Mircea Miclea, fondatorul școlii psihologice cognitive din România: A deranjat că toate aceste măsuri au fost prezentate într-o notă lipsită de empatie. S-a spus că „vom aduce încă două bănci în clasă”. Patru elevi nu sunt două bănci, ci sunt patru ființe

Mircea Miclea, fondatorul școlii psihologice cognitive din România a spus că modul în care măsurile fiscale din Educație au fost prezentate a fost lipsit de empatie: „În loc să spunem că vom aduce încă patru elevi într-o clasă și vom încerca să vedem cum vom face o educație mai bună cu mai mulți elevi, s-a spus că vom aduce încă două bănci în clasă”. Într-un interviu pentru Nicoleta Călugăreanu, în emisiunea Viitor pentru România de la Prima News, Mircea Miclea a precizat și că cel mai mare impact și cel mai mult a deranjat profesorii, majorarea normei didactice.

• Ministrul Daniel David a afirmat, într-un mesaj oficial că: „ Nu cred că este o problemă majoră să avem cu 1 – 2 bănci mai mult în unele clase, considerând dificultățile existente”.
• Într-un răspuns elaborat de ISE și cenzurat în totalitate de Ministerul Educației, cercetătorii atrăgeau atenția cu privire la deficiențele colectivelor mai mari de elevi.

Mircea Miclea, psiholog, profesor universitar la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și singurul ministrul al Educației care a demisionat pentru că nu s-au alocat 6% din PIB Educației, așa cum menționa legea Educației nr 1/ 2011, a spus că modul în care au fost transmise aceste măsuri fiscale a fost „într-o notă lipsită de empatie”.

„Au fost prezentate într-o notă lipsită de empatie, adică în loc să spunem că vom aduce încă patru elevi într-o clasă și vom încerca să vedem cum vom face o educație mai bună cu mai mulți elevi, s-a spus că vom aduce încă două bănci în clasă. Patru elevi nu sunt două bănci, ci sunt patru ființe. Acest lucru a deranjat modul în care a fost comunicat”, a spus Miclea.

Mircea Miclea a mai precizat că majorarea normei didactice a „deranjat” cel mai mult, pentru că ” alinierea la standardele europene era un motiv eronat”.

Redăm răspunsul integral al psihologului Mircea Miclea

Mircea Miclea: „Ideea măririi normei didactice sub pretextul că norma didactică din România este sub media europeană și că prin urmare noi trebuie să ne aliniem la standardele europene, acest lucru cred că a deranjat cel mai mult, pentru că era un motiv eronat. Nu există o medie de predare în România, care este sub media europeană. Doi, trebuie să luăm în calcul infrastructura care există în estul Europei, care permite profesorilor să stea mai multe ore vacanță și așa mai departe, să stea în cancelarii, există infrastructura adiacentă și atunci acest lucru a evitat foarte mult, evitat mult și faptul că această măsură s-a luat în mijlocul anului, în condițiile în care erau concursuri de ocupare a posturilor. Mobilitatea personalul didactic a fost aruncată în aer.

Toate aceste măsuri au fost prezentate într-o notă lipsită de empatie, adică în loc să spunem că vom aduce încă patru elevi într-o clasă și vom încerca să vedem cum vom face o educație mai bună cu mai mulți elevi, s-a spus că vom aduce încă două bănci în clasă. Patru elevi nu sunt două bănci, ci sunt patru ființe. Acest lucru a deranjat, modul în care a fost comunicat”.

Ce prevede legea nr 141/2025 privind colectivele de elevi majorate

Potrivit Legii Bolojan, publicată în Monitorul Oficial pe 23 iulie, efectivele maxime de elevi într-o clasă sunt majorate cu până la 6 elevi, față de limitele anterioare:

• gimnaziu: până la 28 elevi/clasă,
• liceu: până la 30 elevi/clasă,
• învățământ primar: până la 24 elevi/clasă.

Potrivit documentului:

„Art. LIII – Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

2. La articolul 23, alineatele (1), (6) și (11) se modifică și vor avea următorulcuprins:

,,(1) În învăţământul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe sau clase, după cum urmează:

a) educaţia timpurie, nivel antepreşcolar:

(i) grupa mică cuprinde, în medie, 9 copii, dar nu mai puţin de 7 şi nu mai mult de 11;

(ii) grupa mijlocie cuprinde, în medie, 14 copii, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 17

(iii) grupa mare cuprinde, în medie, 16 copii, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 22;

b) educaţia timpurie, nivel preşcolar: grupa cuprinde, în medie, 17 preşcolari, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 22;

c) învăţământul primar: clasa cuprinde, în medie, 18 elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 24;

d) învăţământul gimnazial: clasa cuprinde, în medie, 20 elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 28;

e) învăţământul sportiv şi de artă: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 24, şi poate fi constituită din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde, în medie, 7 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 10;

f) învăţământul liceal, inclusiv dual: clasa cuprinde, în medie, 23 de elevi, dar nu mai puţin de 16 şi nu mai mult de 30;

g) instruirea practică şi pregătirea de specialitate se desfăşoară pe grupe de minimum 8 elevi şi maximum 15 elevi;

h) clasele din învăţământul liceal tehnologic pot fi constituite din maximum 3 grupe cu calificări diferite;

i) învăţământul postliceal: clasa cuprinde, în medie, 26 de elevi, dar nu mai puţin de 20 şi nu mai mult de 32;

j) învăţământul special:

(i) pentru antepreşcolari cu sprijin de nivel I-II: grupa de sprijin special cuprinde, în medie, 6 copii, dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 7;

(ii) pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel I-II: grupa/clasa de sprijin special cuprinde în medie 7 elevi, dar nu mai puţin de 6 şi nu mai mult de 8;

(iii) pentru antepreşcolari cu deficienţe grave de dezvoltare şi preşcolari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 4 copii, dar nu mai puţin de 3 şi nu mai mult de 5;

(iv) învăţământul special pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 5 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 6;

k) prin excepţie de la lit. j), în învăţământul tehnologic special pentru elevi cu deficienţe uşoare şi/sau moderate: clasa cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 12.

Referitor la această măsură, ministrul Daniel David a afirmat, într-o declarație publică: „Da, vom ajunge și în țară să avem clase cu 30 de elevi, cum am avut, surprinzător, în România, lumea uită, și până în 2020” și „Noile limite minime/maxime pentru numărul de copii dintr-o clasă se află și în alte practici europene, iar aceste limite sunt similare cu ceea ce aveam în țară între 2011 – 2020 (și pe alocuri chiar mai bine); practic, nu cred că este o problemă majoră să avem cu 1 – 2 bănci mai mult în unele clase, considerând dificultățile existente”, într-un comunicat.

Într-un răspuns elaborat de ISE și cenzurat în totalitate de Ministerul Educației, cercetătorii atrăgeau atenția cu privire la deficiențele colectivelor mai mari de elevi.

• „Extinderea efectivelor riscă să afecteze semnificativ calitatea educației. Studiile TIMSS și PISA arată că în România clasele mai mici sunt asociate cu rezultate net superioare. Creșterea numărului de elevi fără măsuri compensatorii riscă să adâncească abandonul școlar și să compromită calitatea predării.”

Vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, George Purcaru, a declarat că măsura creșterii numărului de elevi din clase arată că reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării nu cunosc realitatea multor școli din România, unde lipsa spațiului nu permite acest lucru. În plus, acesta a criticat abordarea decidenților care consideră că mutarea câtorva bănci în plus în clase nu e o problemă: „vorbim de viitorul țării, nu de bănci. Nu tratăm elevii ca pe niște obiecte”.

Directorul Cătălin Zaman a declarat că această măsură „asigură învățământ de cantitate, nu de calitate”. „(…) Câți copii vom avea la clasa a IX-a în fiecare clasă? Pentru că au fost scoase ore pe sistemul vechi și sistemul nouă ne spune ce trebuie să avem doi copii în plus în fiecare clasă. Nici la asta n-am găsit răspuns până acum”, a mai adăugat acesta.

Citește și:

George Purcaru, vicepreședintele FSLI: Numărul de elevi în plus dintr-o clasă poate ajunge și la 6. Sunt foarte multe unități școlare unde nu mai poți pune nici un elev, nici nu mai vorbim de bănci / Nu mai e nevoie de un alt argument care să demonstreze că din biroul ministrului nu se vede realitatea așa cum trebuie

Daniel David anunță reforma burselor pentru elevi, concursuri pentru directori și reorganizarea inspectoratelor din 2026: Dacă tot e un Guvern de sacrificiu, atunci să merite! / Dacă nu luăm măsuri de eficientizare acum, din septembrie avem dificultăți cu plata salariilor și burselor

OFICIAL Legea 141/2025, legea Bolojan, a intrat în vigoare. Prevederile care afectează Educația: comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase, plata cu ora și degrevări de normă