„Avem foarte multe manuale, metode noi, proiecte internaționale și așa mai departe, dar o Evaluare Națională și un Bacalaureat atât de rigide, atât de schematice, care încurajează memorarea unor scheme și reproducerea lor”, a declarat Oana Fotache, profesor universitar și decan al Facultății de Litere a Universității din București, în emisiunea „Intrare liberă” de la TVR Cultural.
„După care ne mirăm că, în ciuda descentralizării manualelor, suntem în halul în care suntem”, a adăugat Oana Fotache
Problema de fond nu este lipsa de inițiative sau resurse educaționale, ci incapacitatea sistemului de a corela conținuturile și metodele de predare cu modul de evaluare a elevilor. „Până nu avem curajul să rezolvăm relația aceasta între ciclul de învățământ și examenul final, care dă dreptul elevului să meargă mai departe, nu o să rezolvăm nimic”, a avertizat aceasta.
Informații de context
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că trebuie „să avem standarde de evaluare și de notare”. „Pentru învățământul liceal, gândim să elaborăm aceste standarde de notare și de evaluare odată cu programele pentru învățământul liceal”, a spus acesta.
Irina Horga, cercetător științific al Unității de Cercetare în Educație, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „în mod cert nu ne dorim ca evaluarea și programele școlare să promoveze doar memorarea”. Aceasta a precizat că „memorarea are un rol de bază în învățare, spune psihologia cognitivă, pentru că al nostru creier nu poate să lucreze dacă nu are cu ce.”
- Amintim că Unitatea de Cercetare în Educație a transmis, într-un răspuns pentru Edupedu.ro, că „dacă examenele naționale rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă”. Răspunsul vine în contextul în care proiectele cu noile-planuri cadru de liceu au fost puse în consultare publică și instituția a fost întrebată care ar trebui să fie legătura dintre planurile-cadru/programe și examene/metoda de evaluare a competențelor.
- În legătură cu proba de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, tot cercetătorii de la Unitatea pentru Cercetare în Educație au arătat în 2023 că impactul curriculumului oficial la clasă este diminuat din cauza selectării arbitrare din textul programei școlare a competențelor și conținuturilor. Ei mai susțineau și că subiectele sunt concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care „compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar – pe larg, aici