Monitor PNRR: Ministerul Educației a atins cele 2 jaloane de la finalul anului trecut și mai are peste 40 până în 2026, pentru reformele de 3,6 miliarde euro în Învățământ. A doua parte a programului de granturi pentru școlile cu abandon mare va fi cu burse pentru elevii din clasa a VIII-a, anunță Corina Atanasiu la lansarea proiectului de monitorizare

1.147 de vizualizări
Foto: captură – Corina Atanasiu la Dezbaterea Monitor PNRR
„Planul Național de Redresare și Reziliență dedică un capitol consistent educației (…), un capitol de 3.6 miliarde de euro. Acesta are 44 de jaloane și ținte care trebuie atinse până în 2026 și este construit pe patru mari priorități: învățământul antepreșcolar, diminuarea abandonului școlar, infrastructură – aici avem infrastructura atât pentru preuniversitar, cât și pentru învățământul universitar, învățământul profesional și tehnic, digitalizarea Educației”, a declarat Corina Atanasiu, fost secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în cadrul lansării proiectului MonitorPNRR. Aceasta face parte din echipa care a lucrat la realizarea proiectului de monitorizare.

Corina Atanasiu a precizat care sunt cele două jaloane pe care România le-a avut de atins la capitolul referitor la educație: „În trimestrul patru al anului 2021, la capitolul educație, România a avut de atins două jaloane care vizează abandonul școlar – fac o paranteză, pe abandonul școlar în PNRR avem două tipuri de investiții: pe de o parte, o linie de finanțare, o schemă de granturi cum suntem obișnuiți pentru școlile vulnerabile, pentru școlile care au risc mare de abandon, în care copiii au risc mare de abandon. (…) O a doua linie o să fie dedicată burselor pentru copiii în pericol de abandon, la trecerea de la clasa a VIII-a, la clasa a IX-a. Sunt bursele-punte pentru mers la liceu, pentru că aici între a VIII-a și a IX-a avem o mare problemă de abandon”.

Ea a mai spus că „guvernul și Ministerul Educației trebuie să se asigure că, până la sfârșitul lunii martie 2022, 750 de școli vor intra în primul lot de finanțare, li se vor acorda granturile. (…)  Școlile vor putea accesa câte 200.000 de euro pe școală, pentru a organiza activități și pentru a demara proiecte care să vină să diminueze sau să stopeze fenomenul de abandon sau de părăsire timpurie a școlii”.

  • Corina Atanasiu este cea propusă pentru postul de ministru al Educației în echipa guvernamentală PNL-USR înaintată, în toamnă, de Dacian Cioloș, guvern care n-a primit, însă, sprijinul parlamentului. 

Edupedu.ro a scris că, până pe 17 ianuarie, școlile se pot înscrie în programul MATE – Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație, finanțat cu fonduri europene, prin care pot primi granturi de câte 200.000 de euro pentru combaterea abandonului școlar. Pot participa și școli care nu au fost incluse de Ministerul Educației în lista publicată deja.

Reamintim că Ștefania Manea, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat în cadrul dezbaterii „Reconstruiește Educația”, ce a fost organizată de Edupedu.ro și G4Media.ro, următoarele: „Ne-am propus ca, prin PNRR, 543 de milioane de euro să meargă în continuarea acestui pilot MATE, să ajutăm școlile să identifice tipurile de vulnerabilități, să le dăm banii să răspundă prin acțiuni specifice, dar să și-i condiționăm referitor la rezultatele pe care să le obțină. (…) De asemenea, dorim să ne adresăm prin acest proiect național și tinerilor din comunităților aflate în afara școlii, prin școală după școală. Vorbim despre granturi de 3 ani, câte 200.000 de euro per unitate de învățământ”.

Intervenția completă, Corina Atanasiu

„Nu este un secret pentru nimeni că educația în România suferă. Sunt deja peste trei decenii de investiții precare și necorelate în educație, care s-au tradus în scăderea treptată a calității învățământului în școlile românești. De asemenea, nu este un secret pentru nimeni că pierdem anual câte o jumătate de generație de copii în abandon sau în analfabetism de diverse forme. Consider că este o risipă nepermisă de capital uman pe care nicio țară responsabilă, cel puțin în spațiul european, nu o încurajează cum facem noi în România. Am văzut că în anul 2022 a fost alocat cel mai mic buget, ca procent din PIB din ultimii 30 de ani, ceea ce ne duce cu gândul la faptul că educația e bună doar în alegeri, nu și pentru a asigura un trai decent pentru români.

Dezinteresul acesta pentru calitatea educației în România ne transformă într-un exportator de forță de muncă în Europa și, nu în ultimul rând, acest lucru a dus la blocarea României în scenariul celei mai lipsite de inovație țări din spațiul european. Acest lucru se răsfrânge în economie.

Planul Național de Redresare și Reziliență dedică un capitol consistent educației (…), un capitol de 3.6 miliarde de euro. Acesta are 44 de jaloane și ținte care trebuie atinse până în 2026 și este construit pe patru mari priorități: învățământul antepreșcolar, diminuarea abandonului școlar, infrastructură – aici avem infrastructura atât pentru preuniversitar, cât și pentru învățământul universitar, învățământul profesional și tehnic, digitalizarea Educației – iată că avem un capitol dedicat pe digitalizare și acest lucru ne doare foarte tare acum, mai ales în criza Covid. Și, nu în ultimul rând, reforma guvernanței.

Fiecare dintre aceste linii de reforme și investiții este teribil de importantă și sperăm ca Ministerul Educației chiar să își ia rolul în serios și să nu mai lase totul pe ultima zi, cum s-a întâmplat cu cele două jaloane din trimestrul patru al anului 2021, și aici chiar vreau să facem o discuție. În trimestrul patru al anului 2021, la capitolul educație, România avut de atins două jaloane care vizează abandonul școlar – fac o paranteză, pe abandonul școlar în PNRR avem două tipuri de investiții: pe de o parte, o linie de finanțare, o schemă de granturi cum suntem obișnuiți pentru școlile vulnerabile, pentru școlile care au risc mare de abandon, în care copiii au risc mare de abandon. Practic, școlile vor putea accesa câte 200.000 de euro pe școală, pentru a organiza activități și pentru a demara proiecte care să vină să diminueze sau să stopeze fenomenul de abandon sau de părăsire timpurie a școlii. O a doua linie o să fie dedicată burselor pentru copiii în pericol de abandon, la trecerea de la clasa a VIII-a, la clasa a IX-a. Sunt bursele-punte pentru mers la liceu, pentru că aici între a VIII-a și a IX-a avem o mare problemă de abandon.

Revenind însă la jaloane, cele care trebuiau atinse – 460 și 464 – ambele jaloane se referă la schema de granturi despre care am menționat anterior. Aceste jaloane au fost niște pași simpli, am început practic PNRR-ul cu ce era mai simplu, și anume publicarea unor acte normative. (…) Toată lumea a răsuflat ușurată când s-a publicat în Monitorul Oficial faptul că aceste două acte normative au fost aprobate în ședința de Guvern. De altfel, în ședința de Guvern din 30 decembrie 2021 au fost aprobate: unul dintre actele normative vizează Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, este jalonul 462 și cel de-al doilea act este tocmai mecanismul de avertizare timpurie în educație – MATE – este jalonul 464. Cele două jaloane trebuie privite împreună, pentru că sunt interdependente. 

MATE este construit la rândul sau pe cinci indicatori: ponderea profesorilor suplinitori, ratele de absolvire, procentul de elevi repetenți și în situație de abandon școlar, rezultatele învățării și decalajul dintre rural-urban. (…) Vreau doar să mai semnalez și să vă fac și pe dumneavoastră atenți că trebuie să urmărim jaloanele și țintele pe care le avem pentru trimestrul următor. De altfel, fiind pusă baza legală pentru linia de granturi pentru școli care să ducă la diminuarea abandonului școlar, guvernul și Ministerul Educației trebuie să se asigure că, până la sfârșitul lunii martie 2022, 750 de școli vor intra în primul lot de finanțare, li se vor acorda granturile.

De asemenea, mai avem două jaloane de atins până la sfârșitul lui martie, și anume: unul în cadrul reformei cadrului legislativ pentru digitalizarea Educației – este un ordin de ministru, deci nu ar trebui să ridice mari probleme – și, de asemenea, încă un jalon în reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar, și anume elaborarea unui plan pentru măsuri de reforme ale guvernanței.”

Video la minutul 32:10
Citește și:
Primul proiect finanțat prin PNRR în Educație – școlile se pot înscrie pentru granturi de câte 200.000 de euro, anunță ministerul: Toate unitățile de învățământ vor completa Declarația de intenție / Elevii vor putea primi bani ca să nu abandoneze școala
Școlile pot aplica pentru a primi granturi de până la 200.000 de euro prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, finanțat de PNRR / Care sunt pașii de urmat și cum pot fi folosiți banii
LISTĂ Școlile cu risc mare de abandon școlar, publicate de Ministerul Educației. 2.500 dintre ele vor primi granturi de până la 200.000 de euro / Cîmpeanu: Elevii din rural vor avea acces prin platforme online la predarea făcută de cei mai buni profesori din România

1 comentariu
  1. O fi de ras, sau de plans?
    Vorbim de “mari investitii” prin PNRR, in valoare de 3.6 mld euro. Adica vreo 18 mld lei.
    Adica sub 2% din PIB.
    Pai, daca tara asta ar aplica legea 1/2011, educatia s-ar putea bucura de investitii de circa 20 mld. lei in fiecare an, fara a mai fi nevoie de PNRR.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Daniel Funeriu îi solicită premierului Ludovic Orban să ia decizia politică de a nu le acorda sindicaliștilor din educație degrevări în această perioadă de criză: lideri de sindicat nu predau, dar iau salariul plin

Fostul ministru al Educației Daniel Funeriu îi solicită oficial premierului Ludovic Orban “să ia decizia politică prin care Ministerul Educației să nu acorde degrevări în această perioadă”. Funeriu atrage atenția…
Vezi articolul

Orban a încurcat filozofii: Platon parcă avea o vorbă: mi-e drag Aristotel, dar mai drag îmi e adevărul. Îmi sunt dragi constructorii români, dar mult mai dragă îmi este construcţia de autostrăzi

Premierul Ludovic Orban a afirmat, vineri, că îi sunt „dragi” constructorii români, dar „mult mai dragă îi este construcţia de autostrăzi”. Orban a confundat însă autorul citatului pe care l-a…
Vezi articolul

Lista aprobată a celor 248 de școli care nu vor mai folosi cataloage clasice pentru notarea și absențele elevilor, ci doar catalogul electronic. Radu Szekely, Ministerul Educației: Urmează centralizarea programelor folosite și monitorizarea prin chestionare pentru profesori, elevi, părinți, secretariate

Catalogul electronic va fi folosit în acest an școlar în mod exclusiv în 248 de școli din 37 de județe și București, potrivit listei aprobate de Ministerul Educației. Documentul prevede…
Vezi articolul

Deputatul Marilen Pirtea, rector al Universității de Vest din Timișoara, susține proiectul guvernului de a sprijini financiar studiile tinerilor români în străinătate, proiect calificat de prorectorul UVT drept un “credit populist”

Rectorul Universității de Vest Timișoara, Marilen Pirtea, parlamentar PNL, sprijină inițiativa guvernamentală ca studiile tinerilor care vor să învețe în străinătate să fie sprijinite financiar de către guvern, după cum…
Vezi articolul