentru „mulți profesori”, semnalată de liderul sindical Simion Hăncescu: Sunt pierderi de 280 și până la 500 și ceva de lei
Liderul sindical Marius Nistor atrage atenția că sindicatele din educație nu au fost consultate cu privire la proiectul legii salarizării, pus în dezbatere publică, luni. El spune că în 2023, după greva generală au fost discuții împreună cu Banca Mondială pe proiectul legii salarizării și atunci coeficientul era de 1 la 12, spre deosebire de 1 la 8 cât e prevăzut acum în proiect [Vezi aici grilele cu coeficienții de salarizare în învățământul preuniversitar și superior – proiectul legii salarizării].
„Noi n-am purtat niciun fel de negociere pe acest proiect al legii unitare de salarizare. În 2023, după greva generală din învățământul preuniversitar, au început primele negocieri pe un proiect de lege unitară de salarizare, în care raportul între salariul minim și maximele de 1 la 12. La aceste negocieri au participat și reprezentanții experții Băncii Mondiale. Împreună cu ei s-au stabilit niște echivalări.
Ce am negociat atunci reprezenta o grilă de salarizare corectă și o mai bună poziționare a salariaților din învățământ. Ce a apărut în momentul de față nu s-a negociat cu nicio federație sindicală din niciun domeniu de activitate. Este un proiect lucrat pe șest. Un proiect care nu elimină niciun fel de inechitate„, a spus Nistor.
Redăm fragmente din răspunsul lui Marius Nistor
„Învățământul a fost întotdeauna desconsiderat de clasa politică. În permanență s-a dus o campanie îndreptată împotriva corpului profesoral. În permanență s-a acreditat ideea că noi nu ne justificăm salariile, avem vacanțe prea mari, muncim prea puțin comparativ cu cei care lucrează în alte domenii de activitate. Numai că ceea ce n-au înțeles „distinșii” domni politicieni este faptul că această meserie a început să devină din ce în ce mai puțin atractivă, iar colegii noștri care au vechime, care au experiență, care nu și-au făcut facultățile așa, știți și dumneavoastră foarte bine, și le-au făcut pe bune, sunt din ce în ce mai demotivați.
Noi n-am purtat niciun fel de negociere pe acest proiect al legii unitare de salarizare. În 2023, după greva generală din învățământul preuniversitar, au început primele negocieri pe un proiect de lege unitară de salarizare, în care raportul între salariul minim și maximele de 1 la 12. La aceste negocieri au participat și reprezentanții experții Băncii Mondiale. Împreună cu ei s-au stabilit niște echivalări.
Ce am negociat atunci reprezenta o grilă de salarizare corectă și o mai bună poziționare a salariaților din învățământ. Ce a apărut în momentul de față nu s-a negociat cu nicio federație sindicală din niciun domeniu de activitate. Este un proiect lucrat pe șest. Un proiect care nu elimină niciun fel de inechitate. Un proiect care vine și întărește poziția celor care sunt în vârful piramidei salariale.
Pe o scară de unu la opt. Salariile sunt comprimate, comprimate în învățământ, comprimate în sănătate. Ei știu foarte bine ce fac. Umilesc și mai mult această categorie socio-profesională, mă refer la cei care lucrează în învățământ. Asta este scopul lor.
De ce fac acest lucru? Aduceți-vă aminte ce declara președintele Nicușor Dan în momentul în care a apărut legea nr. 141. De ce? De ce ați început cu educația? Pentru că de la educație s-a putut tăia cel mai ușor, iar prin proiectul legii unitare de salarizare, ei continuă să taie și să umilească. De ce? Pentru că au dus o campanie bine țintită împotriva profesorilor, acuzându-i de vrute și nevrute, au îndreptat opinia publică împotriva lor. De fapt, asta este strategia aplicată în orice domeniu de activitate”.
Modificări propuse în legea salarizării
- Documentul prevede mai multe sporuri pentru profesori și personalul didactic: între 5% și 15% pentru cadrele didactice care predau simultan la mai multe clase, spor de 5-15% pentru profesorii care coordonează practica pedagogică a viitoarelor educatoare și învățători, dar și sporuri de până la 15% pentru profesorii care lucrează în localități izolate sau în învățământul special și special integrat.
- Gradația de merit pentru profesori dispare și va fi înlocuită cu premii de performanță, în noua lege a salarizării, anunță Dragoș Pîslaru: Educația va fi primul domeniu în care se va pilota performanța, din 2027.
- Sporul neuropsihic pentru profesori a fost eliminat din proiectul legii salarizării 2026 – document
- Salariul de bază al profesorului debutant cu studii superioare de lungă durată ar urma să fie 7.544 de lei brut de la 1 ianuarie 2027, potrivit proiectului noii legi a salarizării pus luni în dezbatere publică de Ministerul Muncii. În net, salariul ar fi de aproximativ 4.400 de lei, cu circa 700 de lei peste nivelul actual al salariului de bază net al unui profesor debutant, de aproximativ 3.700 de lei.
Informații de context
Proiectul legii salarizării a fost pus în dezbatere publică, luni, 25 mai. Ministrul interimar al muncii, Dragoș Pîslaru a spus că salariile nu scad.
Salariul de bază al profesorului debutant cu studii superioare de lungă durată ar urma să fie 7.544 de lei brut de la 1 ianuarie 2027, potrivit proiectului noii legi a salarizării pus luni în dezbatere publică de Ministerul Muncii. Suma rezultă din coeficientul 1,84 prevăzut în grila pentru învățământ, înmulțit cu valoarea de referință de 4.100 de lei stabilită pentru anul 2027.
În prezent, un profesor debutant câștigă aproximativ 3.700 de lei net, iar analiza Edupedu.ro arăta recent că, dacă s-ar fi aplicat formula promisă după greva din 2023, salariul ar fi trebuit să ajungă la peste 5.000 de lei net în 2026.
Ministrul interimar al muncii, Dragoș Pîslaru, a fost întrebat în conferința de presă cu cât crește salariul său de ministru după aplicarea noii legi a salarizării. „Cu 22%, adică cu 2.500 de lei”, a răspuns ministrul după ce a calculat pe loc. El a precizat însă că „acest echilibru pleacă de la o premiză greșită”, pentru că „nu discutăm de o lege a salarizării care să concentreze pe creșteri”.
Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat, referitor la proiectul noii legi a salarizării, că sunt diminuate veniturile pentru „mulți profesori”. „Sunt pierderi de 280 și până la 500 și ceva de lei”, a precizat liderul sindical. Declarațiile au fost făcute pentru Europa FM, după întâlnirea cu ministrul interimar al Muncii.
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii a spus că niciun român nu va pierde vreun leu. Angajații ale căror salarii scad după aplicare noii legi vor primi lunar o compensație până în decembrie 2031, potrivit proiectului.
Legea salarizării, jalon în PNRR
Legea salarizării unitare este unul dintre jaloanele importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuie finalizată până la începutul verii 2026 și aplicată de la 1 ianuarie 2027.
Liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, a transmis după o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, în 6 februarie, că executivul a anunțat începerea consultărilor cu partenerii sociali din luna martie: „Referitor la noua lege a salarizării, răspunsul primit a fost acela că, începând cu luna martie a.c., vor începe consultările cu partenerii sociali, asta pentru că până la începutul verii trebuie să fie finalizată, fiind o condiție impusă prin PNRR”.
Inițial, legea salarizării din sistemul bugetar ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024, dar a fost amânată în contextul anului electoral de politicieni.
În timpul grevei generale din educație din primăvara lui 2023, premierul Nicolae Ciucă i-a „asigurat” pe profesori prin memorandum că majorările salariale solicitate vor fi prevăzute în noua lege a salarizării, promisă pentru finalul anului 2023. Profesorii au fost în realitate sfidați, Guvernul Ciucă aprobând majorări prin ordonanță de urgență (OUG) pe care sindicatele nu le agreaseră.
- Pe 7 iunie 2023, ministrul Muncii de atunci, Marius Budăi, declara la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din București: „Până pe data de 15 iulie am termen de la coaliție să finalizez draftul legii salarizării, astfel încât în perioada 15 iulie – 1 septembrie să continuăm discuțiile cu sindicatele, ca la 1 septembrie propunerea administrativă să treacă de Guvern și să fie depusă în Parlament”.
- Iar el adăuga tot atunci, în plină grevă: „Principiul de la care plecăm în construirea grilei de salarizare viitoare din viitoarea lege a salarizării unitare este plecarea de la salariul mediu brut aflat în plată și utilizat la construirea bugetului asigurărilor sociale de stat. Pentru debutant așa va fi”.
După câteva luni însă, Guvernul Ciolacu 1 a anunțat că amână adoptarea legii pentru mai multe consultări pe marginea acesteia și spunea că proiectul de lege va trece prin Parlament în septembrie 2023. Sindicatele polițiștilor au fost cele care au aflat în octombrie 2023, după o întâlnire la Ministerul Muncii, despre faptul că cel mai devreme de la 1 ianuarie 2025 va fi aplicată această lege. Nu a fost aplicată până în prezent.
În 2024, Guvernele Ciolacu 1 și 2 au amânat elaborarea și adoptarea legii, fiind an cu patru rânduri de alegeri, iar în 2025, primele cinci luni au fost, de asemenea, marcate de alegerile prezidențiale.
În 15 iulie 2025, președintele Nicușor Dan declara că legea ar putea fi gata în „un an – un an și jumătate”, apreciind că actuala lege a salarizării a fost modificată succesiv prin derogări și sporuri, ceea ce a dus la situații în care „oameni care lucrează același lucru au salarii diferite”.
De la 1 ianuarie 2024, salariul profesorului debutant este de circa 3.700 de lei net. În 2025, câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 este de 8.620 lei, potrivit legii 10/2025. O analiză Edupedu.ro din iunie 2024 arată că salariul profesorului debutant trebuia să fie cel puțin 4.400 de lei net în 2025.