Norma didactică a profesorilor cu gradul I ar putea fi redusă la 14 ore în noua lege a Educației, exemplul dat de ministrul Educației

45.549 de vizualizări
Foto: INQUAM Photos – George Călin
Norma didactică a profesorilor cu gradul I ar putea fi redusă de la 18, la 14 ore pe săptămână, însă în anumite condiții, a exemplificat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, privind normarea în noua lege a educației. Reducerea normei didactice ar permite angajarea mai multor profesori.

Întrebat la o conferință de presă dacă va lucra la o reevaluare a normativelor de personal fiindcă există un mare deficit, Cîmpeanu a răspuns: „Ne gândim, dacă norma didactică este acum de 18 ore, cu posibilitatea de reducere la 16 ore, pentru profesorii gradul I, care pot desfășura activități în momentul acela de coaching sau de dezvoltare instituțională, deci care își pot aduce aportul la dezvoltarea școlii și la susținerea colegilor mai tineri, alături de susținerea elevilor, această normă ar putea fi redusă, de exemplu, de la 18, la 14 ore, o să discutăm. Asta cu condiția ca peste cele 14 ore didactice să adauge 6 ore sau 8 ore în școală, în care să-și pună în valoare experiența pe care o au”, a spus Cîmpeanu.

Declarația, la minutul 20:00, în video-ul de mai jos:

Ce spune legea, în prezent, modificată în 2019: ‘(4) Norma didactică de predare-învăţare-evaluare prevăzută la alin. (3) lit. c), d) şi e) pentru personalul didactic de predare şi de instruire practică cu o vechime în învăţământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, şi cel din corpul profesorilor mentori se poate reduce cu 2 ore săptămânal, fără diminuarea salariului.’”

Norma didactică se stabilește în modul următor:
  • reprezintă un post de educator pentru fiecare grupă cu program normal, constituită în educația timpurie
  • este echivalentul unui post de învățător pentru fiecare clasă din învățământul primar
  • norma didactică are 18 ore pe săptămână în cazul profesorilor de gimnaziu și liceu
  • norma didactică are 24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică
  • pentru personalul didactic din învățământul special, norma didactică se stabilește astfel: profesori la predare – 16 ore pe săptămână; profesor-educator și profesor pentru instruire practică – 20 de ore pe săptămână

42 comments
  1. Despre calitatea educatiei cand ne spune ceva, despre elevi si bunastarea lor cand o sa auzim ceva ?
    Desigur astea sunt probleme secundare.

  2. Bună Maria! Întreb și eu din curiozitate, tu, când pleci de la birou, sau de la orice alt loc de muncă, pe care îl ai, îți mai iei de lucru și pentru acasă?! Cadrele didactice fac asta zilnic, știi, că a doua zi au o nouă zi de lecții și teme, etc.
    Un exemplu banal: o grupă mică de 30 de pitici, activitate practică de asamblare și lipire a unei căsuțe, educatoare decupează-30 de acoperișuri, 30 corpuri casă, 60 ferestre, 30 de uși, poate și 30 de hornuri….asta acasă, pentru a doua zi! Nu mai vorbim că activitățile de pe parcursul unei zile sunt mai multe și mai trebuie fișe, etc. Planificari, proiecte , rapoarte,care nu se fac la clasă cu pitici, nu ai cum….despre școală nu mai comentez!!! Ideal ar fi ca fiecare să își vadă de ale lui și să își facă meseria cum trebuie, uscaturi sunt peste tot. E așa simplu să ne dăm cu părerea despre una, despre alta….

    1. Poate ca dumnevoastră personal pregătiți zilnic fiecare activitate. Și poate veți proceda așa, zilnic, toată cariera dumnevoastră. Educatoarele din viața copiilor mei lucrau numai pentru inspecții, activități la comisii metodice, serbări. Adică sporadic, ocazional. În restul anului școlar doar dădeau pagina din caietele speciale, atât. O lecție pregătită e frumoasă iar copiilor le e drag să meargă la școală. Ai mei nu au avut norocul ăsta.

  3. Scadem…dar adaugam putin. La fel ca la salarii…adaugam, dar scadem mai mult. Ce amuzant sunteti! Parol. Ce drequ…

  4. E normal ca un elev ,sa aibe aprox.intre 20-30 ore pe sapt?
    Apoi teme la aproape toate materiile( care in fiecare zi,ii aglomerează cu încă 4-5 ore de studiu acasa…Sunt și ei obosiți…
    Sunt profesori care cer numai elevilor,apoi ii sancționează,ei dau numai indicații…
    Elevii in clase ar trebui sa fie max.25 ,atunci cadrul didactic s ar putea ocupa mai bine de fiecare elev și acesta nu ar mai fi încărcat cu teme ,le- ar putea rezolva in timpul orelor de curs.
    Ar trebui ca programa școlară sa fie schimbata multe subiecte sunt inutile,la aproape toate materiile .
    La limba romana,istorie…unde sunt scriitorii /poeții romani și eroii noștri?
    Texte fara nici un inteles….

  5. Nu norma trebuie redusa ci numarul de elevi la clasa. Acum sunt 25-30 si duoa modele vestice doar 15 maxim in primar si gimnazial si 20 liceu. Manualele mai aerisite de balast si termeni care se predau in facultati. Atunci va creste si calitatea predarii si verificarii mai bune ale elevilor. Tezele erau bune pentru ca se vedea cum gandesc elevii un subiect, cat gramatica mai cunosc.

  6. Și e normal sa muncească doar 16h pe săptămână și să primească bani de normă întreagă? După ce că nici în cele 18 ore nu performează, da, e perfect “normal” să li se scadă norma de lucru. Eu zic să nici nu mai dea pe la școală și să ia bani pentru ca există.

    1. Ești varza. Nu este ca la piața sau alt serviciu obișnuit. Ca sa țină orele alea profesorii trebuie sa se pregătească. De asemenea tot timp este și completarea unui numar incredibil de mare de documente, corectarea lucrărilor și tezelor, participarea la simulări, olimpiade, etc. Profesorii muncesc mai mult decât altii. Eu nu sunt profesor, dar am in familie unul. La mine s-a terminat programul și gata. Dacă vreau închid telefonul. La profesori suna părinții, directorii, inspectoratul, etc.

    2. Ellabella, exista profesori care de abia asteapta vacantele pentru a se ocupa si de problemele casei, ale familiei! In rest: pregatire materiale pentru elevi, corectat teste si teze pana tarziu in noapte inclusiv sambata si duminica!

      Cunosti legea invatamantului? Stii ca norma/zi inseamna 4 ore la clasa + 4 ore pentru pregatire/evaluare ?!!! Daaar “un rand de teste” (adica o singura ora din orar) nu se corecteaza intr-o ora!!! Adeseori este nevoie de intreaga dupa-amiaza, mai ales in cazul in care scolerul nu a invatat, testul este slab si contine “inventii” pe care trebuie sa le descalcesti!

      Ce ar fi sa gandesti putin? Hai ca poti!

    3. Ești ,,paralelă” cu subiectul, de aceea e bine să renunți!
      Articolul 262
      (1) Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână, și cuprinde:
      a) activități didactice de predare-învățare-evaluare și de instruire practică și examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învățământ, de pregătire pentru evaluări/ examene naționale și/sau pentru obținerea performanței educaționale, precum și de învățare remedială;
      (la 01-09-2020, Litera a) din Alineatul (1) , Articolul 262 , Sectiunea a 6-a , Capitolul I , Titlul IV a fost modificată de Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 185 din 20 august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 762 din 20 august 2020 )
      b) activități de pregătire metodico-științifică, de dezvoltare a curriculumului la decizia școlii, în acord cu nevoile elevilor;
      (la 01-09-2020, Litera b) din Alineatul (1) , Articolul 262 , Sectiunea a 6-a , Capitolul I , Titlul IV a fost modificată de Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 185 din 20 august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 762 din 20 august 2020 )
      c) activități de educație, complementare procesului de învățământ: mentorat, școală după școală, învățare pe tot parcursul vieții.
      d) activități de dirigenție.
      (la 30-06-2014, Lit. d) a alin. (1) al art. 262 a fost introdusă de pct. 82 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014. )
      e) activități specifice scrierii, derulării și evaluării proiectelor educaționale.
      (la 01-09-2020, Alineatul (1) din Articolul 262 , Sectiunea a 6-a , Capitolul I , Titlul IV a fost completat de Punctul 9, Articolul I din LEGEA nr. 185 din 20 august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 762 din 20 august 2020 )
      (2) Activitățile concrete prevăzute la alin. (1), care corespund profilului, specializării și aptitudinilor persoanei care ocupă postul didactic respectiv, sunt prevăzute în fișa individuală a postului. Aceasta se aprobă în consiliul de administrație, se revizuiește anual și constituie anexă la contractul individual de muncă.

  7. Bine că învățătorii pot să efectueze la catedră între 15 și 17 ore fără a avea 25 de ani și gradul didactic I .
    Ba mai mult,dintre cele 15 ore una este de fapt ,,dirigenția” care pentru profesorul cu peste 25 de ani vechime, este a 17 -a oră( sigur dacă o primește).
    Bineînțeles că,, onorații ” șefi ai sindicatelor nu văd discriminarea.
    Pentru ei ea nu există !

  8. O nouă regulă, o nouă inepție. Ce treabă avem acum cu profesorii cu peste 25 de ani vechime?? Să aibă 14 ore, dar să mai rămână ,, în Scoala” încă 6 sau 8 ore?? – ,,peste cele 14 ore didactice să adauge 6 ore sau 8 ore în școală, în care să-și pună în valoare experiența pe care o au” …?? Și mă rog, în ce mod să și-o pună în valoare? …Să asiste la lecțiile colegilor, să își dea cu părerea, să se bage în seamă – în ce mod… ne umilitor ar face asta?? Dar alte probleme nu s-au ivit din cauza noilor reguli ale noii legi a Educatiei? Despre programa școlară în cazul celor 5 module se spune, se face, totuși, ceva? Dar despre notarea, evaluarea în cele 5 module? Aduce un plus valoare – nu formă – legea aceasta?!

    1. Si daca raman toti profesorii 8 ore in scoala zilnic, nu se pot ajuta intre ei? Nu-si pot pregati lectiile? Este singurul sistem unde se practica discriminarea intre angajati. Unii cu activitatea normata, 3 – 4 ore pe zi si apoi acasa, iar ceilalti cu fisa a postului cu sute de atributii si cu munca peste 8 ore.

  9. Nu trebuie confundați profesorii cu gradul I cu mentorii. Mentoratul este o supraspecializare care se obține în urma unor cursuri, soldate cu evaluări serioase. Nu orice profesor cu vechime poate face coaching.
    Da, este o idee buna sa se micșoreze norma didactica a mentorilor, doar a mentorilor,care ar putea îndruma profesorii debutanți, chiar dacă aceștia ar fi în alta școală. Ar creste considerabil calitatea corpului didactic.
    Mi se pare ciudat ca unii comentatori susțin ca 4 ore din norma didactica înseamnă 4 ore de munca efectivă. Nu, nu, nu. Înseamnă cam 7, 8 ore. Pregătirea orei, evaluarea diverselor proiecte, lucrări ale elevilor, parcurgerea bibliografiei pentru pregătirea personală.

  10. Un cadru didactic ar trebui sa muncească 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, ca orice om al muncii. Adică 40 de ore pe care să le desfășoare în unitatea de învățământ. Eu consider, în calitate de părinte, că astfel s-ar putea rezolva multe probleme pentru care în prezent profesorii se plâng ca nu au timp ( să corecteze un test până ora viitoare, sa verifice tema fiecărui elev, să treacă notele în catalog și în carnetul de note, să vorbească cu un părinte în timpul programului, nu din timpul său liber).Chiar dacă norma didactică are 16, 18, 20 de ore profesorii ar trebui să muncească la fel ca celelalte categorii profesionale.

    1. Doamnă dragă, e atât de ușor în învățământ că dvs, părinții, vă plângeți de calitatea corpului didactic care ajunge la catedră, după ce a trecut prin nenumărate examene, inspecții (inclusiv inspecții generale, unde-s verificate nu doar orele ci mai ales HÂRTIILE!), după ce unii care-ar dori nu mai încearcă pentru că salariul e nemotivant și munca frustrantă (se laudă toată România cu olimpicii, dar analfabeții ajunși la gimnaziu care reușesc cu mare efort să învețe să citească și să socotească la nivel elementar nu contează! Pentru aceștia efortul nu e dublu, e triplu! Iar cuplat cu analfabeții digitalizați, care trăiesc în TikTok și FB alături de părinții lor, cu starea generală de sărăcie din comunitățile care au cel mai mult nevoie de ajutor, cu intoleranța față de învățătură și educație în general care a permeat în toată țara asta – ”la ce îi trebuie lui muzică și desen? Că tot la cules de mere în Germania ajunge!”, ”Becali n-are carte dar e miliardar!”, ”Titi Tornadă are bani de-i întoarce cu lopata, și n-a trecut prin școală!” ș. a. m. d. – chiar și cei care și-au dorit și au muncit să ajungă profesori simt că înnebunesc și poate ar fi momentul să schimbe profesia.

      Dacă mai este câte unul dăruit, care chiar se dedică trup și suflet profesiei sale, e în ciuda condițiilor oferite de stat și de comunitate, nu datorită lor! Să spuneți mulțumesc că mai există și acești oameni, deși văd că v-ați dori poate tehnicieni de asamblat creiere pe bandă rulantă, care să dea randament ca roboții.

      În norma profesorului, care oficial e doar de 40 de ore pe săptămână (nu e tot una cu norma didactică, de predare), intră și timpul petrecut în ședințe de consiliu profesoral și de administrație (unde e cazul), cel în care sunt profesori de serviciu (elevii nu mai pot face de serviciu, profesorul o face în afara orelor de predare), timpul pentru redactat/corectat/explicat lucrări de control, participarea la formare continuă (grade și alte activități de continuă îmbunătățire, altfel rămânem la un salariu la nivel de muncitor calificat), pregătirea suplimentară a elevilor (de regulă la disciplinele de examen sau pentru cei de excepție, dar se face și pentru recuperare, cu elevii care au nevoie, și credeți-mă că majoritatea au nevoie, după 2 ani și ceva de pandemie și școală online, unde părinților prea puțin le-a păsat în unele cazuri să asigure că elevii efectiv sunt prezenți la oră, nu cu ochii în TikTok), consilierea elevilor (la liceu nu e inclusă în orar, dar e obligatorie), consilierea PĂRINȚILOR (mulți au mare, mare nevoie!), ședințele cu părinții (dincolo de învățământul primar, numărul participanților scade exponențial cu cât crește nivelul de învățământ, de parcă odată trecuți de 10 ani, nu mai sunt ai lor, ci ai noștri!) Multe din astea, pe banii noștri, că școala nu are imprimante, hârtie, calculatoare pentru toți care au nevoie să le folosească. Dar tot părinții se plâng că e ”modernă” școala… Bugetul îl face Ministerul, iar anul ăsta e 2.7% din total, cel mai mic în zece ani. Dar se vrea ”modernizare”.

      Și nici n-am pomenit de pregătirea lecțiilor – programa de gimnaziu s-a schimbat, există aplicații online care pot fi folosite, trebuie structurate informațiile și adaptate la nivelul clasei, și chiar la nivel individual. Nu lucrezi la fel cu olimpicii sau cu cei care de-abia pot citi poticnit.

      Dar astea nu se văd. Sper să nu aibă România parte de învățământul pe care clamează că și-l dorește, că s-ar putea să ne pară rău și asta, destul de repede.

    2. Așa aveți dreptate, nu 40, 50,60 oricum nu fac nimic, nici la școală nici acasă. Propun sa își ia toată lumea copii acasă și sa ii învețe, asa se rezolva problema profesorilor plătiți degeaba. Dragi părinți, cu tot hate-ul pe care o să-l iau în pandemie noi ăștia profii mult urâți de bine de rău ne-am descurcat, examenul l-ați picat dvs unii nu au reușit să-și trezească copilul ca să între la ore, iar alții au aflat ca a avut copilul tema la mate după un an. Succes și lichidați tot ce înseamnă dascăl în România cu siguranță toți sunteți mult mai buni pentru a vă educa copii

    3. Muncesc mai mult de 40 ore pe saptamana, de multe ori si in weekend. Doar incearca sa predai 20 de ore pe saptamana, cand ajungi acasa sa pregatesti lectii si sa corectezi lucrari. Nu mai mai vorbesc de alte activitati/hartii care trebuie sa fie rezolvate de pe o zi pe alta.
      Pana atunci te poti inscrie la titularizare, este usor sa vorbesti de pe margine.

    4. Bună seara! La un moment dat, orice cadru didactic este și părinte, dar nemulțumirea mea este că vorbiți în necunoștință de cauză, deoarece un cadru didactic, pe lângă ceea ce vede și știe un părinte ( spre deosebire de alte meserii) trebuie să se perfecționeze la fiecare 5 ani și rămâne la latitudinea dvs să vă interesați câte examene, inspecții, portofolii personale, lucrări de cercetare susține/deține pt. a ajunge să beneficieze de ceea ce ați citit! Părerea mea este să respectăm fiecare munca altuia și să colaborăm nu să speculăm! Paște fericit! Hristos a înviat!

    5. Și curios, sunt profesori care si muncesc. Eu de exemplu plec la școală la 7, prima ora la 8, pauza la 8,50, semnarea condici, ora a doua de la 9, si tot asa pana la 14, in celelalte 10 minute de pauză de dupa fiecare ora am de pregătit materialele didactice pentru ora ce urmează, de la 14 urmeaza intocmirea planului pentru ziua urmatoare, trecerea notelor in catalogul electronic, discutii cu directorul unității, diriginții ( pentru ca unii oamenii au copii dar nu dau dovada ca sunt și părinții). Documentele se realizeaza in acest interval (procese verbale, informări, minute)…. Si se face ora 17.
      Ajung acasă la 18, la 19 suna telefonul, un elev nu vine mâine, il învoiește parintele, la 20 alt telefon.. Cele mai tari telefoane sunt intre orele 22 – 23, atunci vin părinții de la schimbul 2, vorbesc frumos, nu pot sa le comunic că sunt in timpul legal de odihnă si repaus, pentru ca eu sunt doar dascăl, ei sunt părinți, eu am ore de facut, părinții au de crescut copii. Da, mu am socotit niciodata, cate ore are programul meu zilnic, pentru ca sunt dascăl, pentru ca traiesc in România, nu in occident. Învăț copii de 23 de ani, la școală am avut elevi, dar dintre elevi, unii astazi s-au realizat. Au urmat o facultate, au un loc de munca, cred ca nenirea mea de dascal a reușit să performeze, o văd de fiecare dată la Paști. Daca vreti ca dascălii să nu fie plătiți, sa știți ca nu ați avansat, ci tindeci spre trecut. La romanii antici, dascalii erau oameni liberi, angajații de senatori sa le învețe copii, cu pretul vietii lor. Daca asa vreti, inteleg, nu e departe Ucraina. Dar ce vorbea ministrul și in ce context nu vom afla de la edupedu. În rest să auzim de bine.

    6. Draga Maria, acest lucru nu este posibil. Meseria de profesor este de multiple ori mai stresanta si mai consumatoare de energie decat alte categorii profesionale. De ce? Voi explica mai jos. Dupa cum ai observat, normei i se adauga, in afara timpului efectiv de predare la clasa, pregatirea cursurilor si corectarea lucrarilor, comunicarea cu elevii si parintii. In plus, profesorul nu este doar un curier al informatiilor, se implica in dezvoltarea elevilor, creeaza relatii interpersonale cu acestia, are abilitati de psiholog, pentru a reusi sa struneasca o clasa intreaga de copii sau adolescenti cu energie debordanta. Energie pe care trebuie sa o absoarba si sa o redirectioneze. Acea energie poate fi pozitiva, constructiva, dar sunt si multe cazuri in care ea poate fi negativa si poate perturba activitatea din clasa. Profesorul trebuie atunci sa intervina inteligent si sa gestioneze fel si fel de situatii. De aici, elementul acela ‘extra’ si plusul de stres.
      Deci 8 ore pe zi de stat in scoala, ‘ca orice categorie profesionala’, cu randament maxim, nu sunt posibile. Decat daca vrei sa ajunga toti la supraepuizare si sa nu mai aiba cine sa le predea copiilor tai. Din fericire cineva s a gandit la asta deja, dar e ingrijorator ca aceasta meserie si implicatiile ei nu sunt intelese pe deplin. Pentru ca nu este la fel ca orice categorie profesionala, este cea care formeaza viitorul si modeleaza oameni.

    7. @marypoppins
      Aplauze, ovatii, urale prelungite!! Toate categoriile profesionale, toti oamenii muncii de pe intreg cuprinsul patriei, de la orase si de la sate, din uzine si de pe ogoare sa ponteze 40 pe saptamana, sa indeplineasca cincinalul in patru ani jumate si sa raporteze tovarasei Maria indeplinirea planului, spre propasirea intregului popor. Dixit, dragi tovarasi si pretini!

    8. Acea norma de 18 ore se refera doar la orele efective de predare! Orele petrecute de profesor la clasă. Dar activitatea unui profesor nu se rezumă doar la acele 18 ore de predare. Pentru acele ore se fac planificări, se pregătesc materiale, se gândesc teste, apoi sunt teme de verificat, teste de corectat etc etc. Stați liniștită că de multe ori profesorii lucrează și mai mult de cele 40 de ore pe săptămână. Că își corectează testele în școală sau pe o banca în parc sau acasă mi se pare absolut irelevant. Pe principiul dumneavoastră înseamnă că oamenii care lucrează de acasă de fapt nu muncesc și de fapt e fix pe dos, s-a constatat că cei care lucrează de acasă muncesc chiar mai mult decât cei care petrec cele 8 ore fizic la locul de muncă.

  11. Normă ar putea fi redusă, de exemplu, de la 18, la 14 ore, o să discutăm. Asta cu condiția ca peste cele 14 ore didactice să adauge 6 ore sau 8 ore în școală, în care să-și pună în valoare experiența pe care o au”, a spus Cîmpeanu.
    Reducere prin marire, cu alte cuvinte, se ajunge de la 18 la 20-22 (14 plus 6…8) de ore! Campeanu ne crede tampiti sau este dus pe campi!
    Am avut o lege buna, facuta harcea-parcea de cum a fost adoptata! Aparatorul plagiatorilor este in capul trebii si vrea sa isi faca propria lege. Poate ii scoate basma curata pe prieteni mai usor!

  12. Nu norma este problema ci reducerea nr.de copii la clasa maxim 15 ca sa se poate face mai usor lectiile si aerisite materiile. Dar toti idiotii care au devenit ministrii au idei care mai de care mai aberante. Daca tot copiati din vest sistemul cu 5 module atunci reduceti nr.de elevi. Intai trebuie sa facem politie la clasa sa fie liniste si apoi sa predam.

  13. Ministerul Educatiei a disprețuit mereu profesorii, asa ca atitudinea de poveste a ministrului Câmpeanu nu uimeste. E inca un abuz, de parca s-ar razbuna pe profesori. Lasati profesorii la catedra, nu le înlocuiți munca de baza cu bazaconii.

  14. Îm primul rând ministerul ar trebui, în noua legea a educației, să definească statutul de „PROFESOR”, pentru a dispărea discriminarea profesională între categorii de absolvenți de învățământ universitar, în sensul că pentru a putea ocupa un post/catedră, respectiv post la grădiniță sau ciclu primar și catedră la gimnaziu/liceu este necesar să fii absolvent de ciclul Bologna plus masterat în domeniul preșcolar, primar sau gimnazial/liceal, astfel încât specializarea, prin masterat, să fie făcută pentru predarea a 2-3 discipline și încadrarea pe post/caterdă să se facă pentru un număr de ore reglementat pe verticala unității de învățământ, respectiv grădiniță, ciclu primar-clasele 0-IV, gimnaziu V-IX și liceu X-XIII, astfel elevii pot fi instruiți până la vârsta de 19 ani, mai aproape de maturitatea lor psihologică.
    DE CE ?
    Pentru că astăzi un „învățător/institutor/profesor pentru învățământul primar” predă, conform Planului-cadru, predă între 14 și 17 ore din numărul total de ore pe săptămână, din planul-cadru de la primar, astfel din acest număr, 2 ore reprezintă orele de limbă străină, 2 ore de educație fizică și sport și o oră de religie. Deci, 5 ore din planul cadru NU sunt predate de „învățător/institutor/profesor pentru învățământul primar”, astfel se produce DISCRIMINAREA între categoriile profesionale, având în vedere faptul că profesorii pentru învățământul primar sunt plătiți la nivelul celor din gimnaziu, dar având ore mai puține de predare.
    Referitor la reducerea numărului de ore pentru personalul didactic cu gradul didactic I, este dezamăgitor, pentru că reducerea de 2 ore există reglementată prin OUG nr. 49/2014, Guvernul Ponta, dar NU puteai beneficia de plata cu ora pentru orele pe care le efectuai peste norma de predare, având în vedere că reducerea normei de predare, care se face la solicitarea personalului didactic era inaplicabilă pentru disciplinele cu câte 4 ore dpe săptămână.
    Aspectul normei de predare, ar trebui să fie preocuparea ministerului în corelarea numărului de ore pe discipline, din care să reiasă numărul de clase la care cadrul didactic va preda.
    Disciplinele „FUNDAMENTALE”, de „BAZĂ”, limba și literatura română și matematică, pentru că numai aceste discipline fac obiectul evalurării naționale a elevilor de gimnaziu, motiv pentru care 44% dintre aceștia sunt analfabeți funcționali, tocmai pentru că au câte 4 ore de predare în gimnaziu de la clasa a V-a până la clasa a VIII-a.
    Corelarea numărului de 4 ore, predate la clasă, pentru aceste discipline conduce automat la câte 2 ore suplimentare, prin plata cu ora, a oricărui cadru didactic, deci, ore pe care domnul ministru le dorește a fi predate de către un alt cadru didactic, ceea ce depășește numărul de 14 ore, un număr cu soț, care oricum la limba română și matermatică NU ar fi aplicabil, pentru că depășește la 16.
    Foarte bine, dar unde este pricipiul continuității predării la clasă ??????????
    În medfiul rural elevii au câte un profesor în fiecare an școlar, pentru că ministerul, prin directorii școlilor și inspectoratele școlare NU scot la concurs decât 4-5 mii de posturi, la nivel național, iar la suplinire, pe șpagă sau interese politice, sunt scoase câte 35-40 de mii de posturi, care sunt formate din diferite ore la diferite școli din localitate sau comună.
    Ministerul aici ar trebui să gândească modalitatea de ocupare a acestor posturi, prin unitatea de învățământ cu personalitate juridică, care are calitatea de angajator în conformitate cu dispzoițiile art. 93, alin. (1), teza a II-a din Legea nr. 1/2011.
    Fiecarea unitate de învățământ poate organiza, ca și sesiunea de corigențe, într-un interval de timp, concurs pentru ocuparea posturilor vacante. Se apelează la Univeristatea cea mai apropiată pentru formularea subiectelor specifice și corectarea lucărilor se face la univeritatea respectivă. Rezultatul este făcut public atât pe site-ul universității cât și pe site-ul unității de învățământ. Responsabilitatea secretului subiectelor revine directorului care intră în posesia acestora direct. Este atât de simplu, pentru că orice suspiciune de fraudare NU poate fi decât asupra directorului, care răspunde penal pentru angajarea unui cadru didactic prin FRAUDAREA concursului. Iată de ce este mai mult decât necesară reglementarea legală a managementului instituțional și nu educațional, pentru că directorul răspunde disciplinar, adminsitraiv sau penal de performanțele corpului didactic reflectate în competențele formate la elevi.
    Dacă NU avem o expertiză în acest domeniu ministerul să preia managementul instituțional din țări europene, care au asemena performanțe și bune practici, pentru a câștiga timp și resurse financiare.
    Sunt foarte multe aspecte de lămurit prin lege și NU prin Metodologii sau Regulamente, care în unele cazuri, reglementările exced cadrul legal, fie prin adăugare de reglementare sau prin eludarea reglementărilor, dovadă a competențelor celor care lucrează în ministerul educației și câte reglementări cunosc.
    Un exemplu de DEREGLEMENTARE este INOPERABILITATEA dispozițiilor art. 245 din Leega nr. 1/2011, referitor la „formarea continuă” a personalului didactic, care a condus la diverse forme de „FOLOSIRE” a unor fonduri de milioane de euro, fără ca să existe o METODOLOGIE, prin care să fie reglementată această formare continuă care este „CONFUNDATĂ” cu Metodologia evoluției în cariera didactică, prin susținerea gradelor didactice, lipsind modalitatea salarizării personalului didactic în situați în care timp de 11 ani ce la aplicarea Legii nr. 1/2011, personalul didactic care a absolvit gradul didactic „DEFINITIV” și nu s-a încris la gradul didactic II sau I și nici NU a participat la un curs de formare continuă DE CE benficiază de TRECEREA la altă treaptă de salarizare când există HG pentru promovarea unei trepte de salariozare după absolvirea unui curs de formare, aplicabil la personalul didactic auxiliar și nedidactic. IATĂ încă o discriminare profesională.
    NU mă mai surprinde această atitudien și comportament al ministerului pentru că ICCJ a formulat în anul 2021 3 (trei) DECIZII prin care constată discriminarea salarizării încă din anul 2017 până la data de 31 august 2021, motiv pentru care GUVERNUL a fost obligat să formuleze un OUG, prin care să corecteze aceste discriminări, care costă Statul ROMÂN 1,2 miliarde de lei, plătibili în 5 ani.
    În art. 5 al acestei OUG, în forma inițială, propusă spre dezbatere, era prevăzută plata acestor diferențe și personalului didatic pensionat. În forma OUG publicată în M. Of., prevederea pentru plata acestor diferențe salariale a dispărut, astfel pentru plata acestor diferențe, personalul didactic pensionat în această perioadă NU mai beneficiază de plata CASS pentru pensii, deci pensia va fi mai mică la această categorie de personal didactic pensionat în perioada 2017-2021 din vina unor incompetenți din ME.
    Cum poate cineva să mai creadă în propunerile ministerului educației, exemplul elocvent este DEMISIA unui secretar de stat, responsabil cu proiectele.

  15. Elevii de 6-10 ani au 20 ore curs pe saptamana,teme cel putin 5 ore saptamanal si voi 14 ore pe saptamana,3 ore pe saptamana.Lasati ma cu munca dupa orele de curs ,cu 60% elevi analfabeti functionali este clar ca nu faceti mare munca dupa ore si in vacanta.Rusine,elevilor in ultimii doi ani le ati propus ore de ed.financiare,juridica,de sanatate,sexuala ,pe ei sa i exploatati si voi profesorii program de odihna.

    1. Avem elevi care nu reușesc să înțeleagă limba română. Le ”traduc” din română în română (ulterior – după aceea, succesiv – unul după celălalt, amurg – apus de soare, etc). Astea nu sunt cuvinte excepțional de rare. Vocabularul nu poate fi creat doar la școală. Copiii ăștia trebuie să citească și altceva – o poezie, o nuvelă, un roman, o poveste… Să aibă o carte acasă. Să se uite și la alte lucruri decât la Mireasa și Survivor. Cei mai mulți nu frecventează biblioteca școlară, chiar dacă există și are cărți relativ noi (multe școli n-au fonduri pentru cărțile la modă, dar au măcar cărțile clasicilor. Nu le cere nimeni, nici pentru ora de română.)

      Există proverbul, De unde nu e, nici Dumnezeu nu cere! Dar noi avem elevi care demonstrează că ar putea, însă NU există niciun sprijin din partea familiei. Toată educația lor se reduce la ce văd și află la școală, iar acasă părinții – sau anturajul – au grijă să dărâme ce s-a construit cu mare efort la clasă. Case unde copilul se întoarce de la școală și muncește alături de părinte, și unde nu există nicio carte în afară de manuale (pe care nu le mai deschide pentru că e prea obosit să se mai poată concentra, iar părinții oricum îi spun că va pleca ”dincolo” să muncească, așa că n-are rost.)

      Ăștia sunt analfabeții funcționali despre care discutați, iar cauza profundă e întotdeauna sărăcia. La care se adaugă comunitatea care pe zi ce trece ne arată cât de mult disprețuiește educația și pe cei educați.

      P. S. Noi NU vrem 14 ore pe săptămână, ministrul vrea. Și mai vrea să adauge încă 6-8 ore de muncă voluntară forțată celor care ar solicita o astfel de normă. Dar dvs. credeți ce doriți.

    2. Program de odihna ai tu. Compari 18h de ore de predat cu 20h de dormit in banca?

      Multi de aici vorbesc sa se afle in treaba dar ei nici 2h pe zi nu muncesc. Norma didactica este 18h, in rest avem activitati care completeaza cele 40h. Nu va opreste nimeni sa fiti profesori daca sunteti invidiosi dar sa nu va asteptati sa stati degeaba. Mult succes!

  16. În traducere, le luăm 2 ore din norma la care oricum aveau dreptul (cu gradul I și peste 25 ani vechime în învățământ – nu mai sunt așa mulți care se încadrează, iar majoritatea școlilor NU aprobă aceste cereri, pentru că nu se mai încadrează în buget – oricare două ore plătite altcuiva sunt un plus de normă și alți bani, iar la plata cu ora pentru cel cu normă redusă nu intră decât ce depășește 18 ore), și le punem în sarcină, ÎN PLUS, fără nici măcar să discutăm despre vreo remunerație, 6-8 ore ÎN ȘCOALĂ, în care să facă ”activități în momentul acela de coaching sau de dezvoltare instituțională, deci care își pot aduce aportul la dezvoltarea școlii și la susținerea colegilor mai tineri, alături de susținerea elevilor”.

    Cine e omul ăsta?! Se aude vorbind? Emite atâtea tâmpenii pe secundă cum niciun alt personaj n-a emis, indiferent de ministerul la care a fost pus de alți incompetenți.

    Fix asta era problema majoră, că restul s-au rezolvat. Noi nu știm nici măcar cum și câte medii se încheie în anul școlar ce urmează, dar omul are deja alte preocupări…

    1. Onor ministrul, sta doar in cabinetul dumnealui…
      Dansul nu cunoaste deloc realitatea cu care ne confruntam noi…….salahorii societatii….

  17. Permiteti-ne sa radem! :))) Deci nu vreau 18, ci 16 ca sa mai stau in scoala inca o ora zilnic. E banc sau…??

    1. Daaa…reducerea normei la 16 ore cu condiția să adaugi 6 ore pentru a avea 22 ore pe săptămână în care să îți aduci aportul la dezvoltarea instituțională a școlii. Nu se menționează că cele 6 ore vor fi plătite . Și chiar daca ar fi, cine vrea 22 ore pe săptămână ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Manifestație în sprijinul copiilor abuzați sexual și pentru o lege anti-viol, organizată de Sfântul Nicolae în fața Camerei Deputaților: din aproape 800 de agresori sexuali, doar 3 au ajuns în închisoare

Comunitatea Declic organizează, luni, de Sfântul Nicolae, evenimentul “Salvați-mă!: Protest în sprijinul copiilor abuzați sexual”, o manifestație prin care face apel la o lege anti-viol care să protejeze copiii, potrivit…
Vezi articolul

Universitatea din București: Cazul lectorului Aurel Jean Andrei, condamnat cu suspendare în dosarul retrocedărilor fictive, va fi luat în discuție de Senatul Universității

Senatul Universității din București va lua în discuție cazul lectorului Aurel-Jean Andrei, care a fost condamnat la 2 ani cu suspendare în dosarul retrocedărilor fictive din Constanța, a anunțat Universitatea din București, într-un…
Vezi articolul

Olimpiada județeană de Științe socio-umane 2023. Subiectele unice și baremele de corectare pentru Logică, Psihologie, Economie, Sociologie, Filosofie, Educație civică și Educație socială au fost publicate – Descarcă

Subiectele de la etapa județeană a Olimpiadei Naționale de Științe socio-umane 2023, susținută de elevi, în țară, sâmbătă, 11 martie, au fost publicate de un liceu organizator din județul Prahova.…
Vezi articolul

Prioritățile europene în educație, pentru următorul deceniu: digitalul, tranziția verde, recuperarea post-pandemie – oficiali ai Comisiei și ai Parlamentului European, la Summitul Educației

Transformarea digitală și tranziția verde au fost principalii piloni ai descrierilor oferite de reprezentanții forurilor europene pentru schimbările prin care va trece educația pe continent în următorul deceniu, conform prezentărilor…
Vezi articolul