Mit spulberat: Elevii români au rezultate proaste la testele internaționale pentru că noi nu am preda acele conținuturi. Bogdan Cristescu, directorul Direcției de Curriculum, CNPEE: 86% din conținuturile evaluate în TIMSS sunt în programa din România, dublu față de Finlanda

11.964 de vizualizări
Bogdan Cristescu, expert in stiintele educatiei, Centrul National de Politici si Evaluare in Educatie
Bogdan Cristescu, expert in stiintele educatiei, Centrul National de Politici si Evaluare in Educatie
Motivul foarte des invocat pentru slabele performanțe ale elevilor români la testările internaționale, cum sunt PISA sau TIMSS, este acela conform căruia noi nu am preda elevilor conținuturile pe care le evaluează acele teste. Dar 86% din conținuturile evaluate în studiul internațional se regăsesc în programa din România, față de 72% cât este media internațională și față de 46% cât este în Finlanda, a declarat Bogdan Cristescu, directorul Direcției de Curriculum, Evaluări și Examene din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE) al Ministerului Educației. Evaluarea aparține cadrelor didactice care le predau elevilor testați si care au văzut subiectele de la testarea internațională.

Bogdan Cristescu a explicat, în cadrul conferinței de prezentare a raportului de țară la TIMSS 2019, că aceasta „dihotomie” care se dovedește a fi falsă, potrivit datelor prezentate, „este o nouă dovadă care întărește diferența și importanța lui „cum predăm”, nu „ce predăm”. Deci este extrem, extrem de important cum facem predarea”.

Redăm principalele idei din prezentarea lui Bogdan Cristescu, doctor în matematică, Directorul Direcției Curriculum, Evaluări și Examene din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație:

„Dincolo de clasamente, este foarte important ce putem face. De ce este foarte important TIMSS? Pentru că permite luarea de decizii bazate pe dovezi științifice. Evaluările Naționale furnizează rezultate ale învățării. TIMSS furnizează și contextul în care această evaluare a avut loc și aici mă refer la stilurile de predare, metodele de învățare, strategiile cognitive, deci avem niște informații extrem de importante despre producerea rezultatelor.

Foarte, foarte des auzim că există o dihotomie între evaluările internaționale și evaluările naționale, deoarece „noi nu predăm sau nu evaluăm conținuturile testate de evaluările internaționale”.

Iată o informație relevantă: media internațională este de 72% atunci când ne referim la conținuturile care sunt evaluate de TIMSS – adică ele sunt existente și în programele naționale. Noi stăm mult peste medie, avem în programa națională 86% din conținuturile evaluate la TIMSS. Vedeți și cifra Finlandei, care este de 46%. Este o nouă dovadă care întărește diferența și importanța lui „cum predăm”, nu „ce predăm”. Deci este extrem, extrem de important cum facem predarea. În acest context aș spune și despre importanța evaluării acestor elevi: ei sunt ultima generație care au trecut prin programa școlară anterioară, deci nu cea bazată sau fundamentate pe competențe, care a fost aprobată pentru ciclul primar în 2013 și pentru gimnaziu în 2017. Deci ei sunt ultima generație care a studiat pe vechea programă.

Un alt lucru de context ar fi că în România, din 2014, se desfășoară Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a care, pe deoparte, sunt adaptate evaluărilor pe competențe și sunt asemănătoare evaluărilor internaționale, iar acum, prin avantajul pe care ni-l dă studiul TIMSS, ne arată că au fost un predictor extrem de important atât pentru Evaluarea de la clasa a VIII-a cât și pentru studiu.

Dincolo de acest context e vorba despre ceea ce va urma, pentru că întotdeauna ceea ce vom face în continuare este important. Eu zic că, pentru ceea ce va urma, avem un context favorabil și acest context favorabil este reprezentat în primul și în primul rând de implementarea unei programe școlare bazate pe competențe. Faptul că urmare a acestei programe școlare, programa Evaluării naționale de la finalul clasei a VIII-a este din nou construită pe competențe ne dorim să trecem spre o evaluare standardizată, așa cum este prevăzută și în proiectul România Educată, și atunci am avea o mare, mare resursă și foarte importantă pentru dezvoltarea performanței în învățare. Iar așa cum s-a anunțat, faptul că România va participa la programul TIMSS pentru toate studiile viitoare, atât pentru clasa a VIII-a, cât și pentru clasa a IV-a este foarte important.

Dacă ne uităm la rezultatele copiilor noștri, ei au rezultate mulțumitoare în probleme de tip manual, în rețete, în aplicarea unor algoritmi. În schimb nu reacționează deloc bine la contexte noi și dacă stăm să ne gândim că ceea ce ne trebuie pentru secolul XXI este transfer, modelare, flexibilizare, ne dăm seama că avem foarte mult de lucru, iar felul în care putem aborda, care nu este foarte complicat, dar care ține de o schimbare a modului de gândire, este contextualizarea și crearea de conexiuni. Putem să trecem și pe conținut matematizat și modelat.

Procentul elevilor cărora le place matematica este similar în România față de celelalte țări din studiu, dar media lor, scorul mediu este mult mai mare decât al celor din alte țări. Același lucru se întâmplă și celor cărora le place matematica într-o anumită măsură. Gândiți-vă că celor care au spus că se simt încrezători au un scor mediu de 579, cu 100 de puncte mai mult decât media elevilor români. Un impact major ar fi transformarea prezentării matematicii ca pe o sperietoare, ca pe o sursă de note mici, ca pe sursă de etichete negative. Inclusiv felul în care vedem matematica și științele va influența următoarele rezultate.

Ținte posibile: întărirea rolului evaluărilor de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a și chiar să folosim efectiv, dincolo de niște rapoarte, la nivelul clasei rezultatele acestor evaluări pentru că ele înseamnă diagnoză timpurie și această diagnoză ne va ajuta să implementăm o evaluare standardizată. Este foarte important ca politicile educaționale să se realizeze pe baza analizelor și evaluărilor de sistem. La finalul următoarelor două cicluri o țintă de 525 de puncte de la 479, cât este acum, este realistă. Poate fi considerat un optimism exagerat, dar eu zic că este un optimism a fundamentat, bazat pe argumente.

  1. Copiii care vor trece prin următoarele cicluri vor beneficia de un an în plus de școlarizare pentru că au avut clasa pregătitoare.
  2. Evaluările naționale de clasa a IV-a și a VIII-a deja s-au adaptat programelor evaluărilor internaționale, pentru că sunt construite pe o programă bazată pe competențe.
  3. Experiența țărilor din jurul nostru, în acest studiu, țările care sunt din aceeași pluton cu noi cum ar fi Noua Zeelandă, Kazahstan, Bahrain sau Butan, totuși au implementat reforma așa cum am făcut și noi și au avut niște salturi extraordinare. De exemplu, Bahrainul are un salt de zeci de puncte de la ultima testare.
  4. Reforma este important este să o facem susținut, la nivelul clasei, și nu doar la nivel declarativ. ”

Derulată în România în cursul anului 2019 ca parte a unui program internațional care a inclus elevi, profesori și directori de școli din peste 60 de țări, testarea TIMSS (Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale – Trends in International Mathematics and Science Study) este coordonată de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanței Educaționale (IEA).

Primele rezultate TIMSS 2019: România s-a clasat ultima din Europa, la același nivel cu Bahrain și Emiratele Arabe, la alfabetizarea științifică și numerică a elevilor de clasa a VIII-a

Studiul prezentat astăzi este raportul de țară, deci o detaliere și o analiză complexă a rezultatelor anunțate de Universitatea București în decembrie 2020. Atunci am aflat că România s-a clasat ultima din Europa, la același nivel cu Bahrain și Emiratele Arabe, la alfabetizarea științifică și numerică a elevilor de clasa a VIII-a, la TIMSS 2019.

Concret, România a obținut cel mai slab punctaj dintre statele UE – un punctaj mediu de 475 – la studiul „Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale” – TIMSS 2019. 5.000 de elevi de clasa a VIII-a au participat la această testare internațională, potrivit anunțului făcut de reprezentanții Universității București, coordonatoarea testării.

Țara noastră a obținut un scor mai bun ca la precedenta participare, din 2011, dar în continuare este cel mai slab rezultat dintre statele europene participante. TIMSS analizează comparativ competențele de matematică și științe (biologie, fizică, chimie) în rândul elevilor, are loc o dată la 4 ani, este similar testelor PISA, dar este coordonat de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanței Educaționale (IEA), nu de OECD, ca în cazul PISA. IEA este cea mai mare organizație din domeniul evaluării în Educație, la nivel mondial.

TIMSS 2019 a fost susținut de peste 580.000 de elevi din 60 de țări din întreaga lume.

Foto: captura Universitatea București

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

12 comentarii
  1. Nu au fost predate anumite conținuturi sau elevii au alte preocupări? Pentru ăia care bat câmpii, delirează, să știți că sunt elevi la gimnaziu care nu știu să-și scrie propriul numele, de citit nici nu se pune problema. Oare profesorii sunt vinovați că în timpul orelor elevii se joacă pe telefon sau dorm cu capul pe bancă, sunt obraznici, jignesc profesorii și colegii de școală? Sunt foarte multe de spus dar cum românilor nu le place adevărul că de noi știm și ne pricepem la toate…….

  2. Zambetul tamp al Finlandei si conceptul de fericire 😢ce educatie este asta 😂dar ne ducem in Estonia care nu are zambet si nici concept de fericire pentru ca n a investit in educatie ci in invatamant !si inainte de a schimba,de a studia ,analiza si experimenta , incerc sa am masuri de judecata cand altii depind de rahaturile mele care pana maine nu devin nici macar de povestit !daca vreti ceva nou ,intrati in scoli ,observati ,participati si dupa decideti pana atunci si Furtuna s ar fi putat jucat !iar un om cu personalitate ne ar fi anuntat ca legea educatie adaptata ,revizuita ii aspteapta pe cei mai bine !!!!pana atunci cei mai buni sa fie pana la capat !👏

  3. De ce suntem surprinsi de rezultate?Asa scoala,asa profesori,asa elevi.Pe profesori de ce nu i testeaza nimeni si nu evalueaza nimeni pe bune, dupa o perioada de timp

  4. “Dacă ne uităm la rezultatele copiilor noștri, ei au rezultate mulțumitoare în probleme de tip manual, în rețete, în aplicarea unor algoritmi. În schimb nu reacționează deloc bine la contexte noi ”
    Acum îmi dau seama care a fost motivul real pentru care nu au mai publicat teste de antrenament 😉 Dacă nu reacționează deloc bine la contexte noi, ce rost are să mai muncim puțin pentru generația fără manuale.

  5. In afara de ” ce predam” și “cum predam” mai există și c” cat predam”. Materia de predat se încadrează în ” ce predam” dar depășește cu mult nivelul de înțelegere și de interes al vârstei. In plus, desi manualele au fost ” subțiate” practic conțin numai informație care nu poate fi ” sărită” urmând că explicațiile necesare înțelegerii de către elevi să fie date de profesor, normal, dar asta consuma timp pe care profesorul nu îl mai are. Și asta îl afectează și pe ” cum predam”. Am comparat manualele și am constatat că o tema predată la noi într-o ora, într-un manual american era întinsă pe patru ore.

    1. Foarte de acord, manualul de matematica de clasa a V-a l-a vazut cineva cu adevărat? Etre la un nivel de abstractizare complet peste ce poate un copil mediu de 12 ani, si muuult prea încărcat si de acolo i-ai pierdut, cand ei in gimnaziu trebuie sa înceapă sa iubească si inteleaga matematica

  6. Aproximativ jumătate (54%) simt că le este foame atunci când ajung la școală. 53% dintre ei sunt deja obosiți când încep activitățile școlare.

    Nici nu mai contează ce și cum predai, când mai mult de jumătate dintre elevi NU se pot concentra la ore, de foame sau din cauza oboselii.

  7. Inteleg ca se testeaza nu doar competentele la matematica, ci si la stiinte (biologie, chimie, fizica), in conditiile in care, in ciclul gimnazial acestea se studiaza tot separat, fara a se realiza o integrare adecvata a cunostintelor acumulate la aceste materii. Stiu ca la clasele mici se incercase ceva cu disciplina care se chema “Matematica si stiintele naturii”, dar la gimnaziu s-a revenit la materii distincte, cu programa stufoasa si din care nu stiu, in final, cu ce raman copiii. Iar rezultatele nu par foarte incurajatoare.

  8. Un fel de: Uitati, noi, ministerul, facem ce trebuie, dar profesorii sunt niste prosti care nu stiu sa predea. Dar tu, ca stat, ce ai facut in privinta calupului imens de materie ce trebuie predat maraton, ce ai facut in privinta elevilor cu devieri comportamentale sau cu CES pe care i-ai integrat in absolut fortat in invatamantul de masa?? Nimic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ludovic Orban contrazice aritmetica: „Oricine spune că dăm mai puțini bani la educație, de fapt, spune o mare minciună”. Oficial alocarea pentru Educație în 2020 va fi cu 976 milioane lei mai mică decât în 2019

Premierul Ludovic Orban a declarat în fața Parlamentului, la angajarea răspunderii pe Legea Bugetului de stat pentru anul 2020 că alocarea bugetară pentru Educație, propusă pentru anul viitor, este mai…
Vezi articolul

Dan Barna, despre schimbarea unor directori de școli: Acest demers rușinos, de mimetism de tip psd-ist, nu este o inițiativă a Guvernului/ Primul pas anul acesta va fi să organizăm examene naționale, pe bune, pentru inspectori și directorii de școli

Vicepremierul Dan Barna afirmă într-un mesaj publicat pe Facebook că în aceste zile expiră mandatele a peste 8.000 de directori de școli și că „se pare că spre 1.000 de…
Vezi articolul