Microbi antarctici care se hrănesc cu motorină ar putea ajuta la combaterea poluării cu plastic

314 vizualizări
Foto: © Stephen Coburn | Dreamstime.com
Oamenii de ştiinţă dintr-o echipă argentiniană folosesc microorganisme originare din Antarctica pentru a combate poluarea provocată de combustibilii fosili şi, potenţial, de materialele plastice în întinderile imaculate ale „continentului alb”, informează Reuters, preluat de Agerpres.

Aceşti mici microbi consumă deşeurile de combustibili fosili, creând astfel un sistem natural de curăţare a poluării provocate de motorina folosită ca sursă de electricitate şi de căldură în bazele de cercetări ştiinţifice din Antarctica.

Acest continent este protejat prin Protocolul de la Madrid din 1961, care stipulează că Antarctica trebuie să fie păstrată într-o stare imaculată. Studiul despre felul în care microbii ar putea să elimine deşeurile din plastic are aplicaţii potenţiale într-o gamă amplă de chestiuni de mediu, mai transmite Agerpres.

„Cercetarea noastră foloseşte potenţialul unor microorganisme native – bacterii şi fungi care trăiesc în solul din Antarctica, chiar şi atunci când acesta este contaminat – şi le face pe aceste microorganisme să consume hidrocarburi”, a declarat biochimistul Lucas Ruberto.

„Ceea ce pentru noi reprezintă un agent de contaminare, pentru ele poate fi o sursă de hrană”, a adăugat cercetătorul sud-american.

Lucas Ruberto şi alţi cercetători au vizitat în decembrie Carlina, una dintre cele şase baze permanente argentiniene din Antarctica, trecând printr-o perioadă de carantină pentru a nu răspândi maladia COVID-19 pe „continentul alb”, unde au existat totuşi câteva focare izolate.

Cercetătorii argentinieni au realizat câteva sarcini de remediere biologică, vizând curăţarea solului contaminat cu motorină, prin folosirea unor microorganisme şi plante indigene, un proces care ar putea fi utilizat în vara australă pentru a elimina 60% – 80% din totalul agenţilor de contaminare, potrivit sursei citate.

Lucas Ruberto a spus că a ajutat acele colonii de microbi oferindu-le azot, umiditate şi aerisire, pentru a le optimiza condiţiile de viaţă. „Practic, prin acest lucru am făcut ca aceste microorganisme să reducă pe cale biologică – şi cu un impact mic asupra mediului – nivelurile de agenţi de contaminare”, a spus cercetătorul.

Oamenii de ştiinţă argentinieni au început să studieze felul în care microbii ar putea contribui la eliminarea deşeurilor din plastic şi din alte regiuni. Atât combustibilii, cât şi materialele plastice sunt de fapt polimeri, molecule formate din catene lungi alcătuite în principal din carbon şi hidrogen.

Ei colectează mostre de plastic din apele Antarcticii şi le studiază pentru a vedea dacă microorganismele selectate se hrănesc cu particulele de plastic sau pur şi simplu le folosesc ca pe un fel de „plute” pe care se înmulțesc.

„Dacă vom observa că ele degradează într-adevăr plasticul, următorul pas va fi să înţelegem cum fac acest lucru, pentru ca pe termen lung să găsim o soluţie pentru a crea un proces biotehnologic care să permită degradarea polimerilor la temperaturi scăzute”, a explicat Nathalie Bernard, biochimistă specializată în degradarea materialelor plastice şi participantă la acest studiu.

Foto: © Stephen Coburn | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Tudor Prisecaru a fost numit secretar de stat în ministerul Cercetării și Digitalizării. Doctor inginer cu specializarea Cazane de abur, Prisecaru este președintele Senatului Universității Politehnica București și un apropiat al rectorului Mihnea Costoiu

Președintele Senatului Universității Politehnica a fost numit vineri în funcția de secretar de stat în ministerul Cercetării și Digitalizării, prin decizie a premierului, publicată în Monitorul Oficial. Tudor Prisecaru este…
Vezi articolul

Știință pentru copii și tineri: Ateliere de seismologie, nanotehnologie, crearea universului și mecanică cuantică, la Târgul de știință și educație de la Măgurele

Experimentul Planeterrella sau cum se formeaza aurora boreală și aurora australă. Ateliere de seismologie, nanotehnologie, crearea universului și mecanică cuantică. Sunt câteva dintre evenimentele cu care cercetătorii de la Măgurele…
Vezi articolul

Impactul tarifelor vamale majorate de SUA – explicat într-o analiză FSEGA a Universității Babeș-Bolyai: Efecte majore, întrebarea este „cine pierde mai puțin?” / Comerțul românesc cu SUA este redus ca pondere, dar România poate resimți efectele prin „lanțurile de aprovizionare” care o leagă de economiile mari din UE

Decizia Administrației Trump de a majora „agresiv” tarifele vamale ar putea conduce, în cazul UE, „chiar și la o ușoară scădere a economiei europene pe termen scurt, dar nici SUA…
Vezi articolul

România a avut, în medie pentru anul pandemic 2021, un exces de morți de peste 25% în fiecare lună, comparativ cu anii precedenți – de două ori mai mult decât media europeană / Apogeu “alarmant” în octombrie, potrivit datelor OMS, analizate de un cercetător român

România a avut în medie, în fiecare lună a anului pandemic 2021, un exces de morți de peste 25% comparativ cu anii precedenți, potrivit unor date publicate recent de Organizația…
Vezi articolul