Ministerul Educației se răzgândește și “ia în considerare” modificarea regulilor de admitere la facultate, după ce inițial anunțase că examenul oral de Română de la Bacalaureat “nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii” și se justifică proba suplimentară de limbă aplicată minorităților de către unele dintre facultăți.
Ziarul de limbă maghiară Maszol.ro publică un document despre care spune că este semnat de secretarul general al Ministerului Educației, Dănuț Ghican. Prin acest act, Ministerul Educației o informează pe Renate Weber, cea care conduce instituția Avocatului Poporului, că “Ministerul Educației Naționale ia în considerare posibilitatea efectuării modificărilor propuse astfel încât să asigure interpretarea unitară a textului de lege în vederea aplicării de către toate instituțiile de învățământ superior a egalității în ceea ce privește certificarea competențelor lingvistice pentru admiterea în învățământul superior, însă pentru anul universitar 2020-2021”.
În document, Ministerul Educației face referire la cererea Avocatului Poporului de modificare a ordinului nr. 6102/2016 care aprobă Metodologia-cadru privind organizarea admiterii în ciclurile de studii universitare de licență, de master și de doctorat.
“Ministerul Educației este dispus să modifice regulile de admitere la universitate, pentru a elimina discriminarea față de studenții minoritari“, scrie Maszol.ro, care îl citează pe adjunctul Avocatului Poporului, Molnar Zsolt. Acesta a afirmat, pentru publicația citată, că termenul “a lua în considerare” folosit de secretarul general al Ministerului Educației “ar trebui interpretat în sensul că ministerul va modifica reglementările“.
Oficialul a precizat că Avocatul Poporului nu va închide acest caz, ci “așteptăm cu nerăbdare modificările promise“.
- Amintim că Avocatul Poporului i-a cerut oficial ministrului Educației, în iulie 2019, să modifice regulile de admitere la facultate, la master și la doctorat, astfel încât să elimine din metodologia Ministerului posibilitatea ca universitățile să organizeze examen de limbă pentru candidații aparținând minorităților naționale. Concret, instituția condusă de Renate Weber i-a comunicat ministrului de la acea vreme, Ecaterina Andronescu, faptul că ordinul “creează premisele unei discriminări între cetățenii români aparținand minorităților naționale și ceilalți cetățeni români, din punct de vedere al certificării competențelor lingvistice”, atâta vreme cât toți candidații la facultate prezintă aceeași diplomă de Bacalaureat.
- Într-un răspuns la solicitarea Edupedu.ro, Ministerul Educației anunța, pe 13 august 2019, că nu schimbă regulile de admitere la facultate, pentru că certificatul obținut de elevi la proba orală de română de la Bacalaureat “nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii”.
- În aceeași zi, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a anunțat că se autosesizează în problema examenului de limba română pe care Ministerul Educației le permite universităților să îl organizeze pentru absolvenții minoritari care vor să dea la facultate. “Dacă Ministerul Educației spune că evaluarea competenței lingvistice de comunicare orală în limba română de la Bacalaureat nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii, înseamnă că este o formă de recunoaștere a falimentului predării limbii române pentru elevii care sunt în clasele cu predare în limbile minoritare”, a declarat pentru Edupedu.ro președintele CNCD, Csaba Asztalos.
Citește și:
-
EXCLUSIV Avocatul Poporului îi cere lui Andronescu să schimbe regulile de admitere la facultate, care ar discrimina minoritățile (document)
-
EXCLUSIV Ministerul Educației, despre examenul oral de Limba română de la Bacalaureat: “NU reflectă nivelul de stăpânire a limbii”. Regulile de admitere la facultate pentru minorități rămân neschimbate
-
CNCD se autosesizează după ce Ministerul Educației a menținut pentru minoritari examenul de română la admiterea la facultate. Asztalos: În cazul câtor etnici români în funcții publice reflectă BAC-ul nivelul de stăpânire a limbii române?
Redacția
Mihai Peticilă