Liderul sindical Marius Nistor spune că sindicatele nu au fost consultate pe acest proiect al legii salarizării, care a fost pus în consultare publică marți și care prevede printre altele, eliminarea indemnizației de hrană, a sporului neuropsihic, gradația de merit va fi înlocuită cu premii de performanță și salariul profesorului debutant va fi de aproximativ 4.400 de lei, cu circa 700 de lei mai mult decât în prezent. Declarația lui Marius Nistor a fost făcută la Antena 3, miercuri seară. Amintim, mâine, 28 mai, au loc consultările cu Ministerul Educației și sindicatele din învățământ privind noul proiect al Legii salarizării.
- Diminuarea veniturilor pentru „mulți profesori”, semnalată de liderul sindical Simion Hăncescu: Sunt pierderi de 280 și până la 500 și ceva de lei
Liderul sindical Marius Nistor atrage atenția că sindicatele din educație nu au fost consultate cu privire la proiectul legii salarizării, pus în dezbatere publică, luni. El spune că în 2023, după greva generală au fost discuții împreună cu Banca Mondială pe proiectul legii salarizării și atunci coeficientul era de 1 la 12, spre deosebire de 1 la 8 cât e prevăzut acum în proiect [Vezi aici grilele cu coeficienții de salarizare în învățământul preuniversitar și superior – proiectul legii salarizării].
„Noi n-am purtat niciun fel de negociere pe acest proiect al legii unitare de salarizare. În 2023, după greva generală din învățământul preuniversitar, au început primele negocieri pe un proiect de lege unitară de salarizare, în care raportul între salariul minim și maximele de 1 la 12. La aceste negocieri au participat și reprezentanții experții Băncii Mondiale. Împreună cu ei s-au stabilit niște echivalări.
Ce am negociat atunci reprezenta o grilă de salarizare corectă și o mai bună poziționare a salariaților din învățământ. Ce a apărut în momentul de față nu s-a negociat cu nicio federație sindicală din niciun domeniu de activitate. Este un proiect lucrat pe șest. Un proiect care nu elimină niciun fel de inechitate„, a spus Nistor.
Redăm fragmente din răspunsul lui Marius Nistor
„Învățământul a fost întotdeauna desconsiderat de clasa politică. În permanență s-a dus o campanie îndreptată împotriva corpului profesoral. În permanență s-a acreditat ideea că noi nu ne justificăm salariile, avem vacanțe prea mari, muncim prea puțin comparativ cu cei care lucrează în alte domenii de activitate. Numai că ceea ce n-au înțeles „distinșii” domni politicieni este faptul că această meserie a început să devină din ce în ce mai puțin atractivă, iar colegii noștri care au vechime, care au experiență, care nu și-au făcut facultățile așa, știți și dumneavoastră foarte bine, și le-au făcut pe bune, sunt din ce în ce mai demotivați.
Noi n-am purtat niciun fel de negociere pe acest proiect al legii unitare de salarizare. În 2023, după greva generală din învățământul preuniversitar, au început primele negocieri pe un proiect de lege unitară de salarizare, în care raportul între salariul minim și maximele de 1 la 12. La aceste negocieri au participat și reprezentanții experții Băncii Mondiale. Împreună cu ei s-au stabilit niște echivalări.
Ce am negociat atunci reprezenta o grilă de salarizare corectă și o mai bună poziționare a salariaților din învățământ. Ce a apărut în momentul de față nu s-a negociat cu nicio federație sindicală din niciun domeniu de activitate. Este un proiect lucrat pe șest. Un proiect care nu elimină niciun fel de inechitate. Un proiect care vine și întărește poziția celor care sunt în vârful piramidei salariale.
Pe o scară de unu la opt. Salariile sunt comprimate, comprimate în învățământ, comprimate în sănătate. Ei știu foarte bine ce fac. Umilesc și mai mult această categorie socio-profesională, mă refer la cei care lucrează în învățământ. Asta este scopul lor.
De ce fac acest lucru? Aduceți-vă aminte ce declara președintele Nicușor Dan în momentul în care a apărut legea nr. 141. De ce? De ce ați început cu educația? Pentru că de la educație s-a putut tăia cel mai ușor, iar prin proiectul legii unitare de salarizare, ei continuă să taie și să umilească. De ce? Pentru că au dus o campanie bine țintită împotriva profesorilor, acuzându-i de vrute și nevrute, au îndreptat opinia publică împotriva lor. De fapt, asta este strategia aplicată în orice domeniu de activitate”.
Modificări propuse în legea salarizării
- Documentul prevede mai multe sporuri pentru profesori și personalul didactic: între 5% și 15% pentru cadrele didactice care predau simultan la mai multe clase, spor de 5-15% pentru profesorii care coordonează practica pedagogică a viitoarelor educatoare și învățători, dar și sporuri de până la 15% pentru profesorii care lucrează în localități izolate sau în învățământul special și special integrat.
- Gradația de merit pentru profesori dispare și va fi înlocuită cu premii de performanță, în noua lege a salarizării, anunță Dragoș Pîslaru: Educația va fi primul domeniu în care se va pilota performanța, din 2027.
- Sporul neuropsihic pentru profesori a fost eliminat din proiectul legii salarizării 2026 – document
- Salariul de bază al profesorului debutant cu studii superioare de lungă durată ar urma să fie 7.544 de lei brut de la 1 ianuarie 2027, potrivit proiectului noii legi a salarizării pus luni în dezbatere publică de Ministerul Muncii. În net, salariul ar fi de aproximativ 4.400 de lei, cu circa 700 de lei peste nivelul actual al salariului de bază net al unui profesor debutant, de aproximativ 3.700 de lei.
Informații de context
Proiectul legii salarizării a fost pus în dezbatere publică, luni, 25 mai. Ministrul interimar al muncii, Dragoș Pîslaru a spus că salariile nu scad.
Salariul de bază al profesorului debutant cu studii superioare de lungă durată ar urma să fie 7.544 de lei brut de la 1 ianuarie 2027, potrivit proiectului noii legi a salarizării pus luni în dezbatere publică de Ministerul Muncii. Suma rezultă din coeficientul 1,84 prevăzut în grila pentru învățământ, înmulțit cu valoarea de referință de 4.100 de lei stabilită pentru anul 2027.
În prezent, un profesor debutant câștigă aproximativ 3.700 de lei net, iar analiza Edupedu.ro arăta recent că, dacă s-ar fi aplicat formula promisă după greva din 2023, salariul ar fi trebuit să ajungă la peste 5.000 de lei net în 2026.
Ministrul interimar al muncii, Dragoș Pîslaru, a fost întrebat în conferința de presă cu cât crește salariul său de ministru după aplicarea noii legi a salarizării. „Cu 22%, adică cu 2.500 de lei”, a răspuns ministrul după ce a calculat pe loc. El a precizat însă că „acest echilibru pleacă de la o premiză greșită”, pentru că „nu discutăm de o lege a salarizării care să concentreze pe creșteri”.
Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat, referitor la proiectul noii legi a salarizării, că sunt diminuate veniturile pentru „mulți profesori”. „Sunt pierderi de 280 și până la 500 și ceva de lei”, a precizat liderul sindical. Declarațiile au fost făcute pentru Europa FM, după întâlnirea cu ministrul interimar al Muncii.
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii a spus că niciun român nu va pierde vreun leu. Angajații ale căror salarii scad după aplicare noii legi vor primi lunar o compensație până în decembrie 2031, potrivit proiectului.
Legea salarizării, jalon în PNRR
Legea salarizării unitare este unul dintre jaloanele importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuie finalizată până la începutul verii 2026 și aplicată de la 1 ianuarie 2027.
Liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, a transmis după o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, în 6 februarie, că executivul a anunțat începerea consultărilor cu partenerii sociali din luna martie: „Referitor la noua lege a salarizării, răspunsul primit a fost acela că, începând cu luna martie a.c., vor începe consultările cu partenerii sociali, asta pentru că până la începutul verii trebuie să fie finalizată, fiind o condiție impusă prin PNRR”.
Inițial, legea salarizării din sistemul bugetar ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024, dar a fost amânată în contextul anului electoral de politicieni.
În timpul grevei generale din educație din primăvara lui 2023, premierul Nicolae Ciucă i-a „asigurat” pe profesori prin memorandum că majorările salariale solicitate vor fi prevăzute în noua lege a salarizării, promisă pentru finalul anului 2023. Profesorii au fost în realitate sfidați, Guvernul Ciucă aprobând majorări prin ordonanță de urgență (OUG) pe care sindicatele nu le agreaseră.
- Pe 7 iunie 2023, ministrul Muncii de atunci, Marius Budăi, declara la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din București: „Până pe data de 15 iulie am termen de la coaliție să finalizez draftul legii salarizării, astfel încât în perioada 15 iulie – 1 septembrie să continuăm discuțiile cu sindicatele, ca la 1 septembrie propunerea administrativă să treacă de Guvern și să fie depusă în Parlament”.
- Iar el adăuga tot atunci, în plină grevă: „Principiul de la care plecăm în construirea grilei de salarizare viitoare din viitoarea lege a salarizării unitare este plecarea de la salariul mediu brut aflat în plată și utilizat la construirea bugetului asigurărilor sociale de stat. Pentru debutant așa va fi”.
După câteva luni însă, Guvernul Ciolacu 1 a anunțat că amână adoptarea legii pentru mai multe consultări pe marginea acesteia și spunea că proiectul de lege va trece prin Parlament în septembrie 2023. Sindicatele polițiștilor au fost cele care au aflat în octombrie 2023, după o întâlnire la Ministerul Muncii, despre faptul că cel mai devreme de la 1 ianuarie 2025 va fi aplicată această lege. Nu a fost aplicată până în prezent.
În 2024, Guvernele Ciolacu 1 și 2 au amânat elaborarea și adoptarea legii, fiind an cu patru rânduri de alegeri, iar în 2025, primele cinci luni au fost, de asemenea, marcate de alegerile prezidențiale.
În 15 iulie 2025, președintele Nicușor Dan declara că legea ar putea fi gata în „un an – un an și jumătate”, apreciind că actuala lege a salarizării a fost modificată succesiv prin derogări și sporuri, ceea ce a dus la situații în care „oameni care lucrează același lucru au salarii diferite”.
De la 1 ianuarie 2024, salariul profesorului debutant este de circa 3.700 de lei net. În 2025, câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 este de 8.620 lei, potrivit legii 10/2025. O analiză Edupedu.ro din iunie 2024 arată că salariul profesorului debutant trebuia să fie cel puțin 4.400 de lei net în 2025.
Citește și:
Legea salarizării 2026. Diminuarea veniturilor pentru „mulți profesori”, semnalată de liderul sindical Simion Hăncescu: Sunt pierderi de 280 și până la 500 și ceva de lei
BREAKING Salariul profesorului debutant ar urma să fie 7.544 de lei brut, adică circa 4.400 de lei net, de la 1 ianuarie 2027, potrivit proiectului noii legi a salarizării pus în dezbatere de Ministerul Muncii
BREAKING Sporurile pentru profesori din proiectul legii salarizării: 5-15% pentru profesorii care predau la simultan și cei care coordonează practica pedagogică / Spor de 15% pentru învățământul special și special integrat și de izolare, dacă profesorul predă în localitate izolată
Indemnizația de dirigenție a fost eliminată din proiectul noii legi a salarizării – document
Gradația de merit pentru profesori dispare și va fi înlocuită cu premii de performanță, în noua lege a salarizării, anunță Dragoș Pîslaru: Educația va fi primul domeniu în care se va pilota performanța, din 2027
Sporul de doctorat nu se va mai acorda pentru profesori. Dragoș Pîslaru: În educație, a fost inclus în salarizare
Sporul neuropsihic pentru profesori a fost eliminat din proiectul legii salarizării 2026 – document
10 comments
Propunere de Amendament: Includerea „Principiului Proporționalității și Evoluției în Carieră” în Noua Lege a Salarizării Unitare
În forma actuală, proiectul de lege suferă de o anomalie gravă: obsesia politicianistă pentru salariul de debutant, dublată de un dispreț fățiș față de excelență, specializare și seniorat. Actuala arhitectură penalizează performanța și transformă evoluția profesională într-o fundătură financiară.
Pentru a corecta această nedreptate grosolană, solicităm includerea obligatorie a următorului principiu fundamental, aplicabil unitar pentru toate cele 8 familii ocupaționale (învățământ, sănătate, ordine publică, justiție etc.):
1. Formula de Echitate a Evoluției în Carieră
Raportul dintre salariul maxim al funcției (la vârful carierei, cu toate gradele și gradațiile) și salariul de debutant trebuie guvernat de o regulă matematică fixă, negociată național, nu lăsată la cheremul deciziilor politice arbitrare:
R= (sal.debut / sal.max) = 2k, unde k€(1-2)
De ce este vital? Fără acest raport clar, transformăm sectorul public într-un azil al debutului permanent. Un sistem care își remunerează aproape la fel debutanții și elitele cu doctorate și decenii de experiență este un sistem care încurajează mediocritatea și alungă profesioniștii.
2. Protejarea și Remunerarea Distinctă a Specializării (Salvarea Sporului de Doctorat)
Asistăm la o tentativă revoltătoare și profund ilegală de tăiere – inițial parțială, apoi totală – a sporului de doctorat, sub pretextul unor măsuri de „optimizare”. Această măsură reprezintă o batjocură la adresa muncii cinstite și o nivelare în jos absolut toxică.
Doctoratul nu este un moft, ci o supraspecializare: Titlurile de doctor, masteratele de cercetare și gradele didactice/profesionale obținute pe merit, prin muncă titanică, trebuie remunerate distinct și garantat, ca drepturi câștigate.
Stoparea linșajului bazat pe invidie: Decizia de a tăia drepturile salariale ale celor cu studii superioare pare ghidată de „minți înghesuite”, dominate de frustrări și invidie profesională, care vor să aducă elitele sub nivelul mediocrității.
Dacă un specialist care a parcurs corect toate treptele educaționale (fără să „sară” bacalaureatul sau examenele de etapă) devine vizat de penalizări financiare doar pentru că a îndrăznit să devină mai bun în profesia lui, înseamnă că statul român își declară oficial război împotriva propriei inteligențe.
In concluzie:
Noua lege „unitară” trebuie să fie unitară în respect, nu în pauperizare/desconsiderare și bagatelizare.
Solicităm ca Principiul Raportului Evoluției în Carieră și caracterul intangibil al remunerării titlurilor științifice (doctorat) să fie stipulate expres în textul legii, ca garanție a supraviețuirii meritocrației în România pentru profesori, medici, polițiști, judecători și toate celelalte categorii bugetare.
Minciuni sfruntate!
Sindicatele au dat ,,pe surse” aceleași grile încă de acum 1 lună.
Deci știau f bine
Au fost la multe discuții și știau clar ce urmează. Nu au susținut boicotul si apoi au demotivat oamenii să nu facă grevă.
Actualii lideri sunt doar trompete ale politrucilor, o extensie a impostorilor, a incompetenței, a ipocriziei si mai ales a prefăcătoriei.
Fără schimbarea de lideri, sindicatul nu mai poate fi vocea celor care trebuie reprezentați si nici guvernanții nu vor avea nicio frică de mișcări ample de protest, cu efecte în îmbunătățirea condițiilor de muncă și a plății corecte a veniturilor.
in primul rand grila în sine este o mare cacialma!
NU ESTE LINIARA!!
adică pozitia șase nu reprezintă jumătate din poziția 12!! ci mult mai puțin
este o grila exponențială de genul e*X uitati va pe graficul unei astfel de funcții. cei mai în vârstă au deja în cap imaginea cu pricina
pe poz 1,2,3 sânt medicii și profesorii , f greu , la bătrânețe unii ajung spre 4 .
deci e clar grija nu e pentru cei care deservesc societatea , e pentru cei care se servesc de societate .
mai nou deși sunt in capul listei adică pozițiile superioare , directorașii de agenții , judecătorasii specializați în suspendări , fac revolta că iau prea putini bani , deși iau de 4 ori mai mult decât cei cu 5..6 ani de studii și doctorate pe bune .
sa va zic una pe care recorder , din motive de geografie ,nu o poate scoate la lumina.
A existat cândva un combinat vândut la propriu de Năstase , unui indian . Indianul nu respecta nicio norma de poluare . un ministrulet de la mediu , ca să închidă ochii la nenorocirile produse de acest combinat , a fost plătit de indian pe șest prin 2020 , in TABLA!!!. 22 de tone. Că asta producea combinatul cu pricina.
acuma , ce sa vezi , au trecut 6!!! ani și procesul se tot judeca .. peste fix doi ani se prescrie.
mă scuzaț .. , mă sună Lia!
Ei nu respecta nicio lege, ei sunt demiși cum isi permit sa dea aceasta lege horror a salarizarii unitare? Sa plece de la guvern cât încă mai pot!!! Se vor trezi cu toate categoriile sociale la usa lor! DEMISIA BOLOJAN et.co si EVACUAREA DIN GUVERN!! LASATI MINCIUNA CU PNRR SI BRUXELES UL!
La fel cum s a întâmplat anul trecut când profesorii știau din luna mai că urmează să se modifice Legea educatiei (ceea ce s a dovedit a fi adevarat L 141/2025), la fel si acum se întâmplă cu Legea salarizarii in sistemul bugetar. Decidenții politici vremelnici fac ce știu ei mai bine, sub pretextul că altfel pierd banii din PNRR. Consecințele vor fi dezastruoase in salarizarea cadrelor didactice, la fel cum au fost anul trecut când s a mărit norma de predare cu 2 ore. Cei mai jalnici oameni politici care au existat vreodata sunt acum din nou la comandă, iar ei sunt cei care urăsc sistemul educational in mod organic, sunt orbiți de putere, insa uita un lucru: ce au făcut educatiei incepand cu anul 2025 se va vedea peste maxim 5 -10 ani. Securistii si mafiotii conduc România!
Ați deveni irelevant odată cu adoptarea acestei legi, dle Nistor! De asta vă e teamă. Lege care le arată locul si cadrelor militare, care de zeci de ani nu fac absolut nimic, nici măcar exerciții.
ce treaba or avea cadrele militare cu d-nul de la Educatie, doar mintea ta stie.😁Iar daca tu stii ca nu fac nimic, mars la bodega si adu ti aminte cine scotea apa din casele oamenilor la inundatii cand tu stateai la crasma. că nu sunt bani pres multi pt. exercitii, nu e vina militarilor, cătană neinstruită🤮😁
Ati pierdut banii din PNNR pentru ca nu ati reusit sa reformati Justitia sau pensiile magistratilor, de ce nu ati pierde si milioanele astea? Asa ar trebui, ca doar asta nu este o lege a salarizarii echitabile!
Saptamana viitoare, greva japoneza.
Normal că nu s-a negociat, multe măsuri nu se negociază. De cele mai multe ori, mutările vin ca la șahul prin corespondență, în plic și sunt introduse (și impuse) de cineva care are autoritate asupra unei comisii sau de vreun valet care se sacrifică. Spre exemplu, când se discută standardele minime la CNATDCU, se dau preliminar bani unei comisii de experți (cum altfel?) printr-un proiect (cu BM, de exemplu), care să identifice direcțiile de acțiune în vederea bla-bla-bla. Raportul este preluat de minister și luat de bun, de busolă și Biblie. Se mai poate amâna implementarea planului de măsuri un an, doi rareori mai mult, în funcție de cine-i la guvernare. Însă, la un moment dat, măsurile vor fi „dezbătute” și „amendate” în „comisii de specialitate”. Culmea, sunt adoptate în exact forma în care s-au propus, așa cum știam toți cu luni sau ani înaninte. Pentru ungerea procesului de adoptare, se pot prezenta câteva cazuri de aberații românești (care abundă, e adevărat) ce vor eliminate prin aplicarea noilor standarde, măsuri, planuri, strategii etc. Și-uite-așa, tehnocrația mănâncă democrația, iar cei care ar avea ceva de spus tac pentru că tancul guvernanței nu se oprește într-un mușuroi. Este exact modelul pentru care trebuie să ne temem de drobul de sare numit jaloane PNRR. Trebuie să adoptăm rapid noua lege a salarizării bugetarilor (avem întârzieri, vai!), pentru că UE și CE nu ne iartă, e-n joc onoarea noastră ca țară, dar puțini se întreabă de ce UE nu ne presează la fel de tare cu adoptarea unor măsuri drastice de reducere a corupției sau îmbunătățirea ratei de colectare a dărilor de către ANAF. La fel de bine, ar putea UE să ne preseze pentru îmbunătățirea mediului social prin sprijinirea (indirectă) a sindicatelor sau pentru acordarea celui de-al treisprezecelea salariu (prin UE se poartă) sau pentru indexarea salariilor de bază și pensiilor (măcar a celor mici) cu inflația.
Când dl Bolojan a mers ca recent președinte interimar sau ca prim-ministru recent desemnat la Paris, Bruxelles (cred că și Berlin), nu cred că s-au publicat agendele întâlnirilor lui. Cred că s-a întâlnit cu experți de calibru, consultanți de marcă, lobbyști care i-au făcut o mulțime de sugestii despre buna guvernare … pardon, guvernanță! a României!
De-aia partidele nu prea vor să-și asume plenar noua lege, unele, dar nici n-au curajul s-o critice (partidele zise de opoziție). Toți experții partidelor tac, specialiștii din economie din institute de cercetare și universități tac, cu rare excepții. Au treburi mai importante, deși vor fi afectați direct, personal. Singurele probleme demne de atenție, par carierele proprii și beregățile „dujmanilor”. Lătratul e de formă într-o mare haită cu ierarhie ce pare imuabilă, în ciuda dansului democratic destul de stângaci simulat. Iar cei care ne împrumută banii de menținere a statului știu foarte bine că-i simulare, dar ne văd prin lentila profitului și ne descântă cu cântecele de leagăn care dau frumos în comunicare.
Și când dăm să ne ridică, vine un șmecher și ne dă peste bot că n-avem lecturile economice necesare ca să înțelegem că în 3-4 ani ni s-au tăiat cu jumătate salariile în real și cu 80-90% comparativ cu magistrații și angajații din servicii.