Mircea Miclea, către Minister, după rata de eșec de la Evaluarea Națională: Arătați-ne planurile individualizate de învățare, aplicați-le în after school și evaluați profesorii după ce au făcut cu copiii

Aproape 40% dintre elevii înscriși în clasa a VIII-a la începutul anului au luat medii sub 5 sau au lipsit de la Evaluarea Națională 2019. “Rata aceasta de eșec este enormă. Este un eșec al învățământului gimnazial și eșecul acesta se explică prin ignorarea evaluărilor la clasa a II-a, a IV-a și a VI-a”, a declarat Mircea Miclea, pentru Edupedu.ro. Fostul ministru al Educației a amintit că prima evaluare aplicată național la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, în 2014, a avut următorul rezultat: între 70-75% dintre copii au răspuns întrebărilor cu dificultate medie, care verificau ce ar trebui să știe elevii conform programei școlare.
  • Patru ani mai târziu, rezultatele pe care le anunță Ministerul la Evaluarea Națională – prin raportarea elevilor cu note peste 5 la numărul de elevi prezenți la examen – este 73,12% medii peste 5.
Rep: Ce trebuie să facă Ministerul Educației ca să reducă rata de eșec de la Evaluarea Națională?

Mircea Miclea: Să reia rezultatele pentru fiecare elev de la evaluările la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a și să ceară școlilor, pentru fiecare elev cu probleme de învățare, un plan individualizat de studiu. Iar punerea în practică a acestui plan remedial se poate face în after school, cu condiția să se respecte legea care spune că programa școlară acoperă 75% din orele de predare, lăsând la dispoziția profesorului 25% din timpul alocat materiei respective (Articolul 66 din Legea educației). Deci în restul de 25% din timp tu, ca profesor, aveai posibilitatea să te adaptezi la elevii pe care îi ai.

Paragraful nu l-au scos din lege, deci să-l aplice.

Programa trebuie recalibrată astfel încât, dacă ai 100 de ore de matematică în clasa a IV-a, să pui în programă subiecte care să fie predabile în 75 de ore și atunci ai 25 de ore să faci ce crezi. Dacă ai elevi slabi repeți, dacă ai elevi buni le dai în plus exerciții din culegeri. Asta e de făcut.

Deci luate rezultatele, făcut plan remedial individualizat de învățare pentru fiecare elev.

Orele de after school să fie realizate de profesori în baza acelor ore care apar în norma didactică. Ministerul să le spună: puneți în practică planul individualizat.

Iar evaluarea cadrelor didactice trebuie făcută în primul rând pe ce au făcut cu copiii, nu pe hârtii, nu pe participări la concursuri.

Deci, concluzionez ce este de făcut:

  • 1. Arătați-ne planurile individualizate!
  • 2. Arătați-ne ce ați făcut cu elevii, până la finalul anului!
  • 3. Vedem efectele după 2 ani, la următoarea evaluare la clasele a IV-a și a VI-a.

Atunci totul e logic și devine remediabil din timp.

Rep: Ce înseamnă faptul că 39,11% dintre elevii care s-au înscris în clasa a VIII-a la începutul anului fie au lipsit, fie nu au întrat în examen, fie nu au luat peste media 5 la Evaluarea Națională 2019?

Mircea Miclea: Rata aceasta de eșec este enormă. Este un eșec al învățământului gimnazial și eșecul acesta se explică prin ignorarea evaluărilor la clasa a II-a, a IV-a și a VI-a. Evaluările acelea formative aveau funcția de a identifica copiii cu probleme, de a-ți da un reper național la care să îi raportezi și pentru care să pui la punct planuri remediale din clasă în clasă, apoi să intervii cu consiliere în carieră, astfel încât copiii să meargă pe traseele pentru care sunt pregătiți. Rezultatele lor au fost băgate sub preș si de către Ministerul Educației, și de către școli, care în loc să le folosească pentru a face remediere timpurie a deficitelor le-au ignorat și efectul se vede acum, la final. Dacă ne uităm la rezultatele acestor copiii în clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, vedem că aceste situații erau cunoscute.

Ministerul Educației ascunde rezultatele sub statistici netransparente, iar școlile și profesorii le spun tuturor că evaluările nu au nicio valoare, când funcția lor era de a diagnostica din timp deficitele. În clasa a VIII-a, când le constatăm, ce facem? Principala cauză este faptul că nu s-au folosit rezultatele de la Evaluările la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, care ar fi putut permite o intervenție timpurie. Din clasa a II-a știai că el nu știe să scrie, sa citească. În mod firesc trebuia să faci ceva cu acel copil.

De ce nu au corectat? Fiecare școală avea toate datele pentru fiecare elev să facă corecția.

Este aici complicitatea tuturor: statistica anunțată de Minister după evaluările la clasa a II-a, a IV-a, a VI-a este greu descifrabilă, profesorii ascund ce descoperă în rezultate și părinții se declară nemulțumiți. Este o complicitate, nimeni nu a făcut ceea ce putea face pentru ca rezultatele să fie cu totul altele.

Rep: Acum 4 ani, la evaluările elevilor de clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, spuneați că “la teste de dificultate medie (= ceea ce ar trebui să știe elevii, conform programei școlare), răspund corect doar 70-75% dintre copii”. 4 ani mai târziu, rezultatele oficiale anunțate la Evaluarea Națională sunt 73,12% de medii peste 5, făcând abstracție de copiii care nici nu au mai intrat în examen. Asistăm la un fel de “crimă cu premeditare” când vedem același procent de succes dintr-a II-a până în a VIII-a?

Mircea Miclea: Acum 4 ani se putea vedea clar o tendință: se accentua diferența dintre rural și urban. Spuneam atunci că școala își ratează chiar funcția de egalizare a șanselor de reușită. Școala, în loc să ajute la reducerea inegalităților, le perpetuează. Deci Ministerul Educației știa de 4 ani realitatea, trebuia doar folosite datele. De asta au fost folosite Evaluările, nu ca să facem clasificări, ci ca să intervenim cât mai timpuriu. Dar școlile și Ministerul Educației nu au făcut nimic.

Rep: În plin examen la clasa a VIII-a, Ecaterina Andronescu a anunțat că „s-a asigurat” că subiectele „nu au un grad de dificultate foarte mare” și că așteaptă ca „rezultatele măcar să-i mulțumească pe ei  și pe părinții lor” (n.r. pe elevi). Este firesc ca ministrul să se asigure la specialiștii Centrului Național de Evaluare și Examinare că subiectele de examen nu sunt grele?

Mircea Miclea: Subiectele nu trebuie să fie nici grele și nici ușoare, ci făcute de specialiști, nu de ministru. Ministrul le aprobă. E foarte simplu să te uiți – că deja avem o istorie de Evaluare Națională de mulți ani – să vezi pentru ce tip de subiect ai o distribuție gaussiană. Acela este tipul de întrebări pe care trebuie să le ai în examen.

Așa spune docimologia, știința care se ocupă cu examenele și notarea copiilor: dacă vrei să dai un examen corect, nu trebuie să dai nici subiecte foarte grele – pentru că nimeni nu trece și apare la final că sunt toți slabi, deși sunt buni, dar ai dat tu subiecte care creează aparența asta, dar nici foarte ușoare – pentru că aparența este apoi că toți sunt foarte deștepți. Trebuie să dai itemi a căror rezolvare are distribuții gaussiene: unii le fac, majoritatea fac pe jumătate și unii nu le fac. Alea sunt subiectele bune. Dacă tu le spui celor de la CNEE: dați itemi cu valoare discriminativă, ajunge.

Despre Mircea Miclea

Mircea Miclea este fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, a fost ministru al Educației în perioada decembrie 2004 – noiembrie 2005, președinte al comisiei prezidențiale – în mandatul lui Traian Băsescu – care a realizat Raportul pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării, – o diagnoză a întregului sistem de învățământ din România.

Comisia prezidențială pe educație condusă de Mircea Miclea a creat, pornind de la diagnoza sistemului de educație și cercetare, Pactul național pe educație, care în 2008 a fost semnat de toate partidele politice.

Pasul al treilea al comisiei a fost transformarea Raportului prezidențial în Legea educației nr. 1/2011 adoptată în mandatul lui Daniel Funeriu. Legea este și acum în vigoare, deși modificată major de guvernele PSD. Mircea Miclea este cel care a introdus în Legea educației evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a.

Citește și:

 

 

 

 

Total
1K
Shares
16 comentarii
  1. E clar ca cine spune asa ceva nu e la catedra. Cine poate crede ca se pot face si implementa planuri individualizate pentru toti elevii din clasa, cand programa este asa de incarcata?

  2. Care este RESPONSABILITATEA celor care au luat decizii cu privire sistemul de educatie din Romania ? Ce se intampla daca se demonstreaza OBIECTIV ca au fost nefaste pentru societate ?

  3. Domnul ministru este rupt de realitate!!!
    1. Testele de evaluare de la clasa a VI-a au altă structură decât cele de la E.N. din clasa a VIII-a, testează doar înțelerea textului (la limbă și comunicare ), fără gramatică, compuneri imaginative, genuri sau specii literare, mijloace artistice , etc. Deci este irelevant!
    2.Profesorii de limba romană și matematică fac deja ore suplimentare (neplătite) cu elevii claselor care intră in E.N., ba mai pierd și timpul făcând proces verbal la fiecare oră, pe care îl semnează elevii care doresc să participe (sunt și care nu vin la pregătire).
    3. Nu toți elevii doresc să urmeze un liceu ! Sunt foarte mulți în mediul rural, in zone defavorizate, ai căror părinți trăiesc din ajutoare sociale sau sunt pur si simplu muncitori cu ziua și nu-și permit să plătească naveta, haine, etc. Așa că merg și urmează o școală profesională sau în sistemul dual, mai primesc niște bănuți pentru navetă sau mai sunt recompensați
    acolo unde fac practică, dacă mai lucrează suplimentar. Măcar primesc o diplomă de calificare. Bineînteles că sunt și unii care abandonează pur si simplu. Trăiesc în familii dezorganizate, cu părinți plecați , fără modele în familie sau comunitate . Nimeni nu-i constrânge pe părinți să-și trimită copiii la școală. Psihologii în școlile rurale lipsesc.
    4. Școlile sunt subfinanțate!!!! Profesorii merg cu creta-n poșeta, cumpără topuri de hârtie de copiator, și alte consumabile, etc. Afer school-ul este minunat, dar de unde bani într-o comună amărîtă ??? Ca să faci after school, îti trebuie resurse materiale și umane , spații, etc, ori noi încă avem toaletă în curte .
    5. Ceea ce propune domnul acesta este o frecție la picior de lemn- doar hârtii cu planuri individualizate- o birocrație care nu ajută pe nimeni. Nu rezolvă nici problema abandonului școlar, nici aerisirea programelor incărcate cu tot felul de noțiuni inutile, nici schimbarea structurii examenului . Nimeni nu-i întreabă la sfârșitul clasei a VIII-a unde-i capitala țării sau care sunt vecinii Romăniei , în schimb le cere să identifice propoziții consecutive, concesive, sau să știe regimul cazual al prepozițiilor . Și bineînțeles, toată vina o poarta profesorii de romană și matematică!!!!

    1. Corect! Una din cauzele pentru care invatamantul e cum e , este faptul ca ministrii educatiei (si nu numai) sunt rupti COMPLET de realitate …. CUM ramane cu lipsa motivatiei de a invata? Sau ca intelectualii nu prea mai fac copii?(Vine poate, pricepe care sunt consecintele …)

  4. De ani de zile, calitatea profesională a resursei umane la nivelul claselor de gimnaziu este în scădere… în prăbușire chiar. După părerea mea, vârsta pubertății este cea mai dificilă etapă din viața actualei generații. Acolo ar trebui făcute schimbări radicale începând cu conținuturile, continuând cu strategiile și încheind cu repartizarea celor mai bine pregătite cadre didactice la clasele V – VIII.
    În altă ordine de idei, suportul psihologic al consilierului școlar, așa cum este el „asigurat” acum, este o utopie!!! 🙁

    1. Iar se arunca totul in spatele cadrelor didactice?!
      Ne-am saturat sa ne spuneti de planuri individualizate pentru copii!!! Aceste planuri se intocmesc, exista si se aplica. Se fac ore dupa programul zilnic, se fac meditatii cu elevii care au probleme de invatare si lacune in cunostinte.
      De “sus” insa nu se vede se pare ceea ce in teritoriu! E usor de vorbit de la birou! E greu de vazut eforturile cadrelor, daca nu parasiti zona de confort in care va aflati si sa va confruntati cu realitatea, sa vizitati in specila zonele rurale unde exista o populatie saraca, cu venituri foarte mici sau care traiesc doar din ajutoarele primite de la primarii, sa obsevati familiile care pur si simplu supravietuiesc in saracie si conditii de viata minime etc. Asistenta sociala din primariile acestor zone exista cu numele, in scoli nu sunt psihologi si daca se aproba post de psiholog va fi 1 persoana repartizata la 800 de copii, profesori de sprijin nu sunt etc. Copiii nu mai sunt interesati de scoala pentru ca in familiile lor parintii nu-i incurajeaza sa invete, ci ii trimit la scoala eventual pentru bursa sociala. Ceea ce profesorii schimba in copii la scoala, acasa se sterge. Familia nu construieste in continuarea cadrelor si acasa pe ceea ce cladesc cadrele la ore.
      Apoi programele sunt foarte incarcate!!! Copiii astia sunt pusi sa invete lucruri care mai tarziu nu le folosesc la nimic!!! Nu se tine cont deloc de capacitatile particular ale fiecarui copil! Este un sistem de invatamant putred! Trebuie schimbat de la radacina!
      Dar asta nu se vede de “sus”! Si va fi tot mai rau pe viitor. Dar e mai usor sa dai vina pe cadrele didactice care lucreaza cu numar de elevi mult peste cel stabilit in lege la clasa etc. Mai umblati si prin teritoriu si observati realitatea! Se pot face sute de ore dupa program cu elevii, caci rezultatele nu vor fi mai bune! La modul general copiilor nu le mai pasa, parintilor nu le mai pasa de educatie etc.
      S-a ajuns sa se dea vina doar pe cadre si acestea nu mai au nicio trecere nici in fata elevilor, nici a parintilor. Oare stiti ca multora le e frica sa mai intre la ore?! Pe ele cine le apara!!!
      Chiar daca nu exista padure fara uscaturi, insa ati uitat ca aveti nevoie in primul rand de cadre si acestea refuza sa mai vina in sistem, deoarece sunt vanate din toate partile. Prefera sa lucreze in alte domenii. Tare usor e a da vina pe cei “mici”, insa nu vedeti ca “pestele de la cap se strica”. Asa ca uitati-va sus inainte de a privi in jos la baza ierarhiei. Mai puneti-va intrebari si despre activitatea dv si spuneti, daca considerati ca ati facut tot ceea ce trebuie. Nu ma refer la controale si dat cu biciul in cei de jos. Voi nu faceti lucrurile sa mearga prin felul in care este acum structurat tot sistemul de educatie si prin viziunea actuala!!! Este necesara schimbare in totatlitate!!! Cate semnale va mai trebuie ca sa intelegeti asta?!

  5. Sunt cadru didactic și am un nepot ce a terminat cl. I -a. Mă întreb de ce în cl.I-a nu se pune accentul pe adunare , scadere?Săracii copii fac la teste de la olimpiade, participă la testele Comper și desigur pentru toate aceste teste se pregătesc cu săptămâni înainte. Deja in sem I -îi au făcut ecuații cu o necunoscută. Habar nu avea ce face, l-a făcut mecanic. După ce a trecut testul nu l-au mai repetat. După un timp când l-au reluat de astâ dată cu 2 necunoscute am început din nou să repetăm. Nu-și mai aducea aminte nimic.Acest lucru se resimte în toată clasa. Părerea mea este că vrem prea multe lucruri care nu au folosul în momentul acela și de aici ajungem că marea majoritate nu mai fac față cerințelor de mai târziu. Acest lucru ar trebui reglementat.

    1. Atata timp cat ministerul nu da voie profesorilor sa foloseasca a auxiliare, iar copii au ca tema cel mult de copiat 3 randuri sau de facut 3 exercitii simple, era de asteptat sa fie asemenea rezultate. Un copil nu lucreaza decat daca i se cere. El nu stie cat este necesar sa lucreze.
      Ministerul trebuie sa mai scoata din materie si sa dea voie profesorilor sa fixeze materia.

  6. Ma lasi….e usor sa vorbesti din spatele unui birou. Avem copii care au trecut prin mainile a 4 invatatoare care au facut cu ei alfabetizare in fiecare an…degeaba: au ajuns in clasa a 5 a si tot nu stiu sa scrie si sa citeasca. Cu acesti copii ce facem? Ii tinem in invatamantul de masa si la finalul clasei a 8 a tot profesorul e de vina ca nu a facut activitate remediala cu el. Pai ce sa faca cu ei? Sa ii invete cum sa scrie de mana sau sa socoteasca pana la 100?

  7. Domnule Miclea, ce ne mai place teoretizarea! Docimologie, ai? Mai vad si comentariul dlui Hartoaga. Ce Dumnezeu ati vrut sa spuneti cu mimetismul birocratic vs actiunea nemijlocita?

    Puteti face parte din 10 comisii de analiza si strategie, atat timp cat dvs sunteti rupt de invatamant, de realitate. Nu ati predat niciodata in preuniversitar, habar nu aveti ce inseamna sa ai clase cu 30 de elevi. Habar nu aveti ce inseamna sa lucrezi cu o programa scolara.
    De ce nu ati schimbat programa cat timp ati fost ministru? Ati introdus un sistem de evaluare la 3 clase. Fiecare ministru al educatiei a provenit din sistemul universitar! Fiecare ministru a schimbat acelasi lucru: sistemul de examinare! Atat!

    Restul sunt vorbe!

  8. Ce este de făcut? În primul rând, trebuie impus pragul de 5 pentru a promova examenul.Cum să fie motivat un elev să învețe când el știe că promovează examenul și cu nota 2?Pe parcursul anului școlar elevul trebuie să aibă minim media 5 pentru a promova, la fiecare materie.In schimb, la examenul de evaluare națională, el nu trebuie să îndeplinească această condiție. E o aberație!

    1. Evaluarea națională nu este un examen care trebuie PROMOVAT; este doar, așa după cum îi arată și denumirea, un examen de EVALUARE a competențelor acumulate la terminarea gimnaziului, la două discipline fundamentale. Evaluarea, după cum știm, se face cu note de la 1 la 10. Dacă, după evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, putem vorbi despre planuri remediale (individualizate, la modul ideal), scopul pragmatic al evaluării la sfărșitul clasei a VIII-a este acela de a stabili o ierarhie pentru admiterea la liceu.

      Într-adevăr, pragul minim al notei de 5 ar trebui pus la admiterea în liceu, elevii cu note sub 5 urmând a fi repartizați în cadrul altor forme de învățământ secundar de stat (dar care să le permită, la un moment dat, accesul la un examen de bacalaureat).

  9. Care este numarul necesar de planuri individualizate de invatare estimat ? Nu se inlocuieste astfel actiunea nemijlocita cu mimetismul birocratic ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate