Nivelul de alfabetizare financiară în România este de 8%, cel mai mic din Europa: Peste jumătate dintre români întâmpină dificultăți financiare în viața de zi cu zi, ceea ce nu le permite să economisească, arată un studiu al Institutului de Economie Mondială al Academiei Române

491 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Studiul Bunăstarea financiară și alfabetizarea financiară în România, realizat de Institutul de Economie Mondială din cadrul Academiei Române, arată că România are cel mai redus nivel de alfabetizare din Europa. 8% din populația României are cunoștințe financiare elementare, arată cercetarea. Comparativ cu cercetări similare din alte state, direferențele sunt majore.

De exemplu, în Germania 53% este nivelul de alfabetizare financiară, în Țările de Jos 45%, în Austria 33%, în SUA 30%, în Franța 31%, iar în Italia 25%.  

Rezultatele studiului arată că 9 din 10 români nu au abilități de calcul a ratei dobânzii, de diferențiere între valorile nominale și reale, precum și de înțelegere a conceptului de diversificare a riscului.

Un nivelul de alfabetizare financiară mai ridicat îl au și țări precum Albania (10%), Bosnia și Herțegovina (10%), Serbia (17%), Bulgaria (18%), Ungaria (26%), Croația (28%), Polonia (30%) sau Cehia (42%.

Datele se bazează pe un sondaj efectuat pe un eșantion de 1.391 de respondenți, reprezentativ la nivelul populației României. Marja de eroare este de +/-2,63%, la un interval de încredere de 95%. Culegerea datelor a fost realizată prin metoda CATI – interviu telefonic – în perioada 1 octombrie – 3 noiembrie 2021, la comanda Institutului de Economie Mondială.

Studiul Bunăstarea financiară și alfabetizarea financiară în România a fost realizat de Mihai Nițoi, Dorina Clichici, Cristina Zeldea și Cecilia Ciocîrlan, din cadrul Institutului de Economie Mondială, Academia Română și Miruna Pochea din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Universitatea Babeș-Bolyai.

Referitor la bunăstarea financiară individuală, studiul arată că 13% dintre români se confruntă cu probleme financiare majore, iar 38% întâmpină dificultăți financiare în viața de zi cu zi. Îngrijorător este faptul că 39% dintre respondenți au afirmat că nu sunt interesați să primească informații gratuite despre concepte și noțiuni financiare, subliniază comunicatul de presă.

Rezultatele privind bunăstarea financiară sunt corelate cu gradul de dezvoltare economică a României. Acest nivel este influențat de nivelul educației, veniturilor și vârstă.

Datele arată că persoanele care au un nivel de alfabetizare financiară ridicat au și un indice al bunăstării financiare peste medie. În principal, rezultatele studiului au mai indicat faptul că: 

  • 13% din populație se confruntă cu probleme financiare majore, iar 38% întâmpină dificultăți financiare în viața de zi cu zi; 
  • pentru 35% din populație situația financiară este stabilă, în majoritatea timpului, în timp ce, 15% din populație are o situație financiară sigură;
  • cele mai importante bariere în decizia de a economisi și/sau investi sunt legate de  lipsa resurselor financiare și lipsa de cunoștințe și informații; 
  • gradul redus de bunăstare financiară din România reflectă deficiențe în distribuția veniturilor între diferitele grupuri socioeconomice.
Foto: Institutul de Economie Mondială

Participanții au răspuns unor întrebări concrete legate de situații de zi cu zi legate de educație financiară. Iată câteva exemple și răspunsurile din specialiștilor:

Răspuns: Rambursarea unui credit ipotecar în 15 ani implică o rată a creditului mai mare, în comparație cu un credit ipotecar pe 30 de ani, însă o dobândă totală mai mică. Acest fapt se datorează ponderii mai ridicate pe care principalul rambursat îl are în rata lunară aferentă creditului ipotecar pe 15 ani. Cunoașterea acestor informații le va permite oamenilor să-și planifice în mod corect bugetul lunar pe termen lung. Rezultatele indică faptul că 55% dintre persoane au răspuns corect la această întrebare, 20% au răspuns incorect, iar 25% au răspuns nu știu.

Răspuns: 50.000 de lei primiți în prezent valorează mai mult decât primirea aceleiași sume peste trei ani datorită posibilității de a îi investi și/ sau cheltui.
Prima opțiune va aduce un câștig reprezentat de o rată a dobânzii, iar a doua opțiune,
cheltuirea banilor, va aduce un câștig reprezentat de rata inflației. Un răspuns corect la
această întrebare oferă posibilitatea de a planifica corect viitorul financiar. Procentul
persoanelor care au răspuns corect la întrebare este foarte redus, adică 36% (Graficul 1.14).
49% au indicat o variantă greșită, în timp ce 15% au răspuns nu știu. Procentul mic al
răspunsurilor corecte ridică semne de întrebare asupra administrării și planificării optime a
resurselor financiare disponibile ale populației din România.

Referitor la comportamentul și atitudinile financiare ale românilor, rezultatele au arătat că:

  • 26% din populație are un buget clar al tuturor veniturilor și cheltuielilor;
  • 53% dintre persoanele chestionate nu au economisit în ultimii trei ani;
  • 27% dintre respondenți preferă să economisească, dar păstrează banii acasă; 
  • depozitul bancar rămâne principalul instrument financiar în care românii își plasează economiile, în timp ce ponderile acțiunilor și obligațiunilor sunt minore; 
  • experiența și cunoștințele proprii, website-urile și aplicațiile mobile specializate, sfaturile primite de la prieteni/cunoștințe și mass-media sunt principalele surse de informare utilizate pentru fundamentarea deciziilor financiare; 
  • 39% dintre respondenți au afirmat că nu sunt interesați să primească informații gratuite privind noțiunile financiare.
Foto: Institutul de Economie Mondială
Concluzii ale studiului

“Având în vedere rolul major al alfabetizării financiare în creșterea bunăstării individuale și incluziunii financiare, precum și în asigurarea bunei funcționări a piețelor financiare și a economiei, se impune dezvoltarea și multiplicarea proiectelor de educație financiară, recomandă cei care au realizat studiul.

Cercetarea a avut ca obiectiv formularea unor recomandări în materie de politică publică și educațională menite să consolideze capacitatea administrativă și operațională a principalelor instituții publice cu responsabilități în domeniul educației financiare. Recomandări sunt și pentru entitățile din sectorul privat care își doresc elaborarea unor proiecte în acest domeniu.

Proiectele de educație financiară, potențiale componente ale viitoarei Strategii Naționale pentru Educație Financiară, trebuie să fie, de asemenea, bazate pe instrumente digitale de diseminare a informației relevante pentru fiecare grup țintă.

Existența inițiativelor de digitalizare a sistemului educațional finanțate prin programe europene, dezvoltarea proiectului România Educată, precum și faptul că există deja o cartografiere națională a inițiativelor de educație financiară oferă un context favorabil multiplicării proiectelor în acest domeniu”, potrivit comunicatului de presă.

Amintim, ministerul Educației a lansat în dezbatere publică Strategia de educație financiară, timp de 3 săptămâni. Printre altele, în document este prevăzut ca elevii de școală primară să înțeleagă diferența între nevoi și dorințe, cei de gimnaziu să știe să se informeze și ce înseamnă un cont sau depozit, elevii de liceu – să poată să identifice riscuri, să știe ce sunt investițiile și ce fac instituțiile financiare. De asemenea, 20.000 de cadre didactice ar urma să fie formate pentru a putea preda elevilor noțiuni de educație financiară.

Copiii din clasele a I-a și a II-a ar urma să deprindă capacitatea de a achiziționa singuri anumite lucruri.

Studiul Bunăstarea financiară și alfabetizarea financiară în România

Photo 171443353 © Andrii Zastrozhnov | Dreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:
Competențele propuse în Strategia de educație financiară: Copiii de școală primară să înțeleagă diferența între nevoi și dorințe, cei de gimnaziu să știe să se informeze și ce înseamnă un cont sau depozit, elevii de liceu – să poată să identifice riscuri, să știe ce sunt investițiile și ce fac instituțiile financiare
Formarea a cel puțin 20.000 de profesori, premii pentru cadrele didactice care dezvoltă nivelul de educație financiară a elevilor, introducerea elementelor de educație financiară în curriculumul național, propuneri prevăzute în Strategia de Educație Financiară pusă în dezbatere publică


1 comentariu
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Indicele de modernitate a României a crescut cu 9 puncte în 25 de ani – studiu al Universității Babeș-Bolyai. Daniel David: Vrei să modernizezi România? Promovează valorile vestice în curriculumul școlii. Învață-i pe copii să aprecieze autonomia, să nu accepte pe scară largă pedepse

Indicele de Modernitate a României a crescut cu 9 puncte în 25 de ani, iar avansul cel mai mare în modernizarea țării este adus de generația copiilor născuți în 2000.…
Vezi articolul

Decizia conducerii PNL: Sebastian Burduja va fi numit ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, Marcel Boloș rămâne la Fonduri Europene / Cine este liberalul propus ministru responsabil cu Cercetarea

Conform informațiilor G4Media, liderii PNL au decis joi după-masă, în cadrul Biroului Executiv, să-l nominalizeze pe Sebastian Burduja pentru portofoliul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, deși pentru acest minister era…
Vezi articolul
schimbarea stilului de viață în perioada epidemiei

Daniel David, către partidele parlamentare: fără investiții în inovație și cercetare, “vom irosi iar resursele naționale și europene” și vom deveni “o colonie științifică/tehnologică”

“Investițiile țării trebuie făcute înțelept, susținând în paralel inovația și motorul generator al acesteia – cercetarea avansată exploratorie și resursa umană. Altfel, vom irosi iar resursele naționale și europene pe…
Vezi articolul