Ministerul Educației: Studenții care urmează simultan studii de master și licență la aceeași facultate, la Universitatea Andrei Șaguna din Constanța, respectă condițiile din Legea educației / Riposta profesorului care a semnalat cazul: Erori “de nepermis” în constatările ministerului

13.639 de vizualizări
Foto: Facebook.com – Universitatea “Andrei Șaguna” din Constanța
Ministerul Educației s-a pronunțat, după jumătate de an, în problema studenților înscriși simultan la cursuri de licență și master la aceeași facultate, problemă semnalată în iulie anul trecut, la Universitatea “Andrei Șaguna” (UAS) din Constanța. După controlul efectuat acolo, ministerul arată, într-un document, că a identificat 11 persoane care au fost înmatriculate simultan la studii de master și licență în cadrul acestei Universități, dar că acestea îndeplinesc condițiile de înscriere la studii, așa cum sunt prevăzute de lege. Cel care a semnalat situația, fostul decan al Facultății de Psihosociologie din cadrul instituției constănțene, Cristian Barna, răspunde poziției ministerului arătând că aceasta nu ține cont de mai multe prevederi legislative, inclusiv din Legea educației.
  • În iulie 2021, Edupedu.ro a semnalat situația de la instituția privată de învățământ superior din Constanța, unde fostul decan de la Psihosociologie, Cristian Barna, arăta că studenții pot urma simultan studii de licență și master, în cadrul Facultății de Psihosociologie. Cristian Barna arăta că la această facultate erau “10-15 studenți” la studii de licență, înscriși simultan sau care s-au înscris mai întâi la master. “Eu le-am spus: oameni buni, nu prea e în regulă, pentru că procesul Bologna spune că cunoștințele se dobândesc gradual, licență + master. Nu master plus licență sau nu master simultan cu licența”, spunea el atunci.
  • Universitatea răspundea atunci arătând că, în condițiile normative de acum, “pot exista situații în care un candidat a fost admis la o specializare de licență și la o specializare de masterat și să le urmeze concomitent”, dar, trimițând la existența unor alte studii de licență prealabile studiilor de masterat, afirmă că nu ar fi vorba de o schimbare în ordinea studiilor universitare. Ministrul Sorin Cîmpeanu confirma atunci că a trimis corpul de control pentru a verifica situația.

După jumătate de an, marți, 11 ianuarie, Ministerul i-a transmis un răspuns celui care a semnalat cazul de la UAS, fostul decan Cristian Barna, după cum a arătat el, miercuri, pentru Edupedu.ro. În răspuns, document consultat de Edupedu.ro și care face referire și la alte sesizări ale fostului decan, Direcția Generală Juridică și Control din cadrul Ministerului arată că, în urma verificărilor la Universitate, au fost identificate 11 persoane care între 2018-2020 au fost înmatriculate simultan la licență și master, dar cele 11 îndeplinesc condițiile de înscriere la studii prevăzute de lege.

Documentul prezintă referințele din lege pe care inspectorul și direcția din minister le-au luat în calcul, anume 3 articole din Legea educației naționale 1/2011:

  • Art. 151 (1) “Pot participa la admiterea în ciclul I de studii universitare absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă”
  • Art. 156 “Pot candida la programe de studii universitare de master Absolvenții cu diplomă de licență sau echivalentă”
  • Art. 199 (3) “O persoană poate fi admisă și înmatriculată ca student concomitent la cel mult două programe de studii, indiferent de instituțiile de învățământ care le oferă. Orice subvenție financiară sau bursă din fonduri publice se acordă, conform normelor legale în vigoare, numai într-o singură instituție de învățământ superior, pentru un singur program de studii. În cazul studenților care se transferă între universități sau programe de studii, subvențiile urmează studentul”.

Ministerul a constatat, potrivit răspunsului citat:

  • “(…) În urma parcurgerii deciziilor de înmatriculare mai sus menționate au fost identificate 11 persoane care, în perioada 2018-2020, au fost înmatriculate simultan la studii universitare de licență, respectiv de master în cadrul Universității “Andrei Șaguna” din Constanța”
  • Cele 11 persoane identificate în perioada 2018-2020, înmatriculate simultan la studii universitare de licență, respectiv master în cadrul Universității “Andrei Șaguna” din Constanța, îndeplinesc condițiile de înscriere la studii prevăzute de art. 151, alin (1) și art. 156 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare”
  • Întrucât Universitatea “Andrei Șaguna” din Constanța este o universitate particulară acreditată, acesta nu intră sub incidența Art. 199, alin (3) din legea Educației Naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare”
Autorul sesizărilor: Nu se ține cont de normele Colegiului Psihologilor și de prevederi ale Legii educației naționale

Într-o reacție la răspunsul Ministerului, pusă la dispoziția Edupedu.ro, Cristian Barna afirmă că documentul conține “erori” pe care le consideră “de nepermis”. Fostul decan susține că, prin constatările sale, ministerul nu ar ține cont de alte prevederi legale, atât din normele activității psihologilor, cât și din Legea educației naționale. Mai precis:

  • Concluzia Ministerului privind respectarea condițiilor de înscriere la studii “nu ține cont de o prevedere legală opozabilă și anume art. 5 alin. 3 din “Norma 09/11/2018 a Colegiului Psihologilor din România, privind obținerea atestatului de liberă practică” (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/209661), norma juridică în care se stipulează că formarea profesională complementară (master) se realizează doar după formarea inițială (licența) și nu înainte sau simultan” (n.red.: potrivit lui Cristian Barna, norma era în vigoare, în formula menționată, în momentul desfășurării verificărilor la universitatea constănțeană, înaintea unor modificări din toamnă care, spune el, mențin oricum regula).
  • Situația s-ar afla “în contradicție cu Legea educației naționale nr.1/2011, art.2, alin. 1 (“legea are ca viziune promovarea unui învățământ orientat pe (…) competențe și abilități de utilitate directă, în profesie”); art.3, litera c (“principiul relevanţei – în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi social-economice”) și litera p (“principiul centrării educaţiei pe beneficiarii acesteia”), 
  • respectiv art.124, alin.1 (“Răspunderea publică obligă orice instituţie de învăţământ superior, de stat sau particulară: a) să respecte legislaţia în vigoare, carta proprie şi politicile naţionale şi europene în domeniul învăţământului superior (…), e) să asigure transparenţa tuturor deciziilor şi activităţilor sale, conform legislaţiei în vigoare).”

În cazul specific al studiilor de psihologie și al necesității ca masterul să aibă loc după studiile de licență, în vederea accesului la profesia de psiholog, fostul decan al Facultății de Psihologie al UAS a indicat, pentru Edupedu.ro, trei referințe normative:

  1. Normele din 9/11/2018 privind accesul în profesia de psiholog cu drept de liberă practică:
  • Art. 5 (3) Formarea profesională complementară se realizează numai după formarea inițială și, după caz, înainte de accesul în profesia de psiholog, respectiv în perioada stagiului de formare profesională complementară, specifică psihologului practicant în condiții de supervizare.

2. Normele stabilite prin Hotărârea 7/7.06.2019 a Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România:

  • Art. 1: (1) Educația și formarea profesională a psihologilor au două componente: educația și formarea inițială și educația și formarea continuă.
  • (2) Educația inițială a psihologilor, necesară în vederea obținerii dreptului de liberă practică, constă în absolvirea unui program de licență în psihologie sau deținerea unei diplome asimilate în condițiile legii.
  • (3) Formarea continuă este ulterioară educației inițiale și se orientează spre dezvoltarea de competențe care pot defini un traseu de specializare profesională sau asigură psihologilor dezvoltarea competențelor profesionale deja dobândite. Acumularea de credite din formarea continuă reprezintă o condiție a menținerii atestatului de liberă practică și de schimbare a treptei de atestare.

3. Standardele pentru atestarea dreptului e liberă practică în psihologie, la regim de supervizare (licență), respectiv în regim autonom (master + minim 1 an de supervizare) sunt stabilite cel mai recent în Normele din 7.11.2021 privind atestarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică.

Citește mai multe despre situația studenților cu studii simultane de la UAS, despre universitatea constănțeană și despre Cristian Barna (fost vice-rector la Academia Națională de Informații Mihai Viteazul din București, profesor asociat la facultăți din cadrul Universității din București și al Universității Babeș-Bolyai), în articolul: 

Student la master și la licență, simultan, în aceeași facultate? Se întâmplă la Universitatea Andrei Șaguna din Constanța, acuză un fost decan. “Pot exista” astfel de situații, spune instituția. Ministrul a trimis corpul de control

2 comentarii
  1. Pai e meserias asa, pentru oamenii cu bani sa poate orice, nu conteaza ca nu detin cunostintele de baza, pot fi admisi direct la studii avansate. Smecherii care au introdus sistemul Bologna in invatamantul superior romanesc au facut-o cu picioarele, au permis ca oamenii sa faca masteriate la facultati cu care nu au avut nici o legatura in timpul licentei…
    Inainte de introducerea sistemului Bologna exista licenta si master sau magister, mai logice si cred eu mai de calitate. Introducerea invatamantului cu taxa la universitati a permis salarii bune profesorilor universitari, mai mari decat cele asigurate doar prin buget, dar si aberatii precum intai master si apoi licenta, pentru acelasi domeniu!

    1. Nu cred ca este vorba de smecheri cu bani. Un candidat poate fi admis la studii de masterat daca are absolvite studiile de licenta, indiferent de domeniu. In acelasi timp, poate sa candideze si sa fie admis si la studii de licenta. Reglementarile privind accesul la libera practica nu au incidenta asupra sistemului de invatamant. In cazul de fata, ordinul poate decide sa refuze dreptul de libera practica, dar nu poate limita accesul la invatamant

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Despre știință și etnicitate – conferință susținută marți de Marius Turda, profesor la Oxford Brookes University, în cadrul evenimentelor Știința pe înțelesul tuturor organizate de Universitatea din București

“Relația dintre știință și etnicitate este una controversată. Este suficient să amintim că în secolul al XX-lea această relație a stat la baza unor programe de inginerie rasială care au…
Vezi articolul

Reintroducerea Deontologiei ca disciplină obligatorie la toate facultățile de comunicare – cerută de profesori universitari și ONG-uri. Apel către ARACIS: Regimul comunist nu a permis existența profesiilor de specialist în relații publice

Disciplina Deontologie trebuie reintrodusă în rândul materiilor obligatorii la toate facultățile de comunicare, de stat și private, cer peste 40 de profesori universitari și reprezentanți ai mai multor ONG-uri. Într-o…
Vezi articolul