Măsurile din programul de guvernare anunțate de premierul desemnat Ilie Bolojan: Reducerea cheltuielilor inutile, eliminarea privilegiilor, descentralizare, debirocratizare, digitalizare, prioritizarea investițiilor

Programul de guvernare al noii coaliții PSD-PNL-USR-UDMR-minorități, așa cum a fost conturat de Ilie Bolojan în urma ședinței Biroului Politic Național al PNL de duminică 22 iunie, include o serie de măsuri urgente care ar avea scopul de a stabiliza finanțele țării, de a reforma administrația publică și de a accelera investițiile. Deși educația și cercetarea nu sunt menționate explicit ca direcții separate, o parte dintre reformele anunțate vor avea, inevitabil, efecte directe sau indirecte și asupra acestor domenii.

Potrivit lui Bolojan, programul de guvernare se sprijină pe trei axe majore: stabilizarea finanțelor publice prin reducerea cheltuielilor inutile, eliminarea privilegiilor, descentralizare, debirocratizare și digitalizare; prioritizarea investițiilor prin renegocierea PNRR, absorbție accelerată a fondurilor europene și clarificări privind jaloanele și reformele asociate; buna guvernare în toate domeniile publice, prin profesionalism și dedicare în serviciul cetățeanului.

• Luni ar începe în Parlament procedurile pentru formarea noului cabinet. Acestea presupun depunerea unui program de guvernare, audierea miniștrilor propuși în comisiile de specialitate reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, obținerea avizului acestor comisii, votul în plenul Parlamentului și depunerea jurământului la Cotroceni în fața președintelui Nicușor Dan.

Ilie Bolojan: „Se va pune ordine în finanțele publice din toate punctele de vedere: reducerea cheltuielilor inutile, eliminarea privilegiilor, descentralizare, debirocratizare, digitalizare și reforma statului per ansamblu.

O a doua direcție importantă este aceea de a asigura prioritizarea investițiilor, prin clarificarea aspectelor care țin de fondurile europene – atât din Programul Național de Redresare și Reziliență, cât și din fondurile de coeziune – prin renegocierea acestor documente, îndeplinirea jaloanelor, urgentarea absorbției de fonduri europene, astfel încât să asigurăm investiții pentru perioada următoare, care să genereze creștere economică.

O a treia direcție importantă este aceea de a adopta măsuri de bună guvernare în toate domeniile care țin de responsabilitate și de exercitare a serviciului public, cu dedicare, în folosul cetățenilor și cu respect față de aceștia”.

Deși Daniel David este nominalizat pentru continuarea mandatului la Ministerul Educației și Cercetării, declarațiile lui Ilie Bolojan nu includ referiri directe la prioritățile din educație sau cercetare. Rămâne de văzut dacă măsurile de bună guvernare anunțate vor include reforme reale în școli și universități.

Fără să existe declarații specifice la aceste două domenii, iată ce implicații potențiale ar fi pentru educație și cercetare, în baza anunțului lui Ilie Bolojan:

1. Reducerea cheltuielilor și eliminarea privilegiilor poate afecta negativ învățământul, dacă reducerile se vor aplica uniform. Există riscul ca finanțările pentru infrastructura școlară, transportul elevilor, bursele sau proiectele de cercetare să fie reduse. Totuși au existat mai multe declarații publice cu sindicatele din domeniu care au arătat că în Educație și Sănătate nu vor fi luate măsuri de austeritate. Evident, efectele pot fi benefice pentru întreg sistemul bugetar, dacă aceste măsuri sunt luate profesionist.
2. Digitalizarea administrației poate avea efecte pozitive dacă este aplicată și în sistemul educațional. Se poate reduce birocrația pentru profesori și se pot moderniza platformele publice de e-learning și raportare. Aceasta digitalizare și debirocratizarea erau prevederi explicite și în programul de guvernare al Cabinetului Colacu, însă nu ao existat avansări ale acestor reforme, cel puțin în Educație și Cercetare sub conducerea lui Daniel David.
3. Descentralizarea poate însemna disparități între școlile din mediul urban și cele din zonele defavorizate. În același timp, ar putea însemna o autonomie mai mare pentru universități și institutele de cercetare. Descentralizarea există în legea educației, însă în Raportul QX al ministrului Daniel David apare o centralizare și mai mare în propuneri, plus politizarea prin lege a conducerii inspectoratelor școlare județene.
4. Reforma statului poate duce la reorganizarea rețelei instituțiilor din subordinea Ministerului Educației, reevaluarea agențiilor și institutelor de cercetare, comasări sau reduceri de funcții de conducere.
5. Accelerarea absorbției fondurilor europene – dacă este realizată eficient, poate sprijini proiectele din educație finanțate prin PNRR: formarea profesorilor, digitalizarea și modernizarea infrastructurii școlare. Dacă reformele sunt renegociate în defavoarea Educației, aceste proiecte riscă să fie amânate sau abandonate. Recent ministrul David a anunțat că a renegociat PNRR în perioada anterioară – dar până la acest moment nu a anunțat transparent care sunt investițiile rămase, cu ce fonduri și care au fost eliminate.