Op Ed / România educată, România analfabetă – sociologul Marius Pieleanu

1.600 de vizualizări
Foto: Pexels.com
Două Românii – cea educată și inovatoare și cea analfabetă și conservatoare – par să fie în concurență de peste un secol și jumătate. Niciuna nu a reușit până acum să fie pe deplin învingătoare. Amândouă au avut când premise de învingere și succes, când mecanisme de stagnare și retragere.

Acum, când ne pregătim să ieșim (sau cel puțin așa ne place să credem) din calvarul pandemiei COVID-19, istoria concurenței celor două Românii iese din nou în evidență în mod pregnant și nu face altceva decât să o repete pe cea de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul Primului Război Mondial sau pe cea de la mijlocul secolului al XX-lea, dinainte de cel de-al Doilea Război Mondial.

Asupra concurenței dintre România analfabetă și România educată, nu numai testele PISA, ale OECD, ne-au atras atenția, ci și rezultatele Evaluării Naționale din vara anului 2021, a absolvenților de 8 clase. Educația și capitalul de competențe cognitive și intelectuale ale celor două Românii sunt la fel de diferite acum ca și mai înainte, generând cu consecvență frâne ale dezvoltării economice, inegalități sociale și culturale, creșteri ale criminalității, cheltuieli din ce în ce mai mari cu sănătatea și protecția socială a unei părți tot mai mari a populației dependente.

Cum a apărut România educată pe hârtie? În urmă cu circa 6 ani, actualul președinte al României, domnul Klaus Iohannis, a lansat programul României Educate. Un grup cuprinzător de ONG-uri și sindicate a colaborat la conceperea și lansarea publică a acestui program prezentat ca o sinteză a propunerilor venite pe traiectoria de jos în sus. Sinteza a fost urcată apoi pe soclul de hârtie al unui program dedicat construirii României educate și lăsat să se odinească ceva timp în liniște. Nu a tulburat mai pe nimeni. Din păcate, părea că ar fi rămas doar încă o promisiune cufundată în tăcere, deși acum se zvonește că, totuși, ar putea deveni o realitate palpabilă.

În acest context, haideți să vedem evidențele. Cele ale României educate, au apărut la scală extinsă la începuturile epocii moderne și industriale. Cuza și Kogălniceanu deschideau noua epocă a modernității românești și cu o lege nouă a Educației, care, după câțiva ani, a proclamat obligativitatea educației primare în toate localitățile, inclusiv și mai ales, în cele rurale.

În ciuda noilor legiferări, analfabetismul a rămas dominant. Statisticile epocii înregistrau în anul 1899 o proporție de circa 80% a populației analfabete, în comparație cu țări din vestul sau nordul european unde procentul varia doar între 10 – 20%. După Primul Război Mondial, România a avut șansa ministeriatului reformator al lui Spiru Haret. În ciuda eforturilor sale, deși analfabetismul a scăzut, ponderea lui a rămas ridicată. O elită culturală strălucită și o muncitorime industrială calificată se formase deja, dar analfabetismul era majoritar. După 1948, autoritățile comuniste s-au angajat în cel mai amplu program de alfabetizare a populației, în special a celei rurale, astfel că pe la sfârșitul anilor 1950, România analfabetă era declarată că ar fi devenit o România educată. Nu degeaba comuniștii se lăudau cu salturile în istorie (sic!). Apoi cursul istoriei a redescoperit continuitatea prin evidențele rezultatelor școlare din anul de grație 2021.

Astăzi, România analfabetă se află într-o similitudine ce frizează identitatea cu cea dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial. Rezultatele Evaluării Naționale recente sunt șocante. Să ne referim la câteva apărute în spațiul public. În anul școlar 2019-2020, unul din patru elevi din mediul rural, adică un total de 25%, nu s-au înscris în învățământul obligatoriu sau mulți dintre ei, dacă au făcut-o, au abandonat. Aceștia apar în limbajul curent ca analfabeți structurali (mai popular spus, nu știu să citească și să socotească). 36% dintre candidații de clasa a VIII-a înscriși la Evaluarea Națională, nu au luat medie de promovare (înainte de contestație). Aceștia sunt analfabeți, numiți funcționali, în limbajul curent. Nu mi se pare întru totul inadecvat să adun aceste două cifre, pe care le consider a fi similare prin consecințe, pentru cerințele actuale și mai ales pentru cele viitoare ale unei vieți decente în societatea în care trăim.

Din lipsă de date credibile, analiza aceasta nu poate ține cont de migrația internă (rural-urban) și de cea externă. Drept urmare, rezultatul ar fi similar cu cel de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial. Acum, ca și atunci, România analfabetă a produs o proporție de circa 60% de analfabeți în vârstă de 14-15 ani, concentrați cu precădere în mediul rural. Ei vor continua să rămână și să trăiască așa cum sunt, cheltuielile revenind Statului Român, devenind culegători de fructe sau legume, măcelari, ciobani sau constructori onorabili, plătiți cu salarii de mizerie. Capitalul uman pe care îl propune România analfabetă este un imens rezervor de forță de muncă ieftină, necalificată și docilă. Nu peste mult timp, aceștia își vor cere drepturile, vor dori locuri de muncă și vor vota.

Cum o să ridice România educată, România analfabetă? La o astfel de întrebare trebuie să răspundă autoritățile publice, înainte de orice. Dacă nu o vor face, această țară va rămâne sigur și singură în subdezvoltare, reproducând la infinit un model fără nicio șansă de adecvare la modernismul și postmodernismul european.

P.S. Și pentru ca dezastrul să fie complet, acum câteva zile Eurostat a prezentat situația la nivelul Uniunii Europene a ponderii pe grupe de vârstă a persoanelor cu studii superioare. Suntem pe ultimul loc.

P.S.S. Aud că, din consultările prezidențiale, lipsesc marii creatori de educație reformatoare, profesorii Mircea Miclea, Marius Andruh, Lazăr Vlăsceanu, Adrian Miroiu, și lista poate continua…

__________

Despre autor:

Marius Pieleanu este sociolog, cadru didactic universitar și președintele Grupului de Studii Socio-Comportamentale Avangarde.

Foto: Pexels.com


14 comentarii
  1. România educată și România analfabetă sunt doua stări ale tarii care coexistă. Daca avem un procent de 60% analfabeți, evident, restul procentelor sunt persoane pentru care educația este primordiala. Astfel, in România avem un fel de polarizare educaționala, diferența fiind trasata cel mai clar intre rural si urban. Dl. profesor prezinta o analiza clară a modului in care educația s-a „reformat” de-a lungul timpului si stadiul in care ne aflăm acum. In urma lecturării acestui articol nu pot spune decât: șocant!

  2. Nu putem ignora realitatea. România nu reușește sa gestioneze problemele cu privire la sectorul educațional, iar acesta este principalul motiv al multor alte probleme care pornesc de la nivel individual pana la cele de ordin social. Articolul nu exprima explicit starea îngrijorătoare a situației țării, ci arată o analiza în timp a modului in care a evoluat educația, totuși, realitatea desprinsa de aici nu este nici pe departe aproape de ceea ce si-au imaginat foștii reformatori ai sistemului educațional.

  3. EduPedu.ro promoveaza patriotismul si profesionalismul unui abonat al Antenei , abonat la contracte preferentiale care ne-a mai lovit recent cu un nou sondaj “obiectiv ” ( https://www.aktual24.ro/pieleanu-loveste-cu-un-nou-sondaj-rafila-ar-fi-pe-primul-loc-in-topul-increderii-in-personalitatile-publice-din-romania/” ), sincer ingrijorat de starea dezastruoasa a invatamantului ?! :)) . Dintre marii creatori de educatie reformatoare lipseste exact colega de platou a acestuia , celebra creatoare si reformatoare d-na Ecaterina Andronescu invitata de onoare .

  4. “După Primul Război Mondial, România a avut șansa ministeriatului reformator al lui Spiru Haret.” Spiru Haret a murit in 1912, domnule Pieleanu. Daca tot vorbiti despre educatie, educati-va…

    1. ”După Primul Război Mondial, România a avut șansa ministeriatului reformator al lui Spiru Haret”. Textul precizează cum după Primul Război Mondial se simt rezultatele reformelor realizate de Spiru Haret, nu că acesta le-a înfăptuit in perioada de după. Ca orice reformă, mai ales in educație, este nevoie de timp pentru a vedea efectele sale, astfel reformele înfăptuite înainte de Primul Război își au efecte vizibile abia la câțiva ani buni după implementare.

  5. Exodul creierelor din România înspre țări mai ofertante. Lipsa de motivație pentru a munci/ într-o Românie contradictorie, cu ramuri economice puse pe butuci. Lipsa de motivație a profesorilor/ în condițiile unei educații precare a elevilor ( fie cu mentalitate tribală, fie cu aere de vipuri, disprețuind, din principiu, activitatea intelectuală) Modelele/antimodelele de exprimare a limbii române/ la nivel media (tv) mai ales, manelizarea limbii române, aducerea în derizoriu a unor manifestări artistice, confuzia de valori.
    Prin ce doriți să argumentăm nevoia de cultură /?

    1. Sensul frazei este ca dupa Primul Razboi Mondial in Romania s.au vazut rezultatele masurilor de reforma introduse de Haret la inceputul secolului, o elita intelectuala, o muncitorime industriala calificata, asa trebuie citit textul.

  6. Titularii fac agricultură
    Titularii vând în piață
    Titularii importă
    Titularii exportă
    Titularii fac politică
    Titularii au firme
    Titularii au magazine
    Titularii… fac orice, numai școală nu fac!

    1. Domnul Iohannis este titular în învățamant.

      Oare de cât timp cineva este suplinitor pe postul domnului Președinte?

  7. 36% din cei 75% care au urmat scoala, deci 27%. Plus cei 25% vom avea 52%, nu 60%. Asta ca sa fim corecti. Dar nu diminueaza cu nimic gravitatea situatiei.

  8. Celor cu grade didactice le trebuie un ghid de orientare în societate, de conduită în școală! Sau măcar să îi pună cineva să vizioneze ‘Faleze de nisip”, poate că…că de citit cărți…

  9. Daca scria orice altcineva acest editorial, poate ii dadeam crezare. Dar cand respectabilul este unul dintre varfurile de lance ale mediocritatii, nepotismului, al lipsei de bun simt promovate de psdraknea si spalarea pe creieri facuta din studiourile haznalelor TV, nu dau 2 lei pe ce scrie acest pieleanu…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like