Ministrul Educației anunță că într-un „termen scurt”, „o lună, două”, va veni cu o analiză, cerută de Cotroceni după discuțiile cu sindicatele din 8 septembrie, pe impactul măsurilor din Educație și pe „ce măsuri s-ar putea atenua anul viitor”

2.819 vizualizări
Foto: AGERPRES Foto – Grigore Popescu
Ministrul Daniel David spune că i-a fost cerută de la Cotroceni o analiză de impact pentru a vedea „ce măsuri s-ar putea atenua de anul viitor”. Într-un interviu la Radio România Iași, ministrul Educației a spus că după discuția sindicatelor de la Cotroceni, în ziua protestului amplu al profesorilor, Președinția i-a cerut un raport de impact pe măsurile din legea 141/2025 privind Educația. Miercuri seara, președintele Nicușor Dan a spus că „vom evalua cu toate cifrele pe masă peste 2 luni”.

Ministrul Educației Daniel David spune că „după discuția de la Cotroceni cu sindicatele, înțeleg că și sindicatele își fac propria analiză pentru a vedea ce impact există, ce măsuri s-ar putea atenua anul viitor. Și Președinția mi-a cerut și mie același lucru. Eu spun în public înainte și cred că de aceea mi-au și cerut acest lucru, să vadă și ei ce intenții avem„.

Ministrul a făcut declarația în contextul în care a spus de mai multe ori în ultima perioadă că anumite măsuri din pachetul fiscal sunt temporare, dar niciodată nu a spus despre care ar fi vorba: majorarea normei, comasarea școlilor. A spus însă recent că poate ar trebui regândită plata cu ora, pentru zonele rurale dezavantajate, în condițiile în care acum, prin legea 141/2025 a fost tăiată la jumătate valoarea unei ore.

Daniel David a spus că deja așteaptă la discuții liderii de sindicat și elevii pentru a discuta despre cum s-ar putea „atenua” măsurile din legea 141/2025.

„Sigur, întâi le voi discuta cu premierul și la nivel de Guvern și după aceea le voi prezenta și președintelui,” a mai spus David.

Redăm răspunsul integral al ministrului Educației

Radio România Iași: Există intenția de a reveni asupra acestor măsuri în bugetul pentru 2026. Aveți un calendar clar? 

Daniel David, ministrul Educației: Intenția mea există. Să știți că după discuția de la Cotroceni cu sindicatele înțeleg că și sindicatele își fac propria analiză pentru a vedea ce impact există, ce măsuri s-ar putea atenua anul viitor. Și Președinția mi-a cerut și mie același lucru. Eu spun în public înainte și cred că de aceea mi-au și cerut acest lucru, să vadă și ei ce intenții avem. Toate măsurile pe care le-ați văzut sau care au apărut în spațiul public sunt măsuri temporare, sigur, unele pe o perioadă mai lungă, altele pe o perioadă mai scurtă, dar putem începe să din aceste măsuri cu anul școlar în viitor sau de ce nu, chiar cu începutul de an sau cu prima parte a anului viitor. Dar pentru asta trebuie să facem aceste analize. Eu am invitat și o să invit pentru această analiză și sindicate, elevii, studenții, profesorii, dacă vor dori să participe, să facem împreună aceste proiecții și să gândim aceste măsuri, m-aș bucura. Altfel, Ministerul oricum trebuie să le fac eu, pentru că le aveam în intenție, indiferent că le cerea sau nu Președinția, acum cu atât mai mult, trebuie să le fac, pentru că ne cere și Președinția. Sigur, întâi le voi discuta cu premierul și la nivel de Guvern și după aceea le voi prezenta și președintelui.

Moderator: Cam când credeți că vor începe aceste discuții?

Daniel David: Eu deja am început să invit… Noi trebuie să ne apucăm de lucru, fiindcă termenul e destul de scurt, o lună, două, trebuie să avem această viziune. De asemenea, premierul probabil va începe discuțiile în curând despre bugetul pe anul 2026. Așa că toate lucrurile se întâmplă, ca să spun așa.

Principalele prevederi din Legea 141/2025, care afectează Educația: comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase, plata cu ora și degrevări de normă
Informații de context

Impactul real al tăierilor din educație operate prin Legea Bolojan este marginal pentru bugetul României – doar 0,02% din PIB în 2025 și 0,20% în 2026, arată analiza Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB).

Analiștii RoEM se bazează pe estimările Consiliului Fiscal, care a calculat anterior că măsurile aplicate în educație vor aduce o economie de aproximativ 0,02% din PIB, ceea ce reprezintă 378 de milioane de lei, adică 0,6% din bugetul Ministerului Educației alocat pentru acest an.

Despre această analiză ministrul a spus pe 11 septembrie, la Radio România Iași, că „datele sunt reale dar trebuie interpretate corect”.

Ministrul Daniel David a spus pe 8 septembrie, când aproape 20 de mii de profesori erau în stradă, că lucrurile s-ar putea schimba chiar și în timpul acestui an școlar, dacă situația fiscală bugetară se stabilizează, deși „normele au fost făcute, rețeaua e organizată”, așa cum a recunoscut chiar ministrul.

„Anul școlar a început deja, rețeaua școlară este organizată, normele sunt făcute, n-ai ce să modifici pe parcursul acestui an școlar, dar poți să gândești unele lucruri începând de anul școlar viitor sau chiar pe parcursul anului, de ce nu, dacă situația fiscală bugetară se stabilizează pentru următoarele module sau următoarele semestre la nivel universitar”, a spus David.

Cu câteva minute înainte le transmisese profesorilor care protestau în stradă că „e complet nerealist să te aștepți ca în această perioadă se vor întâmpla modificări în legea bugetar- fiscală”.

Citește și:
Președintele Nicușor Dan: Protestul profesorilor nu a fost instrumentat politic. Am avut un dialog foarte, foarte deschis cu reprezentanții sindicatelor și ei au transmis îngrijorări reale / Unii spun că aceste schimbări sunt catastrofale și vom vedea asta în timp, alții spun că sunt gestionabile. Vedem care sunt rezultatele peste 2 luni
Dacă situația bugetară se stabilizează, poți să te gândești la unele lucruri pentru următoarele module din acest an școlar” – Daniel David către profesori, după ce le-a spus că e nerealist să se aștepte la o schimbare în măsurile fiscal-bugetare / Sindicaliștii sunt așteptați în zilele următoare la Minister să „construim pe această nemulțumire”, afirmă ministrul


8 comments
  1. Analizele dânsului nu mai sunt de citit, știm dinainte. Vor fi meșteșugite cu manipulative underspecification, logics flip și alte tehnici.
    Încrederea se pierde ușor și se recâștiga greu sau niciodată.

  2. Contra-argumentele afirmațiilor ministrului Daniel David privind măsurile din Educație

    În urma analizei declarațiilor ministrului Educației, Daniel David, și a informațiilor din sursele media, pot fi identificate mai multe contra-argumente care contrazic sau pun la îndoială afirmațiile oficiale. Acestea vizează atât consistența și transparența demersului ministerial, cât și impactul real al măsurilor adoptate.

    📊 1. Impactul economic marginal al măsurilor

    · Ministrul David justifică măsurile de austeritate prin necesitatea de a salva salariile și bursele, susținând că fără acestea sistemul ar fi colapsat financiar .
    · Contra-argument: Studii independente, precum cel realizat de Romanian Economic Monitor (RoEM), arată că impactul economic al tăierilor este marginal: doar 0,02% din PIB în 2025 și 0,20% în 2026 (echivalentul a 378 de milioane de lei, adică 0,6% din bugetul Educației) . Acest fapt sugerează că măsurile au un cost social disproporționat față de beneficiile bugetare reale.

    🤔 2. Inconsistența și opacitatea analizelor de impact

    · Ministrul afirmă că a fost cerut de la Cotroceni să realizeze o analiză de impact și că intenționează să o desfășoare în colaborare cu sindicatele și experții .
    · Contra-argument:
    · Cenzurarea inițială a unui raport critic: Ministerul a fost acuzat că a cenzurat un raport al Institutului de Științe ale Educației (IȘE) care contrazicea poziția oficială. Raportul original (de 23 de pagini) a fost redus la 2 pagini și epurat de concluziile critice, iar ministrul l-a descris ca fiind „un draft” cu „erori științifice” .
    · Lipsa transparenței: Organizația ActiveWatch a susținut că intervenția ministrului în comunicarea raportului IȘE constituie cenzură și încalcă legile privind accesul la informațiile de interes public .

    📉 3. Contradicții în discursul ministrului

    · Ministrul David declară că măsurile sunt temporare și că ar putea fi atenate dacă situația bugetară se stabilizează, chiar în cursul anului școlar .
    · Contra-argument:
    · Schimbări de poziție: În aceeași zi (8 septembrie), ministrul a spus profesorilor că este „complet nerealist” să se aștepte la modificări în legea bugetar-fiscală, dar ulterior a menționat că ajustări ar fi posibile în „următoarele module” .
    · Imposibilitatea practică a ajustărilor: Ministrul a recunoscut că „rețeaua școlară este organizată, normele sunt făcute, n-ai ce să modifici pe parcursul anului școlar” , ceea ce contrazice promisiunea unor ajustări imediate.

    👨‍🏫 4. Opoziția puternică a sindicatelor și a profesorilor

    · Ministrul susține că a invitat sindicatele la dialog și că intenționează să ia în considerare analizele lor .
    · Contra-argument:
    · Cererea de demisie: Sindicile cer demisia ministrului David, considerând că măsurile sunt „neinspirate” și „distructive” .
    · Continuarea protestelor: Liderii sindicali au anunțat că protestele vor continua și nu exclud greva generală . Președintele Nicușor Dan a cerut o evaluare a impactului măsurilor, dar nu a susținut public poziția ministrului .

    🏫 5. Impactul negativ asupra sistemului educațional

    · Ministrul insistă că măsurile nu au „distrus nimic” și că toate au fost filtrate prin „repere educaționale” .
    · Contra-argument:
    · Reducerea numărului de profesori titulari: Au dispărut peste 17.000 de profesori titulari într-un an, fără o explicație clară .
    · Creșterea normei didactice peste media europeană: Raportul IȘE arată că majorarea normei la 20 de ore/săptămână plasează România peste media UE (unde norma este de 18-19 ore), contrazicând afirmațiile ministrului că norma românească era sub media europeană .
    · Probleme operaționale: Există școli (e.g., Școala Gimnazială nr. 280 din București) care încă funcționează cu trei schimburi, deși legea impune maxim două .

    💰 6. Tăieri în burse și în finanțarea educației

    · Ministrul afirmă că a protejat bursele sociale și că fondul de burse a fost regândit pentru a fi mai echitabil .
    · Contra-argument:
    · Reducerea cu 40% a fondului de burse pentru studenți afectează accesul la educație al elevilor și studenților din medii defavorizate.
    · Bugetul educației nu a fost majorat, ci dimpotrivă, nu au fost acordate cele 2 miliarde de lei solicitate inițial .

    📌 Concluzie

    Declarațiile ministrului Daniel David sunt contrazise de:

    · Date economice care arată un impact financiar minor al măsurilor;
    · Acuzații de cenzură și lipsă de transparență;
    · Proteste și cereri de demisie din partea cadrelor didactice;
    · Constatări ale experților care evidențiază efecte negative asupra calității educației.

    Aceste contra-argumente sugerează că măsurile au fost mai degrabă dictate de necesități bugetare pe termen scurt decât de o viziune coerentă asupra reformei sistemului educațional.

  3. Wow, va apare raportul kix2? Academianul analizeaza cu obiectivitate maxima masurile catastrofale luate chiar de el.

    Ti se face o greata profunda.

    Primul punct din kix2 ar trebui sa analizeze de ce nu se ridica academicianul psiholog la nivelul asteptarilor. Sunt asteptarile prea mari sau este un incompetent care nu se descurca in lumea prea complexa pentru el?

  4. Vrea sa fie ministru si anul viitor?

  5. Adica omul asta nu are analiza de impact deja facuta? Nu pe baza ei a luat masurile de „austeritate”?
    A facut totul dupa ureche si acum mai are nevoie de 2-3 luni ca sa vada in ce kkt ne-a bagat si ce poate sa mai cosmetizeze din date, dupa bunul lui obicei de pana acum?

    Demisia, david! ACUM!
    Mult prea mare e pălăria asta pentru tine!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cel mai bun judecător al unui dascăl este elevul, spune șeful ISJ Dolj: Dacă un copil îți transmite că anumite metode folosite la clasă nu sunt eficiente pentru el, trebuie să te analizezi tu pe tine și să încerci să îndrepți lucrurile

Daniel Alexandru Ion, șeful Inspectoratului Școlar Județean Dolj, a declarat că „cel mai bun judecător al unui dascăl este elevul”. Acesta a spus că, dacă un copil transmite profesorului că…
Vezi articolul
meditații în perioada în care școlile au fost închise

Profesorii care fac meditații cu elevii de la clasă vor fi verificați de Autoritatea pentru inspecție școlară, dacă sunt semnalări, „nu va funcționa principiul autosesizării” – ministrul Educației

Cadrele didactice care fac meditații cu elevii de la clasă vor fi verificate de către Autoritate Națională pentru Inspecție Școlară și Asigurarea Calității (ANISAC), „atunci când aceste situații vor fi…
Vezi articolul