Ministrul Educației a aprobat pe 16 iunie 2026 noul Cadrul de Referință al Curriculumului Național din România (CRCNR) printr-un ordin de ministru. Documentul e prezentat ca „reperul strategic pentru construcția, actualizarea și evaluarea curriculumului național”. Momentul aprobării este însă la finalul reformei curriculare începute după Legea educației din 2011.
„Este un document de viziune, nu de implementare”, a scris ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, pe 18 iunie, pe Facebook la o zi după publicarea în Monitorul Oficial a ordinului de ministru semnat de el.
Documentul care ar fi trebuit să ofere viziunea de ansamblu a curriculumului este aprobat abia atunci când implementarea este deja aproape încheiată.
Ministerul Educației descrie CRCNR drept documentul strategic pe baza căruia sunt proiectate planurile-cadru, programele școlare și standardele naționale de evaluare. În comunicatul de prezentare, instituția îl numește „documentul-reper” și „harta conceptuală” pe baza căreia se construiesc toate celelalte documente curriculare.
„CRCNR nu este o programă școlară și nu stabilește ce „materie” se predă la fiecare oră. Este documentul-reper, o hartă conceptuală pe baza căruia se proiectează toate celelalte documente curriculare: planurile-cadru de învățământ, programele școlare și standardele naționale de evaluare. Pe scurt, CRCNR asigură coerența întregului sistem al învățământului preuniversitar, atât pe verticală (de la o clasă la alta, sau de la un nivel de învățământ la altul), cât și pe orizontală, între diferite arii curriculare și discipline de învățământ”, scriu reprezentanții Ministerului Educației în comunicat.
Numai că, în momentul aprobării sale, 16 iunie 2026, mare parte dintre aceste documente existau deja.
Elevii care termină acum clasa a VIII-a sunt prima generație care, după ce a parcurs integral învățământul primar și gimnazial pe curriculumul reformat, va intra din septembrie 2026 în liceul organizat după noile planuri-cadru. Reforma curriculară începută după Legea educației din 2011 ajunge astfel, pentru prima dată, la capătul traseului preuniversitar abia în 2030 când ei vor fi terminat clasa a XII-a.
În ultimii ani au fost aprobate noile planuri-cadru pentru liceu, au fost elaborate noile programe școlare, iar Ministerul Educației a anunțat încă din ianuarie 2026 finalizarea primei etape de elaborare a standardelor naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Acestea ar fi trebuit să fie deja publicate de Ministerul Educației, însă instituția întârzie să le prezinte profesorilor și publicului.
Documentul aprobat acum este unul dintre rezultatele proiectului finanțat cu bani europeni RECRED – „Reglementări noi pentru un curriculum relevant și educație deschisă”, lansat de Ministerul Educației în iulie 2024 și finanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027. Proiectul se desfășoară până în iunie 2028 și are un buget de peste 167 de milioane de lei.
Obiectivul general al RECRED este „revizuirea curriculumului centrat pe competențe în învățământul preuniversitar primar, gimnazial și liceal și eficientizarea implementării curriculumului național” prin actualizări curriculare, formarea profesorilor, dezvoltarea de resurse educaționale și cercetare bazată pe dovezi.
Urmează acum în RECRED abilitarea curriculară a profesorilor de liceu – o repetiție a ceea ce s-a făcut în proiectul CRED cu profesorii de învățământ primar și gimnaziu în anii 2020-2023.
Pe ce s-au construit planurile-cadru, programele și stadardele
Reforma liceului nu a fost construită fără un astfel de document. În 2021 fusese deja aprobat cadrul de referință anterior – „Repere pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea Curriculumului Național”. Documentul definea, la rândul său, cadrul de construcție și restructurare a curriculumului și avea rol de document de orientare pentru întregul sistem educațional.
De altfel, chiar noul CRCNR precizează că reprezintă o actualizare a documentului din 2021, realizată pentru a integra noua Lege a învățământului preuniversitar nr. 198/2023, noul Profil de formare al absolventului și schimbările produse în ultimii ani.
Nu este clar de ce actualizarea acestuia vine după ce principalele decizii curriculare au fost deja luate în privința liceului.
Mesajul publicat de Mihai Dimian oferă câteva indicii despre direcția în care ministerul vede rolul noului document.
Ministrul afirmă că CRCNR „încearcă să așeze întregul sistem educațional preuniversitar, de la educația timpurie până la finalul învățământului liceal, pe o filosofie educațională explicită, pe un sistem unitar de valori și principii și pe un proces educațional coerent proiectat, realizat și evaluat”.
Tot el susține că documentul „definește standardele de învățare, care constituie referențialul pentru elaborarea activităților de învățare și a standardelor naționale de evaluare a rezultatelor învățării elevilor”.
Explicația pe care o oferă este una cu efecte concrete asupra sistemului de evaluare: „Nu afectează autonomia profesorului, dar va oferi, treptat, un reper pentru diminuarea diferențelor mari de notare dintre profesori și a diferențelor mari dintre media anuală la o disciplină și notele / mediile de la evaluările naționale.”
Mai mult, Dimian leagă aceste standarde de o posibilă schimbare viitoare în admiterea la liceu: „Aceasta va oferi posibilitatea includerii mediilor anuale de la anumite discipline în procesul de admitere în ciclul superior, alături de alte componente.”
Reamintim că încă din 2024, ROFUIP prevedea că, „începând cu anul școlar 2025-2026, toate evaluările se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu și modul de pregătire”. Logica era preluată din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care stabilește că evaluarea fără respectarea standardelor naționale constituie abatere disciplinară. Problema era că standardele nu existau încă, iar primul proiect dedicat acestora, STANDEV, fusese abandonat.
Ulterior, ele au reapărut în proiectul RECRED, lansat în 2024. Standardele sunt făcute de două firme private, nu de către Ministerul Educației. Contractul are o valoare de aproximativ 4 milioane de lei și a fost atribuit consorțiului format din BRIO Teste Educaționale S.A. și Ascendia S.A., în cadrul proiectului RECRED. Procedura de achiziție a fost semnalată anterior de Edupedu.ro ca fiind controversată, în contextul unor suspiciuni privind modul de desfășurare a licitației, iar contractul a fost atribuit exact uneia dintre firmele vizate în acele semnalări. Compania Brio Teste Educaționale SRL, fondată și administrată de Dragoș Iliescu, profesor universitar la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București, a respins într-o replică suspiciunile invocate.
Tema standardelor este cu atât mai sensibilă cu cât Ministerul Educației a refuzat să facă publică lista formatorilor implicați în elaborarea acestora, la solicitarea Edupedu.ro, invocând faptul că proiectul nu este finalizat. Standardele ar urma să devină obligatorii pentru profesorii din primar și gimnaziu, dar procesul de elaborare rămâne opac: nu sunt publice nici componența completă a echipelor, nici forma finală a documentelor.
Ministerul Educației a anunțat recent că, din anul școlar 2026–2027, toți elevii din clasele primare, gimnaziale și cei de clasa a IX-a vor primi note „pe baza standardelor naționale de evaluare”.
În același timp, există poziții nuanțate chiar în interiorul sistemului. Șeful Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, instituția care a contractat aceste standarde de la companiile private, a declarat că în opinia sa aceste standarde „ar trebui să devină obligatorii din 2030”, sugerând un calendar diferit față de cel oficial, legal, impus prin Legea 198/2023.