Lucian Ciolan, prorector al Universității București, subliniază că trebuie făcute modificări și la modul de dezvoltare în carieră a profesorilor în paralel cu masterul didactic pentru formarea inițială: „Dacă noi facem acum masteratele didactice pentru formarea inițială, dar nu umblăm la sistemul de dezvoltare în carieră, cu gradele didactice sau invers, nu cred că avem șanse să creăm un impact real și să avem profesori de bună calitate și o categorie profesională”. Declarația lui Lucian Ciolan a fost făcută la lansarea raportului OCDE Teaching Compass în România, busola predării, organizat în data de 10 octombrie de Ministerul Educației în parteneriat cu Universitatea București.
- Amintim, recent, conferențiarul Cătălin Glava a propus în spațiul public obligativitatea parcurgerii unui masterat de specialitate de către studenții care vor să devină profesori în școlile gimnaziale și licee, pe lângă masteratul didactic obligatoriu deja prin lege
- Ministrul Daniel David: N-am ajuns la o concluzie finală despre modelul masteratului didactic. Vreau să fie unul larg acceptat, atât în preuniversitar, cât și în universitar
Lucian Ciolan, prorector al Universității București, avertizează că trebuie făcute schimbări și în privința dezvoltării în carieră, pe lângă masterul didactic.
„Dacă noi facem acum masteratele didactice pentru formarea inițială, dar nu umblăm la sistemul de dezvoltare în carieră, cu gradele didactice sau invers, nu cred că avem șanse să creăm un impact real și să avem profesori de bună calitate și o categorie profesională, cum zice și Compasul (N. Red Raportului OCDE Teaching Compass în România – busola predării), sustenabilă, care să reziste, care să vrea să rămână în educație, să vrea să intre mai întâi și în educație, să vrea să rămână și să nu plece, să nu abandoneze cariera pe parcurs”, spune Lucian Ciolan.
Gradele didactice se referă la etape de evoluție în carieră didactică ale unui profesor. Primul este statutul de debutant, urmat de gradul didactic definitiv obținut prin examenul național anual, urmează gradele didactice II și I, obținute prin lucrare scrisă susținută la un centru universitar și inspecții la clasă. Avansarea de la un grad didactic la altul se face în funcție de vechime și presupune și venituri suplimentare la salariul de bază, pe baza legii salarizării.
Prorectorul Universității București spune că foarte mulți ajung profesori „nu din dorință”, ci „din întâmplare”, ceea ce creează probleme în ceea ce privește cadrul de competențe”.
„S-a vorbit foarte mult despre identitatea profesională a cadrelor didactice și la noi încă suntem în etapa, din păcate, în care ajungi cadru didactic, uneori din dorință, dar de foarte multe ori din întâmplare. Iar asta creează foarte multe probleme în ceea ce privește cadrul de competențe„, spune Ciolan.
Informații de context
Amintim că Legea Educației Iohannis-Deca prevede că din 2029 vor putea fi angajați ca profesori în gimnaziu și liceu numai studenții care au parcurs, obligatoriu, un masterat didactic de 1 an sau de 1 an și jumătate (articolul 176 din Legea învățământului preuniversitar 198/2023).
Academia Română a organizat joi, 9 octombrie 2025, o dezbatere cu tema „Masteratul didactic, încotro?”, la care au participat ministrul Daniel David și profesorii Romiță Iucu, Rodica Zafiu, Liviu Ornea, Lucian Ciolan, Cătălin Glava, Oana Fotache Dubălaru și Marian Ilie, potrivit TVR Info. Atât Rodica Zafiu, cât și Cătălin Glava au susținut explicit ideea obligării studenților care vor să devină profesori să parcurgă și masteratul didactic, dar și un masterat de specialitate, deși în specialitate studenții tocmai au absolvit facultatea.
Însă profesorii universitari atrag atenția că masteratul didactic scurtat la doar 1 an și 1 an și jumătate de fosta ministră Ligia Deca prin propria Lege a educației nu respectă standardele Bologna. Un student care ar urma să facă masteratul de 1 an sau 1 an și jumătate prevăzut de fosta ministră „nu se poate duce la doctorat dacă va dori vreodată” și „are o problemă cu cadrul european al calificărilor, cu recunoașterea calificărilor la nivel european”, a avertizat Lucian Ciolan, prorector al Universității din București.
Reformarea pregătirii viitorilor profesori prin desființarea DPPD-urilor și înlocuirea pregătirii psihopedagogice și didactice aplicate de aceste departamente prin noile masterate didactice de 2 ani a fost introdusă în lege pentru prima dată în 2011, în Legea Miclea-Funeriu. Universitățile au respins, însă, desființarea DPPD-urilor, astfel că primele masterate au apărut abia în 2020, ca urmare a deciziei ministrului de la acea vreme, Monica Anisie. Preluarea și în Legea educației Deca-Iohannis din 2023 a obligativității ca studenții care vor să devină profesori în școli gimnaziale și licee să parcurgă masterate didactice va conduce, cel mai probabil, de la aplicare, la dispariția unora dintre masteratele de specialitate la care predau parte dintre profesorii care nu sunt din zona psihopedagogică.
Pentru a contracara dispariția unora dintre masteratele de specialitate care nu vor mai fi alese de studenți, parte dintre profesorii din universitar propun obligarea prin lege a studenților să urmeze și masterate de specialitate, nu doar didactice, pentru a deveni profesori în preuniversitar, deși în specialitate au absolvit deja studiile de licență.
Mai mulți profesori universitari au criticat dur propunerea unui masterat didactic scurtat, avertizând că aceasta riscă să diminueze pregătirea de specialitate a viitorilor profesori. Printre aceștia se numără Oana Fotache Dubălaru, decan al Facultății de Litere (UB), care a spus la TVR Info că actuala formulă „e aproape integral pedagogică, fără formare de specialitate”:
„Nu e doar o problemă de durată, e o problemă de fond. Nu e de ajuns să știi metode de predare, dacă nu știi conținuturi.”
Și Rodica Zafiu, profesoară la aceeași facultate, a propus o alternativă: 3 ani de licență, 2 ani de masterat de specialitate și 1 an de masterat didactic, o formulă care ar asigura atât competența științifică, cât și pregătirea practică. „Este ideal, chiar dacă pare neeconomic și scandalos”, a spus Zafiu.
De la Iași, profesorul Ionel-Dumitrel Ghiba, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, a avertizat la rândul său că scurtarea perioadei de formare „va afecta calitatea pregătirii profesorilor și, implicit, performanțele elevilor”. Fostul ministru Daniel Funeriu, inițiatorul masteratului didactic de doi ani din Legea educației 1/2011, a declarat că actualul proiect „diminuează pregătirea de specialitate” și că Daniel David este „prizonierul unei legi care nu îi aparține”.
Într-o analiză publicată pe Edupedu.ro, jurnalista Raluca Pantazi a criticat dezbaterea privind dublul masterat, considerând-o „o propunere de un ridicol evident”, menită să mențină controlul universităților asupra formării viitorilor profesori și să aducă bani suplimentari din bugetul public.
Foto: © Lightfieldstudiosprod | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Două masterate obligatorii pentru studenții care vor să devină profesori de gimnaziu și liceu – este propunerea avansată de directorul DPPD Cătălin Glava, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, într-o dezbatere la Academia Română: Soluția este modificarea legii. Un masterat de specialitate și unul didactic ar fi poate versiunea cea mai fezabilă
Val de ironii ale profesorilor, la propunerea universitarilor de a obliga studenții să facă 2 masterate pentru a putea preda în gimnaziu și liceu: O să căutați profesori și prin Sri Lanka! / Vor veni râuri-râuri pentru 40 de lei ora de predare și respect nemărginit / Universitarii au nevoie de bani / Plus centura neagră la karate pentru serviciul pe școală și ședințele cu părinții
Redacția
Ana Moise
16 comments
Nu mai bine umblăm puțin și la așa zișii profesori universitari care dau licențe unor indivizi de nota 1 ?!
Ce ar fi dacă am avea o viziune făcută de profesorii din preuniversitar iar universitarii să își vadă de cele 10 norme și să nu își facă calcule pe buzunarul nostru golit inventând masterate inutile
Practică și să interactiunea cu elevii din preuniversitar zi de zi pot să ofere i viziune reală
Aici nu merge cu un link în loc de explicații / demonstrații sau de curs domnilor atotștiutori
Nu suntem cobai nici noi care ducem greul nici această generație de elevi
Curtea de fonturi ar putea face vizite pe la universități nu la sporurile din preuniversitar
Un învățământ de calitate pornește de la premisa egalității sociale. Mediul social familial este văzut ca esență în dezvoltarea copilului. Poți să ai grade didactice, dar copilul vine din medii sociale fără studii, atunci lucrezi pentru alfabetizarea lui și nu spre performanță. Dacă se reușește acest lucru, se poate spune, că există reușită. Performanța educațională este un echilibru între mediul social familial și cel didactic. Adevărata reformă educațională trebuie să înceapă de jos ( precum în țările dezvoltate). Masteratele și gradele didactice nu vor înlocui acest lucru.
Pot fi n cursuri si masterate , puteți umbla cat vreți si la grade ! Nu asa se obține un profesor bun ! Ca sa obtii un profesor bun trebuie sa ii oferi condiții elevului de astazi care va fi profesorul de maine !
Daca nu oferi conditii ( cabinete , laboratoare , ateliere )bine si corect dotate nu vei avea niciodată un profesor bun !
Acest lucru inseamna investitie , iar nimeni nu este dispus sa o faca !
Este o capcană imensă cu așa zisele masterate didactice! Sunt complet inutile, doar o bulă de oxigen pentru cei din Științele Educației ca să aibă studenți: în primul rând materia poate fi predată pe parcursul tuturor anilor de studii ca și până acum, dar obligatoriu practică pedagogică în preuniversitar atât la școli bune cât și la școli cu nivel scăzut. Este preferabil master de specialitate decât didactic ( sună pompos dar găunos), căci chiar dacă faci facultatea și masterul de specialitate din Științele Educației ești zero dacă nu ai experiență și in practica de zi cu zi , mi se confirmă cât de catastrofali in învățământul preuniversitar sunt absolvenții lor din toate punctele de vedere. Oricum dacă îți dorești și urmezi calea experimentului didactic în 7-8 ani găsești soluții la problemele reale din predarea la clasă. Concluzia este nu că nu avem nevoie de psihologi, ci din contra au mult de lucru să caute soluții reale la problemele, dar experimentăm ani de zile incognito predând cot la cot cu profesorii din sistem și de verificat teoriile elaborate între 4 pereți și de trecut cu adevărat la cercetare științifică de tip academic, nu empiric.Din păcate numele de Științele Educației sunt un afront a tot ce se desfășoară în învăţământ. Este o știință nouă în comparație cu celelalte și au drum lung ( cam 200 sau 300 de ani)
până la să-și ajungă titulatura din urmă. Mingea din domeniul acesta se află în curtea altora. Deci, la treabă și când rezultate așteptate satisface minimul cerut atunci putem spune că suntem pe drumul cel bun.
Ce rost are să am grade didactice dacă salarizarea e la fel?? Sau aproape la fel???
Să vedem câți absolvenți de liceu se vor înscrie la aceste facultăți și câți vor finaliza cursurile. Dacă sunt așa căutate să introducă examenul de admitere la facultate. Nu dosare peste dosare. Pe unii poți să îi ții în școală și 15 ani și tot nepregătiți o să fie.
Putem să ne invârtim în jurul cozii până amețim dacă refuzăm să vedem adevărul_până nu se reintroduce examenul de admitere in universități nu vom ajunge la profesori competenți.Masterul de specialitate este necesar.Toate domeniile științei au acumulat progrese fantastice și licența de 3 ani abia te familiarizează cu ele.Pregătirea psihopedagogică și metodică se poate face pe parcursul celor 5 ani in paralel .Practica pedagogică trebuie sa fie obligatorie.In acest moment studenții caută o cunoștință printre profesori care să le semneze o adeverință că au făcut practică la clasele acestuia.
Corect! De unde e moda asta cu „concursul de dosare? De ce nu dau TOTI examen de admitere la facultate, nu doar Medicina și unele facultăți de la Politehnică! Și noi am dat examen și ne tremurau ficații pina se afișau rezultatele. Să nu intri la facultate era o rușine! Ia să treacă și ăștia mici prin emoțiile admiterii la facultate! De ce să intre fluierînd?
Și ce înseamnă „să umble la gradele didactice”?! Ce să le facă? Eu zic că sînt bune gradele didactice, ele reprezintă o perfecționare. Nu trebuie desființate, cum spunea cineva mai jos
Doar în Romănia mai există grade didactice.
acesti universitari sunt complet rupti de realitate, vor fi tot mai putini candidati care sa intre in sistem, deja sunt ore garla la plata cu ora pe care nu le mai ia nimeni.
Romania mai are o micuta anomalie: salarizarea devine lipsita de motivatie exact atunci cand se atinge varful carierei.
Conform legii 153/2017, dupa 25 de ani vechime nu mai exista nicio crestere. In conditii teoretice de inflatie 0, asta ar insemna ca in ultimii 20 de ani de cariera zaci pe acelasi salariu, fara nicio perspectiva. Principala motivatie, care a determinat ramanerea in sistem, dispare brusc la 25 de ani vechime.
Iar o alta lege a salarizarii bugetarilor nu se prea arata in viitorul apropiat, oricat se laudau politicienii cu chestia asta, in ultimii anisori.
Va veni, dar cu salarii mai mici decat cele din prezent, deoarece nu vor mai fi fonduri, iar imprumuturile uriase ow xare Romania le ia astazi va face ca nici salariile existente inghetate cu anii, sa nu mai piata fi platite, caci bugetul va fi acaparat de dovanzi si credite la scadenta de rambursat, cu precadere de prin deceniul 4 in continuare.
Ești conștient ca dacă nu făceau zob economia ,nu aveam nevoie de împrumuturi.Ei au mâncat torul și tot ei se împrumută și acuza ca au nevoie de bani de salarii.De ce au nevoie?Toate ajutoarele sociale,toate chiolhanurile și dezmățul financiar făcut nu doar la alegeri ci și asa inginerul au mâncat mulți bani.Noi am produs,ei sunt un eșec.
Nea ăsta pornește de la premiza complet eronată că sunt MII de oameni care se luptă să intre în sistem, și că numărul lor va fi cel puțin constant în viitor, timp în care noi deja nu mai avem oameni pentru anumite specializări și nici nu vor veni alții în viitor.
Dar sigur, hai să facem intrarea în sistem mai complicată și parcursul carierei cât mai bizantin posibil, atunci obligatoriu vom avea profesori mai buni pentru că [motive].
Iar acești dinozauri complet rupți de realitate sunt cei care propun schimbări și au acces la urechea mesiei.
Cel mai probabil cei care vin cu ideile astea debile au nevoie de clienți la facultati(master). Parca recent a fost tot un reprezentat al unei universități care a spus ca pentru a preda la gimnaziu si liceu ar trebui sa ai 2 masterate. Acestor oameni nu le pasa de învățământ ci doar de propria afacere(ca asta au devenit facultatea si masterul).
Cu cat o sa faca intrarea in învățământ mai dificila cu atât mai rau o sa fie in viitor pentru ca deja numarul de cadre didactice cu varsta sub 30 de ani este undeva in jur de 10% din total