Ministerul Educației și Cercetării, obligat să facă lista proiectelor care pot fi păstrate în PNRR și a celor care nu rămân, pe baza unor criterii stricte și să o publice / Ministrul Investițiilor Europene, Dragoș Pîslaru: Trebuie să știu foarte clar lista proiectelor, să pot să plătesc școala care știu că se termină

Ministerul Educației și Cercetării trebuie să facă în termen de 15 zile lista proiectelor care pot fi păstrate în PNRR și a celor care nu rămân, pe baza unor criterii stricte, și să o publice, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptată astăzi, 19 august, de Guvern, prin care se stabilesc reguli noi pentru continuarea proiectelor din PNRR, suspendări de contracte și obligații clare pentru ministere. 

„Ordonanța este baza legală pentru ca fiecare minister să filtreze și să stabilească ce proiecte pot fi implementate până la data de 31 august 2026, deci, ce proiecte rămân în PNRR pe componentele de grant și de împrumuturi și ce componente nu rămân în PNRR”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, la finalul ședinței de Guvern.

„Trebuie să știm care sunt proiectele, să stăm cu ochii pe ele ca pe butelie și să știm care sunt efectiv graficele, dacă constructorii le respectă. Bineînțeles, dacă vrem să se miște repede, trebuie să-i plătim la timp. Nu pot să stau să am la Ministerul Finanțelor ezitări: dacă proiectul mai e, nu mai e, în ce stadiu e? Trebuie să știu foarte clar lista proiectelor, să pot să plătesc autostrada care se termină, să pot să plătesc spitalul care știu că se termină, să plătesc școala care știu că se termină”, a susinut Dragoș Pîslaru.

Obligațiile ministerelor care gestionează proiecte finanțate prin PNRR

Fiecare minister are un termen de 15 zile de la adoptarea ordonanței pentru a transmite o listă a proiectelor care pot fi păstrate în PNRR.

Pentru proiectele sub 30% progres:

• Bugetul proiectului
• Sursele de finanțare (grant/împrumut)
• Cheltuielile eligibile (inclusiv TVA)
• Justificarea finalizării până la 31.08.2026
• Grafic de lucrări
• Jaloane și ținte atinse
• Riscurile asociate neimplementării
  

„Ministerele au o ultimă șansă de a spune: «Da, aceste proiecte le păstrăm în PNRR.»”, a declarat ministrul Dragoș Pîslaru.

Pentru proiectele peste 30%:

• Bugetul
• Sursele de finanțare

Guvernul va construi un tablou de bord public al tuturor proiectelor care rămân în PNRR, care va fi disponibil în luna septembrie

„Cu această informație vom face un tablou de bord transparent, astfel încât, în luna septembrie, oricine din țară și mass-media să poată vedea clar care sunt proiectele.

Repet, aceste proiecte nu sunt ale MIPE, nici măcar ale Guvernului, sunt proiectele României. Voi insista pe coerența acestui exercițiu: mai întâi stabilim cu Comisia Europeană câți bani rămân și ne asigurăm că toți banii pe zona de grant sunt salvați. Apoi lucrăm intern, stabilim ce proiecte rămân pe sumele agreate și, în final, prezentăm transparent populației cum, într-un an, proiectele din PNRR – în valoare de 21,5 miliarde de euro – se implementează, a declarat Dragoș Pîslaru.

Noile reguli PNRR, conform ordonanței de urgență aprobate de Guvern

1. Proiectele fără achiziții lansate: Toate proiectele finanțate prin PNRR, pentru care nu au fost demarate proceduri de achiziție, vor fi denunțate (anulate).
2. Proiectele aflate în faze pregătitoare: Proiectele care sunt doar în stadii preliminare (ex: studii de fezabilitate, avize, autorizații) vor fi suspendate până la 31 decembrie 2026, dacă lucrările nu încep efectiv.
3. Proiectele cu progres redus, mai puțin de 30%): Pot continua numai cu aprobare din partea Guvernului, pe baza avizului Ministerului Finanțelor (MF) și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE)
4. Proiectele cu progres mai mare de 30%: Vor putea fi continuate doar dacă există garanția că vor fi finalizate până la 31 august 2026, cu avizul MIPE.
5. Mecanism de excepție: Se instituie un mecanism special pentru proiectele urgente, necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR agreate cu Comisia Europeană.

Prin noile reguli se urmărește salvarea fondurilor nerambursabile din PNRR și implementarea, până în august 2026, a proiectelor esențiale, în valoare totală de 21,5 miliarde euro.

Declarațiile ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru

„Această ordonanță de urgență continuă procesul pe care l-am demarat prin renegocierea accelerată a PNRR și obținerea unui preacord cu Comisia Europeană pe o variantă de PNRR care consumă integral zona de fonduri nerambursabile. Am făcut acest anunț după ce Guvernul a trecut un memorandum pe această temă, în care am prezentat – atenție, transparența este importantă – pentru prima oară un memorandum referitor la PNRR care nu a fost pus pe confidențial. Este un memorandum în care anexa investițiilor și componentelor a fost făcută public, în mod transparent. Întrebările pe care le-am primit de atunci au fost: „Bun, dar care sunt proiectele concrete în spatele investițiilor și componentelor respective?”

Și pentru aceasta avem acum nevoie de ordonanța de urgență pe care am adoptat-o astăzi, care să clarifice și să ofere ministerelor de linie, care sunt coordonatorii de reforme și investiții, baza legală pentru a filtra, pentru a stabili ce proiecte sunt implementabile până la data de 31.08.2026 – deci ce proiecte rămân în PNRR pe componentele de grant și de împrumuturi și ce componente nu rămân în PNRR. Ordonanța de urgență spune: acolo unde nu ai contractat până acum, nu are sens să mai contractezi, mai ales dacă există o supracontractare de nivelul menționat. Acolo unde ai contractat, dar nu ai început nimic, nu ai făcut nimic pe contract, acele contracte unde nu ai avut niciun fel de procedură de atribuire de achiziții, acestea ar trebui denunțate unilateral și închise.

Acolo unde am făcut studii, dar nu am avut ordin de începere și nu s-au început lucrările, iarăși ar trebui să ne oprim și să nu cheltuim bani pe proiecte care nu se pot termina până pe 31.08.2026. Și, nu în ultimul rând, un lucru foarte important: dacă lucrările tale au sub 30% progres fizic, evident există un risc fundamental să nu poți să le termini. Suspendăm acele proiecte. De aici a apărut în spațiul public întrebarea „Aoleu, se suspendă, se închid?” Situația este următoarea: această ordonanță oferă baza legală pentru a face lucrurile menționate – deci filtrarea și selectarea de către fiecare minister, explicând ce proiecte rămân în PNRR. Pentru aceasta, fiecare minister de linie are un termen de 15 zile de la adoptarea ordonanței de urgență.

Fiecare minister trebuie să spună, pentru proiectele care sunt sub 30% progres fizic, dar pe care le consideră implementabile până la 31.08.2026: cât costă proiectul, care este bugetul, dacă are componentă rambursabilă sau nerambursabilă, care sunt cheltuielile publice (inclusiv TVA), de ce poate fi finalizat la timp, care este justificarea, graficul de lucrări și, foarte important, ce jaloane și ținte sunt atinse prin acel proiect. În plus, trebuie menționate riscurile asociate neimplementării. Pentru aceste proiecte care altfel s-ar opri, ministerele au o ultimă șansă de a spune: „Da, aceste proiecte le păstrăm în PNRR.”

Sunt contracte care ne ajută la îndeplinirea țintelor și pe ele trebuie să ne concentrăm până anul viitor. Pentru proiectele care au peste 30% progres fizic, ministerele trebuie să transmită bugetele și sursele de finanțare. Astfel, în 15 zile de la adoptarea OUG, pentru fiecare minister vom avea lista integrală a proiectelor care intră în anvelopa financiară cunoscută deja din memorandum. În sfârșit, vom avea în România, la 4 ani de la adoptarea PNRR, transparență cu privire la proiectele implementate, bucată cu bucată – nu doar informații generale de tipul „autostrada cutare rămâne, spitalul cutare rămâne”, ci cu toate proiectele care se vor implementa. 

.Așa cum am spus și anterior, cu această informație vom face un tablou de bord transparent, astfel încât, în luna septembrie, oricine din țară – și mass-media, cu atât mai mult – să poată vedea clar care sunt proiectele. Repet, aceste proiecte nu sunt ale MIPE, nici măcar ale Guvernului, sunt proiectele României. Voi insista pe coerența acestui exercițiu: mai întâi stabilim cu Comisia Europeană câți bani rămân și ne asigurăm că toți banii pe zona de grant sunt salvați. Apoi lucrăm intern, stabilim ce proiecte rămân pe sumele agreate și, în final, prezentăm transparent populației cum, într-un an, proiectele din PNRR – în valoare de 21,5 miliarde de euro – se implementează.

Noi suspendăm contractele de finanțare, nu întrerupem lucrările. Așadar, dacă o primărie decide să continue lucrările și respectă regulile sistemului de management și control – adică realizează achizițiile în mod corect, conform normelor europene – fondurile rămân în continuare decontabile. Aceasta este diferența între a anula complet un contract, adică a-l denunța unilateral (ceea ce se aplică doar contractelor care nu au fost demarate deloc), și a suspenda contractele deja începute. În aceste cazuri, este vorba despre o suspendare temporară, ce poate fi urmată de reactivarea proiectului într-un cadru de rezervă, care urmează să fie definit printr-un act normativ ulterior.”

Informații de context despre proiectele din PNRR pe educație

Ministerul Educației și Cercetării a transmis  pe 15 august că au fost păstrate în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), în urma renegocierii, numai proiectele care pot fi finalizate la timp, iar pentru celelalte se vor căuta alte surse de finanțare. De exemplu, Platforma națională de evaluare online va fi finanțată din Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF)

Ministerul Educației spune că pierderea este de 718 milioane de euro, însă fără renegociere ar fi fost risc de penalizare de 1,7 miliarde. 

Precizările ministerului vin după ce Edupedu.ro a publicat pe 14 august lista investițiilor din PNRR pe Educație, aprobată prin memorandum de Guvern.

Educația pierde 718 milioane de euro din PNRR, , iar platforma de evaluare online a elevilor la examenele naționale, de 78 milioane de euro, dar și consorțiile școlare rurale nu se mai finanțează în PNRR, potrivit documentului.

Ministerul Educației și Cercetării gestionează 17 investiții și 7 reforme în PNRR, cu o valoare totală alocată de 3,285 miliarde euro (în perioada 2021 – 2026), potrivit comunicatului.

În decembrie 2024, România reușise să atragă mai puțin de un sfert din fondurile europene disponibile prin PNRR pentru componenta Educație – mai exact 505.580.643 euro din cele 3,5 miliarde de euro disponibile, după cum a semnalat Edupedu.ro.

Până în iulie 2025, România a mai reușit să atragă doar în jur de 10.469.537 euro. Astfel, țara noastră a beneficiat, până acum, în domeniul Educației și formării, de granturi în valoare de 516,05 milioane de euro nerambursabili. La acestea se adaugă 82,56 milioane de euro din împrumuturi, deci fonduri rambursabile, potrivit informațiilor disponibile pe site-ul oficial al Comisiei Europene.

În total, este vorba despre 598,61 milioane de euro atrași pentru componenta 15 – Educație din PNRR, care cuprinde 7 reforme și 18 investiții. Concret, România a reușit să absoarbă 17,1% din fondul disponibil pe Componenta 15 Educație.

Toții banii trebuie folosiți până pe 31 august 2026 – vezi aici pe ce proiecte trebuie cheltuiți banii PNRR în Educație.

DOCUMENT OUG pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării investițiilor finanțate din Planul naţional de redresare şi rezilienţă și din fonduri publice naționale 

DOCUMENT Nota de fundamentare