Orele remediale obligatorii pentru învățători au fost introduse pentru că „în mod matematic, învățătorul are mai puține ore, dacă ne raportăm la norma de 20 de ore a celorlalți profesori”, spune Mircea Bertea, consilier onorific al ministrului Daniel David: „Dar munca la clasele I-IV nu înseamnă același grad de intensitate ca în gimnaziu și liceu”

4.381 de vizualizări
Foto: Edupedu.ro
Mircea Bertea, președinte al Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România și consilier onorific al ministrului Daniel David, a explicat de ce au fost introduse pentru învățători cele 2 ore obligatorii de activitate remedială. Acesta a afirmat că „ în mod matematic, învățătorul are mai puține ore, dacă ne raportăm la norma de 20 de ore”, dar „munca la clasele I-IV nu înseamnă același grad de intensitate” ca în gimnaziu și liceu. Declarațiile au fost făcute la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, vineri, 17 octombrie.

„Aș vrea să vă spun, poate pe înțelesul telespectatorilor, de ce au fost introduse aceste 2 ore de învățare remedială. 1 – s-a spus că ele urmau să completeze norma învățătorului, pentru că, după cum știți, la clasele primare, anumite obiecte de învățământ sunt susținute de către profesorii de la gimnaziu sau liceu: vorbim de educație fizică, vorbim de limbi străine, religie și așa mai departe. Deci, în mod matematic, învățătorul are mai puține ore, dacă ne raportăm la norma de 20 de ore, norma pe care o au toți ceilalți profesori. Acum, aici ar fi o problemă, că munca la clasele I-IV nu înseamnă același grad de intensitate și de pricepere pedagogică particularizată la vârstă ca în gimnaziu sau ca în liceu”, a spus Mircea Bertea.

Președinte al Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România a vorbit despre părinții care aleg să-și dea copiii la afterschooluri și despre faptul că „a rămas un număr semnificativ de copii ai căror părinți nu-și permit să plătească semiinternatul sau afterschoolul”. Potrivit lui Mircea Bertea, prin introducerea celor 2 ore de activitate remedială pentru învățători, „ministerul a încercat să le asigure și celor din zone mai puțin dezvoltate „accesul la consultații sigure și, mă rog, planificate”:

„În ultimul timp, segregarea aceasta socială foarte mare în România – și nu numai la diferența dintre sat și oraș, dintre urbanul dezvoltat și ruralul subdezvoltat, dar chiar și la nivel de oraș, prin explozia aceasta de afterschooluri sau semiinternate, cum se numesc – a dus la o realitate pe care ministerul a recunoscut-o și a încercat să o rezolve oarecum. Respectiv cei care au posibilitatea, prin contribuția părinților, să participe la afterschool, pentru că majoritatea afterschoolurilor sunt cu contribuția părinților, au posibilitatea să continue procesul de învățare sub medierea unor cadre calificate și după-amiază, lucru care le convine părinților, pentru că, în general, părinții, după cum știți, între 8 și 17 sunt la serviciu.

În situația asta, repet, nu numai la țară, și în orașele mari, și în orașele mai mici, a rămas un număr semnificativ de copii ai căror părinți nu-și permit să plătească semiinternatul sau afterschoolul. Acești copii sunt puși în situația sau ar putea ajunge să rămână în urmă față de ceilalți. Mai ales în zone defavorizate, acesta este un pas importat spre abandonul școlar cu consecințele sale. Și atunci, prin această măsură, ministerul a încercat să le asigure și celor din asemenea localități sau școli accesul la consultații sigure și, mă rog, planificate, să spunem așa. Numai că există și aici un impediment major. Primul este legat de capacitatea de efort pe care au acești copii. Au școală de la 8 la 12, de la 8 la 13. Dacă îi mai ținem 2 ore la școală, e prea mult pentru vârsta lor.

Nicoleta Călugăreanu, moderatoare: Fără o pauză pentru masa de prânz.

Mircea Bertea: „Exact. Cu atât mai mult cu cât avem puține școli. Pentru că, de exemplu, la Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca, pe care eu l-am condus în ultimii 15 ani, avem încă din 2012, pentru copiii de clase pregătitoare, inclusiv dormitoare pentru cei care rămâneau la așa-numitul semiinternat, masă caldă servită la cantina școlii și așa mai departe, condiții pe care majoritatea școlilor nu le au. Și atunci, a ține acești copii cu un sandvici sau hrană rece până la ora 14-15 înseamnă mult și o activitate ineficientă. Chiar unde există dorință și voință, pentru asemenea activități, ele nu se pot realiza, pentru că foarte multe școli astăzi sunt în procesul de renovare masivă, prin programele finanțate prin PNRR, lucru foarte bun. Avem nevoie și de aceste puneri la punct ale bazei materiale pentru învățământ.

Deci, e un pic cam dificilă aplicarea acestei prevederi, care cred că, în viitor, va fi integrată în procesul normal de predare-învățare-evaluare.”

Despre cele 2 ore obligatorii de activitate remedială

Pe 4 iulie a avut loc o dezbatere online privind proiectul Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare pe domeniul educației. În cadrul dezbaterii, Claudia Zamfir, director al Școlii din Pucioasa, a cerut ca la învățători activitățile remediale sa fie cuprinse în norma didactică. Tot aici, Daniela Mărian a propus ca pentru învățământul primar cele 2 ore în plus să fie ore remediale.

Organizarea orelor remediale este la latitudinea profesorului, a declarat minstrul Educației și Cercetării, Daniel David, la lansarea Raportului privind Starea Învățământului în București: „Eu cred că fiecare profesor știe ce are în clasă și știe că unii copii au nevoie de remedial pentru a corecta ce n-au dobândit. Alții au nevoie de pregătire pentru performanță. Cu toți aș face, dacă eu aș fi profesor, utilizarea competențelor în viața de zi cu zi. Hai să-i lăsăm pe ei să decidă. Nu vă așteptați ca ministrul să le spună exact ce să facă în fiecare clasă. Am încredere că vor ști ce să facă. Dacă respectă reglementările, eu n-am o problemă cu opțiunile lor diverse”, a precizat ministrul.

Fiecare învățător sau profesor pentru învățământ primar are obligația de a organiza două ore de învățare remedială pe săptămână. Cele două ore au fost introduse recent prin Legea Bolojan. Edupedu.ro a arătat aici că o oră de remedial din cele două obligatorii pe săptămână încalcă planurile-cadru de la învățământul primar, plus legea Educației, care prevede alt număr de ore.

Informații de context

Obligațiile învățătorilor și profesorilor de a face ore remediale din anul școlar 2025-2026 au fost transformate de ministrul Daniel David în „program național” pentru reducerea analfabetismului funcțional. Astfel, creșterea normei didactice de predare cu 2 ore pe săptămână este prezentată de Daniel David ca un „efect pozitiv” pentru educație, în raportul prezentat pe 29 septembrie

Metodologia de organizare a orelor de învățare remedială în învățământul primar, aprobată prin Ordinul de ministru nr. 6.423/2025 a fost publicată în Monitorul Oficial marți, 2 octombrie.

Activitățile de remediere, consolidare, aprofundare și extindere, obligatorii pentru învățători din anul școlar 2025-2026, se sprijină și pe sesizarea eventualelor tulburări de învățare și colaborarea cu specialiștii în vederea evaluării elevilor, conform metodologiei de organizare a orelor de învățare remedială în învățământul primar, aprobată prin Ordinul de ministru nr. 6.423/2025.

Daniel David a declarat, pe 12 septembrie, la B1TV, că „creșterea normei cu 2 ore în învățământul primar va duce la 2 ore pe săptămână de învățare remedială. Vom avea practic un program național de învățare remedială”.

Orele de educație remedială ridică mai multe probleme, motiv pentru care este posibil ca obiectivul acestora să nu fie atins, a declarat Sorin Hagiu, directorul Școlii Gimnaziale Giarmata din județul Timiș, la InfoEdu. Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați, a explicat că aceste ore au fost introduse „pur și simplu cantitativ” și că, așa cum au fost gândite, sunt doar o formă a lucrului diferențiat pe care mulți dintre profesori îl fac deja.

O învățătoare a vorbit, pentru adevarul.ro, despre cele 2 ore remediale incluse în atribuțiile postului. „Am făcut astfel de ore de multe ori de-a lungul celor 36 de ani la catedra, nu pentru că le cerea ministrul, ci pentru că le cerea situația – erau copii care aveau nevoie de mai mult ajutor”, a precizat aceasta.

Pe 7 iulie, o învățătoare, prezentă la protestul profesorilor din fața Parlamentului, a explicat pentru Edupedu.ro ce ar însemna introducerea a două ore de activități remediale pentru toți profesorii pentru învățământul primar. 

„Sunt învățător. Nouă ne bagă 2 ore pe remedial. Ok, unde bagă acelea 2 ore pe remedial? Știți care este programul unui elev? La casa a IV-a avem 3 zile cu 6 ore. Dacă eu mai am încă 2 pe remedial, înseamnă că toată săptămâna se duce pe 6 ore”, a spus cadrul didactic pentru învățământul primar.

Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.

Citește și:
Carmen Tică, directoarea Colegiului Național Pedagogic „Elena Cuza”, despre orele remediale: Mulți părinți ne-au întrebat «de ce sunt obligatorii? Doar pentru că profesorii trebuie să mai aibă două ore în plus?»
Ore remediale 2025-2026. Tania Țăndăreanu, profesoară pe pedagogie: Pentru copiii de clasa pregătitoare, efortul fizic și psihic este considerabil. Pot apărea anumite stări de anxietate, din cauza acestei oboseli acumulate în timp
Vom verifica în prima inspecție tematică modul în care se organizează orele remediale, pentru că cele 2 ore de activități trebuie să figureze distinct în orar, spune Florian Lixandru, inspector școlar general București
Hai să îi lăsăm pe profesori să decidă cum fac orele remediale, spune Daniel David: Nu vă așteptați ca ministrul să le spună exact ce să facă în fiecare clasă
Daniel David, despre lipsa spațiilor pentru orele remediale introduse prin Legea Bolojan: Un ministru trebuie să vină să spună ce trebuie făcut și după aceea ne chinuim împreună, noi cu autoritățile locale, să implementăm acel lucru. Eu nu pot gândi viziunea pe educație în funcție de infrastructura care nu există în anumite unități școlare
Ore remediale 2025-2026. Învățătorii trebuie să sesizeze tulburările de învățare și să colaboreze cu specialiștii în vederea evaluării elevilor / Model fișă de evaluare psihopedagogică
Directorul Sorin Hagiu, despre orele remediale: Riscăm să avem niște lucruri făcute doar pe hârtie, o condică semnată și, de fapt, beneficiul să nu ajungă cu adevărat la elevi / E doar un mod complicat de a spune că ar trebui să lucrăm diferențiat, ceea ce mulți dintre noi încercăm să facem, a spus profesorul Doru Căstăian
Există o mare frustrare, pentru că ne-au fost impuse în forță cele 2 ore obligatorii de activitate remedială, spune o învățătoare: Acesta este mesajul pe care îl percepem
Cele 2 ore obligatorii de activitate remedială pentru învățători încalcă planul-cadru pentru învățământul primar, semnalează o învățătoare: Este depășit numărul maxim de ore. Ce facem? Încălcăm legislația?
Obligațiile învățătorilor și profesorilor de a face ore remediale din anul școlar 2025-2026, transformate de ministrul Daniel David în „program național” pentru reducerea analfabetismului funcțional și efect pozitiv al măsurilor fiscale
Ministrul Educației, în contradicție cu el însuși pe tema orelor remediale: impune tuturor învățătorilor să facă ore de recuperare cu propriii elevi, după ce tot Daniel David spunea că „este foarte ciudat că același profesor care n-a transferat bine competențele trebuie acum să corecteze lucrurile pe care el le-a făcut prost”
OFICIAL Metodologia pentru orele remediale, publicată în Monitorul Oficial: fiecare învățător e obligat la 2 ore pe săptămână, cu catalog separat și condică, iar elevii participă la solicitarea părintelui sau recomandarea cadrului didactic / Profesorii nu fac fișe, planificări sau planuri personalizate
Am făcut ore remediale de multe ori de-a lungul celor 36 de ani la catedra, nu pentru că le cerea ministrul, ci pentru că le cerea situația, spune o învățătoare: Nu mai semnam nu știu câte hârțoage, nu mai făceam planuri de intervenție personalizată, nu ceream acorduri scrise


4 comments
  1. Ii recomand domnului ministru să își aleagă cu atenție consilierii
    De pe vremea trecută ne-am obișnuit la Cluj cu prezenta domnului în funcții politice in învățământ susținut in special de PSD dar nu numai.
    Sunt atâția tineri cu potențial care nu au făcut pacturi cu partide și compromisuri pentru funcții
    Pe ei trebuie să-i alegeți consilieri domnule ministru!

  2. Daca tot sunteți consilier onorific, ați susținut măsurile de ,,reforma”, nu? Nu de alta, dar să știm cui sa mulțumim.

  3. Citez :,,Deci, e un pic cam dificilă aplicarea acestei prevederi, care cred că, în viitor, va fi integrată în procesul normal de predare-învățare-evaluare.”

    Acest domn pe care nimeni nu îl consideră un etalon sau exemplu de bune practici continuă să fie toxic.

    Se crede un fel de Spiru Haret al inv pedagogic dar el a primit mereu funcții politice si cam atât.

    Acum zice că e greu acum zice că învățătorii vor avea 6 ore pe zi.

    E atat de bun consilier ca de la anul nu vor mai exista specializări pedagogice la licee pedagogice.

  4. Ia vina mataluta intr un gimnaziu de tara sau liceu industrial sa vezi intensitate..Senzatii tari. Fara sa sari cu parasuta. Inainte insa, fii sigur ca esti bine cu capul si poti rezista.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Aproape 48.000 de copii ucraineni refugiați sunt în România, dar mai puțini de 4.000 sunt înscriși ca elevi sau audienți în școli / Oficial de la București: Guvernul ucrainean nu recunoaște studiile în niciun stat european, lucrăm la rezolvarea situației

47.851 de copii ucraineni refugiați sunt în prezent în România, dar mai puțini de 4.000 sunt înscriși sau sunt audienți în școli, potrivit Raportului privind eforturile și realizările României în…
Vezi articolul

INTERVIU Carmen Tiderle, scriitoare de poezii pentru copii: De 1 Decembrie, ca educator sau profesor, îți poți manifesta dragul de țară, prin a-i învăța pe copii istoria corectă a României, a le povesti despre democrație, a organiza debate-uri ca oamenii să-și exercite spiritul critic, a educa spiritul critic la copii, a nu-i învăța să studieze formule și formulistic totul. Asta înseamnă să fii patriot ca profesor

„Încă sunt elevi îmbrăcați în tricolor, ce ridică pancarte și spun poezii patriotice de 1 Decembrie. Este extrem de trist. Nu așa ne arătăm dragostea de țară”, spune scriitoarea de…
Vezi articolul