OFICIAL De anul școlar viitor, profesorii pot rămâne titulari până la 70 de ani. Cererile se depun la secretariatul școlii până pe 29 ianuarie 2024

33.530 de vizualizări
Foto: © Kiosea39 | Dreamstime.com
De anul școlar viitor, profesorii pot rămâne titulari până la 70 de ani, potrivit metodologiei de mobilitate, document publicat săptămâna trecută în Monitorul Oficial. Este vorba de profesorii cărora nu li s-a emis decizia de pensionare. În acest sens, până pe 29 ianuarie, cadrele didactice vor face o cerere pe care o vor depune la secretariatul unității de învățământ, conform calendarului oficial.

Art. 31 – „(5) Personalul didactic de predare titular din învăţământul preuniversitar căruia nu i s-a emis decizia de pensionare şi care până la data de 1 septembrie 2024 nu împlineşte vârsta de 70 de ani, poate fi menţinut în activitate ca titular, în funcţia didactică, la cerere, în anul şcolar 2024-2025, potrivit prevederilor art. 229 alin. (11) din Legea nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, conform prezentei Metodologii”, conform documentului publicat în Monitorul Oficial.

Potrivit metodologiei, cadrele didactice vor depune la secretariatul școlii o cerere.

Art. 31 – „(6) Personalul didactic de predare care se încadrează în prevederile alin. (5) se adresează, în scris, consiliilor de administraţie ale unităţilor de învăţământ, până la data prevăzută în Calendar. Profesorii din centre și cabinete de asistență psihopedagogică/logopedice se adresează CMBRAE/CJRAE în cadrul căruia este normat postul didactic respectiv. Cererile se analizează şi se aprobă în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ, în perioada prevăzută de Calendar, în funcţie de evoluţia demografică la nivel local, de planurile de şcolarizare, de dinamica resurselor umane, de politicile de personal şi de evoluţia planurilor-cadru de învăţământ.”

Ce condiții trebuie să îndeplinească profesorii

Art. 31 – „(7) La nivelul unităţilor de învăţământ pot fi aprobate numai cererile cadrelor didactice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) se încadrează în prevederile alin. (5);

b) posturile didactice/catedrele pe care sunt titulare, conform documentului de numire/transfer/repartizare pe post/catedră, sunt complete şi au viabilitate de cel puţin un an şcolar, luând în considerare şi cererile privind reducerea normei didactice de predare, fără diminuarea slariului, a personalului didactic de predare, conform prevederilor legale în vigoare;

c) la nivelul unităţii/unităţilor de învăţământ, în care urmează să fie menținute în activitate ca titulare în funcţia didactică, nu există reducere de activitate la catedrele pe care cadrele didactice respective sunt titulare şi nu este necesară completarea/întregirea normei didactice de predare a altor cadre didactice, conform prezentei Metodologii, din unităţile de învăţământ respective cu ore din catedra pe care sunt titulare cadrele didactice care se încadrează în prevederile alin. (5) şi urmează să fie menținute în activitate, ca titular, în funcţia didactică.

(8) Consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ comunică, la termenul prevăzut în Calendar, ISJ/ISMB şi cadrelor didactice acordul/refuzul motivat privind menţinerea în activitate, ca titular, în funcţia didactică, a personalului didactic de predare care se încadrează în prevederile alin. (5), în anul şcolar 2024-2025. Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de mobilitate verifică situaţiile transmise de unităţile de învăţământ, întocmeşte listele finale cuprinzând cadrele didactice care îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la alin. (7) şi solicită menţinerea în activitate, ca titular, în funcţia didactică, în anul şcolar 2024-2025 şi le supune spre analiză comisiei paritare de la nivelul ISJ/ISMB, însoţite de lista cadrelor didactice titulare detaşate în interesul învăţământului pentru nesoluţionarea restrângerii de activitate. Comisia paritară constituită la nivelul ISJ/ISMB trebuie să ţină seama dacă, după menţinerea în activitate, ca titular, în funcţia didactică a cadrelor didactice care îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la alin. (7), la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti, se asigură numărul necesar de posturi didactice/catedre vacante în vederea soluţionării restrângerilor de activitate cadrelor didactice titulare detaşate în interesul învăţământului pentru nesoluţionarea restrângerii de activitate.”

Calendarul pentru profesorii care vor să fie la catedră până la 70 de ani, potrivit metodologiei

4) Stabilirea personalului didactic care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 31 alin. (5) din Metodologie şi se menține în activitate ca titular în funcţia didactică, la cerere, în anul şcolar 2024-2025:

a) depunerea și înregistrarea cererilor la secretariatele unităților de învățământ; Perioada: 3-29 ianuarie 2024

b) aprobarea cererilor privind menţinerea în activitate ca titular în funcţia didactică peste vârsta de pensionare la nivelul unităţilor de învăţământ şi transmiterea situaţiei la inspectoratul şcolar; Termen: 31 ianuarie 2024

c) întocmirea, la nivelul inspectoratelor şcolare, a listelor finale cuprinzând cadrele didactice care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 31 alin. (5) din Metodologie și au solicitat menținerea în activitate ca titular în anul școlar 2024-2025, prezentarea acestora spre validare consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, conform hotărârii comisiei paritare şi afişarea listelor finale la inspectoratele şcolare; Perioada: 1-2 februarie 2024

d) înregistrarea contestaţiilor la inspectoratele şcolare; Perioada: 5-6 februarie 2024

e) soluţionarea contestaţiilor de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. Termen: 7 februarie 2024 

Ce prevede Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023

Art. 229 – „(11) Personalul didactic de predare titular din învățământul preuniversitar căruia nu i s-a emis decizia de pensionare poate fi menținut, la cerere, anual, ca titular în funcția didactică, și peste vârsta standard de pensionare, până la vârsta de 70 de ani. Cererea se soluționează în termen de 30 zile de la data înregistrării la secretariatul unității de învățământ, prin decizie motivată care se comunică în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii. Decizia poate fi contestată, în condițiile legii”, conform sursei citate.

Potrivit metodologiei de mobilitate, condiţiile legale de pensionare, luând în calcul limita de vârstă şi stagiul de cotizare, la data de 1 septembrie 2024, sunt:

a) pentru femei, vârsta la ieșirea la pensie, 62 de ani şi 3 luni, 32 de ani şi 8 luni stagiul complet de cotizare, respectiv 15 ani stagiul minim de cotizare;

b) pentru bărbați, vârsta la ieșirea la pensie, 65 de ani, 35 de ani stagiul complet de cotizare, respectiv 15 ani stagiul minim de cotizare. 

Foto: © Kiosea39 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
PROIECT Profesorii pot rămâne titulari până la 70 de ani, din anul școlar 2024-2025
Prima de pensionare pentru profesori, echivalentă a două salarii, se aplică din anul școlar 2025-2026

39 comments
  1. Prin urmare cei de 60 de ani sunt tinerele sperante ale invatamantului romanesc. Mult succes in urmatorii 10 ani! La urma masa si dansul… P.S. : Nu uitati protezele!

  2. Menținerea ca profesori „titulari” până la 70 de ani a fost o invenție în noua lege, care să dea bine în chip populist, ca inovație cu orice preț. Ideea provine de la o fostă ministră a Muncii, care, în urmă cu vreo câțiva ani, a vrut să impună, deopotrivă pentru bugetari și în mediul privat, ca salariatul să pretindă, în mod irevocabil, unilateral, ca angajatorul, având sau neavând post, să-l mențină în funcție până la 70 de ani.
    Propunere fără nicio bază de logică și de legalitate, care s-a împotmolit la Senat.
    Au preluat-o însă, într-o veselie a dezbaterilor, dar sub presiunea timpului, cele două comisii pentru învățământ de la camera Deputaților și de la Senat. Așa a apărut vestitul alineat (11) din Legea nr. 198/2023, la art. 229: „Personalul didactic de predare titular din învățământul preuniversitar căruia nu i s-a emis decizia de pensionare poate fi menținut, la cerere, anual, ca titular în funcția didactică, și peste vârsta standard de pensionare, până la vârsta de 70 de ani. Cererea se soluționează în termen de 30 zile de la data înregistrării la secretariatul unității de învățământ, prin decizie motivată care se comunică în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii. Decizia poate fi contestată, în condițiile legii.”
    Această prevedere este practic inaplicabilă, întrucât forțează sensurile mai multor termeni, precum și logica juridică elementară.
    Ce semnifică sintagma „căruia nu i s-a emis decizia de pensionare”, din moment ce, potrivit art. 56, alin. (1), lit. c) din Codul muncii, contractul individual de muncă existent încetează de drept „la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare”? Mai mult, conform alin. (2), „constatarea cazului de încetare de drept a contractului individual de muncă se face în termen de 5 zile lucrătoare” și „se comunică persoanelor aflate în situațiile respective în termen de 5 zile lucrătoare.” Ce mai înseamnă, în aceste condiții, termenul de „titular”, dacă an de an solicitantul trebui să facă cerere de 1titularizare”?
    Mai există aici o situație de „titularizare”, când termenul însuși înseamnă „a numi pe cineva ca titular pe un post (în care funcționa până atunci în mod provizoriu)” (DEX)? Încetarea activității prin pensionare implică o retitularizare? Și cum se realizează aceasta? Se soluționează „în termen de 30 zile de la data înregistrării la secretariatul unității de învățământ, prin decizie motivată”? E de-a dreptul ridicol.
    Însăși legea nouă contrazice, în spiritul și în litera ei, la art. 177, alin. (1), această procedură: „În învățământul preuniversitar de stat, posturile didactice/catedrele vacante/rezervate se ocupă prin concurs național unic.”
    Mai mult, la art. 229, alin. (13), personalul astfel reîncadrat, „poate fi numit, prin detașare în interesul învățământului, în funcții vacante de conducere sau de îndrumare și control, neocupate prin concurs, în condițiile legii.” Legea 198/2023 susține (tocmai „în condițiile legii”!), la articolele 196, 199 și 201, că pentru aceste funcții pot concura numai profesori titulari în învățământ.
    Și încă o nelămurire: „personalul didactic de predare titular din învățământul preuniversitar căruia nu i s-a emis decizia de pensionare” nu va ieși la pensie (adică nu va primi pensie!) și ar prefera să-și continue numai activitatea la clasă? Iar profesorii care au ieșit la pensie și și-au continuat activitatea la clasă potrivit vechii legislații mai îndeplinesc condiția de a nu li se fi emis decizia de pensionare în ce categorie se mai încadrează?
    Față de aceste neclarități și inconsecvențe ale articolului nr. 299 din lege, la care au participat, la redactare și la discuții, și reprezentanți ai Ministerului Educației, Metodologia ME recent apărută, nr. 6877/2023, reașază totuși procesul de mobilitate a personalului didactic într-o procedură firească:
    „Art. 31 – „(7) La nivelul unităților de învățământ pot fi aprobate numai cererile cadrelor didactice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
    a) se încadrează în prevederile alin. (5);
    […] c) la nivelul unității/unităților de învățământ, în care urmează să fie menținute în activitate ca titulare în funcția didactică, nu există reducere de activitate la catedrele pe care cadrele didactice respective sunt titulare și nu este necesară completarea/întregirea normei didactice de predare a altor cadre didactice, conform prezentei Metodologii, din unitățile de învățământ respective cu ore din catedra pe care sunt titulare cadrele didactice care se încadrează în prevederile alin. (5) și urmează să fie menținute în activitate, ca titular, în funcția didactică.
    E aceasta un fel de mea culpa, menținând totuși în continuare termenul de „titulari” pentru cei care au împlinit vârsta standard de pensionare. Cel mai simplu ar fi fost să se precizeze că, acolo unde este realmente nevoie de cadre didactice (deși în țară sunt mulți tineri care așteaptă la porțile școlii), salarizarea acestora se va face la nivelul studiilor, gradelor didactice și vechimii dobândite înainte de pensionare.

    1. De ce să nu aibă voie să rămână în activitate dacă un profesor dorește acest lucru? Doar nu-i obligă nimeni să rămână în activitate.
      Sunt unii profesori care se simt bine, sunt sănătoși, se simt bine! Oare este mai bun, în, România, unde an de an sunt circa 4 mii de profesori suplinitori necalificați care predau și nu au că studii, decât liceul?
      Cei care se opun acestui lucru au o gândire “de tip comunist”, restrictiv, care doresc să îngrădească dreptul la muncă.
      Oare experiența lor nu contează? Sau, poate, este mai bun un c. d. care abia a intrat în învățământ, fără experiență la catedră?

  3. Cei ce au decis această bătaie de joc nu s-au gândit sau nu le pasă că un profesor de aproape 70 de ani ar putea deceda chiar în clasă, în mijlocul elevilor situația creând cu siguranță șocuri emoționale și traume copiilor. Deși sunt cadru didactic, eu nu aș avea încredere să-mi las copilul cu un cadru didactic de 70 de ani.

  4. La vârsta de 70 de ani orice om ar trebui să fie pensionar! Savanții pot face cercetare, dar nu predare!!!
    Nu la vârsta de 70 de ani, când orice om e deja obosit, stresat, iritat de orice.
    Nu sunt de acord cu “predarea” la această vârstă!
    Sunt tineri capabili!
    Oare cine are acest interes?

    1. un profesor care a urmat o facultate predecembrista surclaseaza la orice ora un tinerel cu doua, trei facultati cu durata de cite 2 saptamini fiecare, gen Excelsior.

  5. Cele?Doar 70 de ani?Pai cam asta e speranță de viata în România. Eu zic sa ii împăiem și sa ii punem la catedră sa fie si mai bine.

  6. Să meargă acești domni profesori la examenul de titularizare, să vadă cu adevărat ce înseamnă un suplinitor examinat în prezent, nu cum s-au titularizat pe “vremuri”!

    1. Nu te supăra, dar habar n-ai ce subiecte dificile erau atunci. Vouă vi se pare greu acum pentru ca sunteți produsul unor universități extrem de slabe.

  7. Sigur va forte atractiv pt debutanti când vor afla că trebuie să muncească până la 70 ani și să mai facă și toate muncile de care bătrânii sunt scutiti, serviciul pe școala și alte rahaturi.

    In alte domenii te pensionezi la 45 ani.

    Munca in învățământ va deveni obligatorie până la 70 ani (se va considera stagiul complet de cotizare atunci și limita de varsta) cel mai probabil si nu te vei putea pensiona decât poate anticipat, baga chestia pe sestache sa nu facă valuri.

    Cred că va fi mai rentabil sa nu fi titular casa poți pleca din timp și să te salvezi in alt domeniu.

  8. Probabil se doreste ca până la 70 de ani să “dăm colțul “. La volumul de uzură neuropsihică de care avem parte, pensionarea ar trebui gândită ca și pentru cei care se pot pensiona la 50 de ani. Mie, sincer, mi se pare de ” noaptea minții “……

  9. Bine a fi ca dascălii sa poată alege sa iasă la pensie la 55 ani! Cine vrea sa mai rămână după 55 de ani, să aibă acest drept dar și cine vrea sa iasă la pensie sa poată face asta la 55 ani fără penalizări!!!

  10. Evident că ar trebui ca profesorii să se pensioneze la 55 de ani, nu la 70! Dar cine să gândească?! Domnii guvernanți?!… “Ne moje!”… Lua-i-ar dracu’ în frunte cu Ciolacu!

  11. Lungește-mi Doamne zilele…!
    Un cadru didactic la aceasta venerabila varsta va fi doar bătaia de joc a elevilor.
    Sa nu mai vorbim de capacitatea de munca, efort psihic… Încă un succes al României (ne)educate.

  12. Sa intre cu cosgiugul intai pe holul scolii apoi la biserica. E scarbos de-a dreptul … Bani bani bani .

  13. adică nu mai papa pensie .. deci avantajul statului. îl și vad pe bietul prof la 70 de ani , intrând pe la elevi , cu cardul de puradei in spinare ..

  14. Deja se exagerează. Mai au puțin și îi lasă pe viață în funcție. Cei tineri când ar putea avea ocazia să se angajeze dacă alții țin posturile ocupate deși au trecut de vârsta legală de pensionare? Toți angajații din toate domeniile ar trebui să se pensioneze la vârsta de 55 de ani , deoarece oricum li se diminuează capacitățile fizice , iar de asemenea este o bună ocazie de a lăsa și alte persoane să se angajeze

  15. Asta mai lipsea. Numai de fosile avem nevoie in învățământ. Un profesor ar trebui sa se pensioneze la 55 de ani.

    1. Si cu ce bani traiesc ei dupa 55 de ani ca sa-si sprijine copiii si familia? Cu o pensie mizerabila de 2,000 de lei? Ca doar nu toti profesorii au 44 de ani vechime daca au PhD sau activitate in cercetare. Nici macar un militar sau magistrat nu are mai mult de 20 de ani vechime si se pensioneaza la 45 de ani cu 15.000 de lei pensia. Nu traim intr-o tara meritocratica.

    2. Un profesor ar trebui sa se pensioneze la 60 de ani. Foarte multi profesori sau foști profesori nu ajung la 70 de ani.

    3. Fiți respectuos! Fosilele, cum le spuneți, au muncit. Mai bine sau mai puțin bine, este altă discuție. Veți ajunge la vârsta de “fosilă” și dumneavoastră și nu cred că vă veți bucura să fiți numit așa. Credeți că nu va mai fi loc pentru mulțimea de tineri profesori care abia așteaptă să intre în învățământ din cauza “fosilelor”? Credeți că “fosilele” se vor repezi să profite de această găselniță disperată a celor care nu au avut viziune și încearcă să cârpească lipsa de profesori provocată de ieșirea la pensie a ” fosilelor”?

    4. Daca esti elev, e de inteles, ca n-ai creier functional. Daca esti profesor, mai tinerel asa, poate ar trebui sa pleci acum si sa faci altceva, altfel te prind anii din urma si te fosilizeaza. Daca esti oricine altcineva, esti prost crescut. In oricare dintre situatii, vorbeste cu sefu al de sus si vezi cum faceti sa nu te prinda din spate fatidicul 70. E nasol sa te trezesti intr-o dimineata si sa scrie pe oglinda ta ”fosilo!”

    1. Mai da randament! In mediul rural copii “dispar” si in loc sa incurajeze tinerii, incurajeaza pensionarii! In loc sa elibereze locul pt un titular tanar….Dar asa e la noi!
      Mai exista posibilitatea de a face naveta, s a gandit cei de sus la asta?

    2. grad,,vechime norma mica.
      Pun pampersii si pleaca cu bastonul dupa bani.
      ne pleaca tinerii si lor, nepotii, si se mira de ce … pt ca nh incap de ,,tinerii,, de 70.
      rusine lor

    3. Un profesor care sta la serviciu in pensie clar nu are solicitare psihica la acea scoala. Pentru ca altfel, cu atata birocratie pe cap si elevii din ziua de azi, nu vad cum un om peste 65 de ani nu s-ar simti depasit de situatie si ar mai avea placerea sa predea la o varsta inaintata. Nu vad motivatie alta decat banul pentru care eu sa raman in scoala pana crap in loc sa ma plimb cu baba mea sau cu mosneagul meu pe la bai, prin excursii sau vacante, in loc sa stau in parc cu nepotii, sa ma ingrijesc de sanatate sau sa merg la un film, un teatru, un club de pensionari. Doar daca sunt masochist. Semnat: un profesor de 45 de ani care ar iesi la pensie si maine daca ar putea din scarba de sistem si de generatia actuala de elevi, de directori politizati si alte nereguli din invatamant ce-ti taie si putinul elan “muncitoresc” si-asa afectat de salarizarea proasta, greve si bataie de joc din partea conducatorilor si a societatii civile.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

BREAKING Un elev a murit sub peretele prăbușit al căminului Liceului Tamași Aron din Odorheiu Secuiesc, județul Harghita. Alte trei victime au fost scoase de sub dărâmături și sunt la spital / Clădirea e pe lista Ministerului Educației de școli cu risc seismic, dar apare ca neîncadrată într-o clasă

Patru copii au fost prinși sub dărâmături, trei au fost scoși de pompieri, iar un băiat a decedat, după ce peretele internatului Liceului Tamași Aron din Odorheiu Secuiesc s-a prăbușit,…
Vezi articolul

Răzgândire prezidențială în privința BAC-ului unitar. Consilierul Ligia Deca: “Subiectele pot arăta altfel în funcție de profil” / Modul în care vor fi puse în aplicare examenele de admitere la liceu va spune “dacă propunerea noastră este bună sau nu”

Bacalaureatul unitar propus de proiectul “România Educată” ar putea include subiecte “care pot arăta altfel în funcție de profil”, atât timp cât se testează competențe. Colegiile terțiare non-universitare “reprezintă etapa…
Vezi articolul

DOCUMENT Niciun concurs la grădiniță și la ciclul primar – noua politică a Ministerului Educației pentru calendarele competiționale oficiale, anunțată ca „decizie” de secretarul de stat Florian Lixandru la 3 luni după tăierea din senin a peste 40 de concursuri școlare, în ianuarie 2024 / Același minister lasă însă zeci de concursuri private să se desfășoare în școli

Noua politică a Ministerului Educației din acest an este reducerea competiției între elevi, se arată într-un răspuns al secretarului de stat Florian Lixandru (PSD) la solicitarea senatoarei PSD Laura Georgescu,…
Vezi articolul