Ministrul Educației Daniel David a spus că nu știe dacă un adolescent este pregătit sau suficient echipat să studieze vechii cronicari, în clasa a IX-a, dar a subliniat că „aceiași elevi au făcut la un moment dat latina, un an” și a subliniat că studiul cronicarilor ar fi doar 3-4 ore. Declarația făcută la Prima News, luni, vine în contextul în care programa pentru clasa a IX-a care ar urma să se aplice la clasă pentru elevii care acum sunt în clasa a VIII-a, prevede un model centrat pe evoluția istorică a limbii și literaturii române cu texte de cronicari, din 1600.
- Ministerul Educației și Cercetării a publicat în dezbatere publică, până pe 12 decembrie 2025, noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, prima actualizare curriculară majoră la nivel de liceu, după mai bine de două decenii.
- Amintim, pe 2 decembrie, ministrul Daniel David a spus că va lua o decizie săptămâna viitoare privind programa de clasa a IX-a. Tot atunci, ministrul a spus că „mai mulți dintre consilierii mei au păreri opuse celor care au fost exprimate în programa pusă în consultare publică”.
Ministrul Educației, întrebat dacă un adolescent este pregătit sau suficient echipat să studieze vechii cronicari, în clasa a IX-a, a spus că nu știe acest lucru însă a făcut o comparație: „aceiași elevii învață și limba latină un an, iar cronicari sunt 3-4 ore”.
În realitate, programa pentru limba și literatura română, pusă în dezbatere publică până pe 12 decembrie, care a stârnit critici din cauza cronicarilor de la 1600 recomandați pentru profesori, nu precizează cât timp vor fi studiați cronicarii. Întreaga abordare asupra predării limbii și literaturii române din perspectivă evolutivă este criticată dur în spațiul public de profesori și scriitori. Mulți profesori și scriitori au semnalat faptul că stilul vechi de scriere ar putea fi o piedică pentru a trezi pasiunea elevilor pentru citit.
Programa, la care au lucrat 30 de profesori coordonați de decana Facultății de Litere din cadrul Universității București, Oana Fotache, conține recomandări de autori precum cronicarul Miron Costin cu „Letopisețul de la Aron Vodă încoace”, Costache Negruzzi, Ioan Slavici, Marin Preda sau Mihail Sadoveanu, cu referire la criterii diacronice (n. red care urmăresc în timp evoluția fenomenelor literare). Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana sunt singurii autori români contemporani menționați în noua programă de-a IX-a în recomandările pentru profesori. Vezi aici ce conține programa.
Fără să spună clar ce măsuri va lua, ministrul a răspuns și criticilor: „Faptul că avem dezbateri pe conținută cred că este un lucru bun. Așa ar trebui să fie. (…) eu nu vreau să apăr această variantă, fiindcă eu ca ministru încerc nu intru în această dezbatere pe care trebuie să o aibă specialiștii, dar au fost câteva lucruri pe care le-am cerut ca structură generală”.
- Amintim, printre specialiștii grupului este și președintele Academiei Române, care a sărit în apărarea variantei de programă de Literatura română propusă de Ministerul Educației și îi numește „toboșari ai vremurilor noi” pe profesorii critici
Redăm declarațiile ministrului pe acest subiect
Daniel David, ministrul Educației: Paradoxal, poate pentru unii… mi se pare absolut normal, pentru că lucrăm la programele pentru Limba și literatura română, programa este făcută de specialiști care vin din mai multe: zone preuniversitar, universitar și în zona Academiei Române. Acești specialiști au venit cu o idee pe care au pus-o, atenție, în consultare publică. Ce înseamnă consultare publică?
Înseamnă că ceilalți, care dacă nu au mai avut acces, și specialiști la rândul lor se uită și se exprimă: dacă ești de acord, dacă nu ești de acord, dacă vrei să modifici ceva. Și totdeauna când ai un domeniu atât de important sau disciplină atât de importantă cum e limba și literatura română sigur că ai mai multe școli de gândiri, mai multe perspective. Deci mi se pare absolut normal ce se întâmplă. Sigur, sper și până acum lucrurile au fost rezonabile, să ne focalizăm pe dezbatere, de conținut, să nu ajungem, cum spunea la un moment dat un filozof al științei, spunea să nu ajungem în acele zone în care contează vocea celor care strigă cel mai tare si orice funcționează. Dar faptul că avem dezbateri pe conținut cred că este un lucru bun. Așa ar trebui să fie. Noi ne mirăm, fiindcă repet, de multe ori trecem din zona de conținut pe zonă de decident.
N-a fost cazul în mare măsură acum, dar cred că de asta ne temem și în același timp cred că mulți n-au încredere că dezbaterea este serioasă. Adică ministerul ia în calcul acele feedback-uri care vin în opoziție cu varianta propusă de echipa de specialiști deja care a lucrat în cadrul ministerului. Încolo, repet, toți vrem același lucru, să avem cea mai bună programă pentru nivelul liceal. Suntem în urmă. Ar fi trebuit să facem această reformă de vreo 5 ani. Multe conținuturi au peste 10-15 ani, depinde de discipline, unele chiar 20.
(…) Ar fi trebuit făcută această reformă, repet, acum 5 ani, nu s-a făcut, fiindcă a fost pandemia, după aceea, contextul electoral și așa mai departe. Nu mai putem continua le această formă, pentru că tot noi ne plângem după aceea de zona de analfabetism funcțional de faptul că nu vin copiii cu plăcere la școală, de rezultatele la bacalaureat și așa mai departe.
Prezentator: Unii ar spune că este și mai multă materie tocmai pentru că luăm scriitorii cronologic vorbind.
Daniel David: Bun, dar depinde cât faci la fiecare. Iarăși, eu nu vreau să apăr această variantă, fiindcă eu ca ministru încerc nu intru în această dezbatere pe care trebuie să o aibă specialiștii, dar au fost câteva lucruri pe care le-am cerut ca structură generală. De exemplu: au fost programe care au venit și din zona țărilor nordice, și din zona latină, și din zona germană, o saxonă, dar este foarte important că am avut un echipă, repet, și specialisști din preuniversitar și universitar, și din zona Academiei Române, ca să se poată coordona și ce se face la liceu să poată să fie continuat la nivel de universitate. Și un lucru pe care l-am cerut foarte clar, apropo de a fi mai puțin dar mai relevant: 25% din timpul alocat pentru fiecare disciplină, noua logică trebuie să fie dedicat învățării remediale. Adică să nu mai intrăm în ideea de ora și lecția. Ce înseamnă învățarea remedială? După ce ai predat 75% din timp, conținuturile competențe le le-ai format prin programe. Te asiguri că competențele care ar fi trebuit formate, dar n-am reușit să le formezi, le formezi. Te asiguri că ce ai format se consolidează.
Te asiguri că vor ști copiii să utilizeze aceste competențe în viața de zi cu zi și foarte important, să le poti dezvolta pentru performanță. Deci, automat, acest 25% focalizat pe zona asta de educație remedială cred că contribuie la relevanță, reducerea presiunii și pe copii, și pe profesori. Și eu cred că toți vor ajunge să iubească mai mult, ca să spun așa, activitățile educaționale.
(…)
Prezentator: Una dintre critici este venită chiar din partea unor asociații de elevi: Ei spun că literatura veche nu este suficient de atractivă sau potrivită pentru un elev de clasa a IX-a. Realist vorbind, este pregătit sau suficient echipat un adolescent să studieze vechii Cronicari, autori de secolele XVIII-XIX?
Daniel David: Nu știu. Trebuie să discute cu profesorul de limbă și literatură română. Nu vreau să-i contrazic, înțeleg teama lor. Dar mă gândesc că aceiași elevi au făcut la un moment dat latina.
Prezentator: Da, dar se făcea o oră pe săptămână sau cât era?
Daniel David: Dar, dar ai făcut un an. Cronicarii sunt 3-4 ore la clasa a IX-a, fiindcă programa pe care o avem este programată doar pentru clasa a IX-a, pentru clasa a X-a, a XI-a și a XII-a încă nu avem programă. Repet, nu vreau să apăr mai mult decât e cazul, că nu vreau să intru în dezbatere. Înțeleg toate pozițiile și de ce cineva dorește să promoveze acest model. Colegii din comisie și alții au semne de întrebare. Dar mi-ați spus o întrebare. Am încercat să vă dau așa, să ne orientăm cam cum au fost alte discipline și să înțelegem că această programă este deocamdată doar pentru clasa a IX-a.
Informații de context
Amintim, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a declarat pentru Edupedu.ro pe 2 decembrie, că a invitat-o la discuții pe consiliera premierului Ilie Bolojan, Luciana Antoci, „fiindcă am văzut poziția publică față de programele care se află în dezbatere, mai precis programa de limbă și literatură română”.
„Ținând cont de faptul că facem parte, cel puțin în sens larg, din același guvern, am vrut să înțeleg mai precis poziționarea domniei sale și discuția s-a focalizat pe asta și poziția mea a fost aceea pe care am avut-o și în momentul când am discutat despre planurile-cadru, în sensul că suntem în fază de consultare publică. Mă uit cu atenție la toate punctele de vedere, dau mult mai mult credit specialiștilor în această perioadă, pentru că este vorba de programe, de conținut”, a precizat Daniel David pentru Edupedu.ro.
Din grupul de lucru care a realizat programa au făcut parte 30 de profesori preuniversitari și universitari, coordonați de decana Facultății de Litere, Oana Fotache. Aceasta a anunțat într-un interviu că organizarea cronologică a literaturii pentru clasa a IX-a nu a fost decisă în grupul de lucru de la Ministerul Educației și Cercetării, pe care l-a coordonat științific, ci în discuții cu 30 de profesori de liceu organizate de ea anul trecut la Facultatea de Litere.
Daniel Georgescu, reprezentant al Ministerului Educației, a spus că „s-a avut în vedere ideea de responsabilitate, în special morală și o armonizare a perspectivelor, astfel încât să nu reprezinte punctul de vedere al unei singure persoane, nici al unui duo sau al unui „grupuleț” și să ajungem la cel mai bun produs curricular”.
Noua programă de Limba și literatura română ar trebui să fie aplicată în licee începând cu anul școlar 2026-2027. Documentul include două variante distincte: programa pentru Trunchiul Comun (TC), obligatorie pentru toate specializările, și programa pentru Curriculum de Specialitate (CS) destinată filierei teoretice, profil umanist, precum și profilului pedagogic din filiera vocațională.
Recomandările și modul de abordare a programei pentru clasa a IX-a au stârnit critici din partea unor profesori, scriitori, chiar și consilierul ministrului Educației, Radu Szekely care a vorbit despre o programă retrogradă.
Liviu Papadima, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, a declarat că „scopul predării literaturii române în liceu nu este să formăm viitori studenți la Litere. Cred că ar trebui făcută o distincție între modul în care pregătim viitorii specialiști, profesori și cercetători și modul în care predăm literatura română în liceu ca element de cultură generală, care e cu totul și cu totul altceva”.
Profesorul a recomandat Ministerului Educației și Cercetării „refacerea componentei de literatură, din păcate integral”. „Îmi amintește foarte clar de programa pe care am învățat eu ca licean, acum 50 de ani”.
Pornind de la analiza lui Liviu Papadima, care a afirmat că noua programă de Limba și literatura română înseamnă „un salt spectaculos de 30 de ani înapoi”, Radu Szekely, consilier al ministrului Daniel David, a declarat că ceea ce trebuia să fie o reformă reală „se împotmolește” și că „din Raportul QX se alege praful și pulberea”.
Profesorul de Limba și literatura română Emil Munteanu, co-fondator Alecart apreciază că: o programă de Română care transformă literatura în muzeu riscă să îndepărteze adolescenții. Clasa a IX-a ar trebui să fie despre descoperire, identitate și sens personal.
Dana Papadima, profesor, editor de manuale, specialist în educație și director educațional al Avenor College, scrie într-o postare publică pe Facebook, despre „bubuiala” provocată de proiect și avertizează că documentul riscă să îndepărteze elevii de literatura română, să reactiveze reflexe naționaliste și să ignore complet competențele europene și nevoile reale ale adolescentului din 2025.
Scriitorul Radu Vancu atrage atenția asupra recomandărilor din programa de liceu de la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență pe 25 noiembrie: „Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă”, spune scriitorul într-o postare pe pagina de Facebook.
Filologul Liviu Papadima recomandă Ministerului Educației să refacă „integral” componenta de literatură din noua programă școlară pentru liceu de Limba și literatura română, pe care instituția a pus-o în dezbatere săptămâna aceasta. „E vorba de o programă care vrea să meargă 4 ani pe cronologie, pe istorie literară, ceea ce, iertat să-mi fie paradoxul, este cred anacronic în momentul de față”, a declarat Papadima pentru TVR Info.
Profesorul Ștefan Baghiu a adus critici dure față de noua programă de Limba și literstura română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul Educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă.
Citește și:
Elevul real este absent din această programă, spune profesoara Florentina Sâmihăian, despre programa de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a pusă în dezbatere: Excluderea textelor nonliterare e cu adevărat riscantă, pentru că elevii rămân vulnerabili la manipulare și dezinformare
Scriitorul Radu Vancu, despre programa de literatură română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență: Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă
„Programa retrogradă” propusă pentru elevii de liceu la Limba română de Ministerul Educației este criticată de consilierul ministrului, Radu Szekely: „Din Raportul QX se alege praful și pulberea…” – spune Szekely, care citează analiza profesorului Liviu Papadima
Nu aruncăm literatura în lada istoriei, spune profesoara Maria Manea despre noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a
Profesorul Ștefan Baghiu, critici dure față de noua programă de Limba română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă
ULTIMA ORĂ Programa școlară pentru Limba și literatura română, clasa a IX-a – trunchi comun și curriculum de specialitate – publicată în dezbatere de Ministerul Educației și Cercetării
VIDEO Noua programă școlară pentru Istorie, pentru liceu, a fost prezentată de la Ministerul Educației de către președintele Academiei, Ioan Aurel Pop, unul dintre criticii cei mai vocali ai planurilor-cadru inițiate de Daniel David: Ne-am străduit foarte mult să nu conțină accente naționaliste de exagerare
Ministrul Educației, Daniel David, îi dă replica președintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop: Avem șansa să trecem de la un sistem de educație în care se predă mult și prost, la unul în care se predă bine și cu echilibru între centralizare și descentralizare / Să ne gândim în primul rând la copii, fără însă să lăsăm profesorii deoparte
Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop: Noul ministru al Educației Daniel David este un „intelectual curajos crescut în altă școală decât a mea” / „Ei, cei din școala nouă progresistă, judecă trecutul după valorile noastre de astăzi” / „Ceea ce se petrece astăzi sub masca progresismului, neo-marxismului este ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”
Falimentul moral al Academiei Române sub patronajul lui Ioan Aurel Pop: Protejează legionarii condamnați, premiază securiști, omagiază turnători, primește penali ca membri, promovează AUR și protocronismul ceaușist
Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române: Ne invadează neomarxiștii și anulatorii culturii într-o epocă în care lăsăm copiii, poate, să-și aleagă sexul sau genul. Există forțe care doresc un control asupra evoluției lumii / Se contestă și în Europa că ce e aia matematică, chimie, fizică, istorie, geografie? Punem în loc educație sexuală și pentru igienă, educație financiară, pentru protecția mediului, pentru circulația pe drumuri publice
Oana Fotache Dubălaru, profesor coordonator pentru programa de Limba și literatura română: Propunem să începem studiul literaturii în clasa a IX-a printr-o punere în temă a fenomenului literar, prezentată ca o călătorie în timp / Profesorul poate alege anumiți autori, mai vechi, mai noi, care să trezească curiozitatea pentru apariția literaturii ca fenomen
Redacția
Mihai Peticilă
Diana Ghimiși
Ștefan Lefter