Peste 420.000 de copii și tineri cu vârsta între 0 și 24 de ani au plecat din România în perioada 2015-2020. Doar 60.000 plecați anul trecut, potrivit datelor INS, un minim pentru cei 6 ani analizați

3.412 vizualizări
Foto: Freepik.com
423.312 de copii și tineri cu vârsta cuprinsă între 0 și 24 de ani au plecat din țară, în perioada 2015-2020, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, analizate de Edupedu.ro. Anul cu cele mai multe persoane care au decis să părăsească România a fost 2018. Atunci au fost înregistrate peste 78.000 de plecări din categoria de vârstă amintită anterior.
  • Migraţia internaţională temporară de lungă durată – se referă la persoane care îşi schimbă reşedinţa obişnuită pentru o perioadă de cel puţin 12 luni în perioada de referinţă (anul t), potrivit precizărilor metodologice ale INS.
  • Emigranţii sunt persoanele care emigrează în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.

Anul trecut, aproape 60.000 de cetățeni români cu vârsta cuprinsă între 0 și 24 de ani au plecat din România, cei mai puțini din ultimii 5 ani. Numărul lor reprezintă 31% din totalul de emigranți. Categoria de vârstă cu cele mai multe persoane plecate în 2020, este cea de 20-24 de ani: 24.323 de tineri. 

  • În 2020, măsurile de prevenire a răspândirii infecției cu noul coronavirus au însemnat restricții de circulație în aproape toate statele lumii.

De remarcat este că numărul fetelor este mai mic decât numărul băieților, la toate categoriile de vârstă, în perioada 2015-2020. Astfel, anul trecut au fost înregistrate 31.878 de emigrări în rândul băieților și 27.863 de plecări în rândul fetelor. Cele mai puține plecări au fost pentru categoria 10-14 ani atât pentru fete, cât și pentru băieți.

Pentru a avea un termen de comparație, cei 423.313 sunt echivalentul a 16.932 de clase sau grupe de copii de grădiniță, fiecare cu câte 25 de membri.

În 2020, românii care au emigrat din țară pe următoarele grupe de vârstă:

Grupa de vârstă / An 2020MasculinFeminin
0-4 ani4.6734.549
5-9 ani3.8463.621
10-14 ani3.4533.346
15-19 ani6.3895.541
20-24 ani13.51710.806
Sursă date: INS

În anul 2019, cele mai puține plecări au fost tot la categoria 10-14 ani: 7.895 de persoane, iar cei mai mulți cetățeni plecați au fost înregistrați la categoria 20-24 de ani. Numărul băieților a fost mai mare decât numărul fetelor pentru toate categoriile de vârstă amintite.

În 2019, numărul românilor care au decis să emigreze din România:

Grupa de vârstă / An 2019MasculinFeminin
0-4 ani5.8264.961
5-9 ani4.6783.990
10-14 ani4.2593.636
15-19 ani7.9246.777
20-24 ani17.71114.137
Sursă date: INS

Cele mai multe emigrări au fost înregistrate în 2018. Atunci au decis să meargă în străinătate peste 21.000 de bărbați cu vârsta între 20 și 24 de ani, fiind cei mai mulți din perioada 2015-2020, și peste 13.000 de fete din aceeași categorie de vârstă. Adolescenții din categoria 10-14 ani au avut cel mai mic număr de plecări.

În 2018, situația a fost următoarea:

Grupa de vârstă / An 2018MasculinFeminin 
0-4 ani7.2804.451
5-9 ani5.8893.457
10-14 ani5.0453.380
15-19 ani8.8885.658
20-24 ani21.23713.034
Sursă date: INS

În 2017 au fost înregistrate mai puține plecări în comparație cu 2018.

Datele au fost următoarele pentru 2017: 

Grupa de vârstă / An 2017MasculinFeminin 
0-4 ani5.5934.749
5-9 ani4.9284.179
10-14 ani4.2983.735
15-19 ani6.9456.049
20-24 ani16.82714.956
Sursă date: INS

Pentru anul 2016, datele arată că au plecat mai mulți copii cu vârsta între 5 și 9 ani decât în 2017. Astfel, în 2017 au fost notate 2.107 plecări pentru copiii între 5 și 9 ani, iar în 2016 au părăsit România 9.127 de copii din aceeași categorie.

În 2016, situația românilor care au plecat în străinătate arăta astfel:

Grupa de vârstă / An 2016MasculinFeminin 
0-4 ani6.0303.785
5-9 ani5.6803.447
10-14 ani4.7973.143
15-19 ani7.5445.186
20-24 ani18.30013.993
Sursă date: INS

În 2015 a fost anul în care diferența dintre femeile și bărbații din categoria 20-24 de ani a fost cea mai mică din perioada studiată, 2015-2020. Astfel, în 2015 numărul bărbaților care au decis să trăiască într-un alt stat a fost de 15.585, iar cel al femeilor de 15.188.

În 2015, românii care au emigrat din România: 

Grupa de vârstă / An 2016MasculinFeminin 
0-4 ani5.4334.010
5-9 ani4.6023.449
10-14 ani4.2043.014
15-19 ani6.4195.285
20-24 ani15.58515.188
Sursă date: INS

Potrivit comunicatului INSSE, România continuă să fie o ţară de emigrare, fenomenul de emigrare constituind cea de a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării.


1 comment
  1. Foarte bine ca pleaca. Si eu as pleca chiar maine. Pai ce sa faci aici? Sa muncesti pana crapi ca sa platesti pensiile speciale mari ale parlamentarilor, magistratilor, politisilor si primarilor? Sa vezi cum statul asta isi bate joc de tine si de viitorul copilor tai? Sa vezi cum vine Turcana si iti spune ca trebui sa muncesti pana mori daca vrei pensie, asta daca ai norocul s-o mai apuci? Sa vezi cum isi bat joc de banii tai si ii fura prin tot felul de contracte frauduloase prin care se imbobatesc unii. Daca ar fi sa ii judece si condamne pe toti cei care au furat banii romanilor, nu ar ajunge puscariie nici daca ar tripla numarul lor. E o tara esuata din prea multe puncte de vedere pentru a mai risca sa iti cresti copii aici. Vorba aceea: draga mama, draga tata, m-ati facut ca v-ati iubit. Da’ va-nteb asa deodata, alta tara n-ati gasit?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ministrul Educației nu își explică rezultatele slabe de la simularea de Evaluare Națională 2022 la Brăila, unde sub jumătate dintre elevii participanți au luat nota 5 la matematică: Nu pot să cred așa ceva. Tot la Brăila, semestrul acesta aproape 60% dintre elevi au medii peste 8,50

Sorin Cîmpeanu a fost surprins să afle că la simularea de Evaluare Națională 2022 de la Brăila, doar 47% dintre elevii care au susținut examenul au luat peste nota 5,…
Vezi articolul

Daniel David, președintele Consiliului Rectorilor: Sper ca ministrul Ghinea să reanalizeze filosofia PNRR. În Ungaria, 25% din “PNRR-ul lor” va fi alocat reformelor în învățământul superior. România viza la început doar 3% pentru toată educația

“În Ungaria, 25% din “PNRR-ul lor” va fi alocat reformelor structurale în învățământul superior, astfel încât e foarte probabil ca în următorii ani Ungaria să aibă o garnitură de universități…
Vezi articolul

Surse: Banii dați de Guvern pentru masa și cazarea ucrainenilor ar putea fi condiționați de înscrierea copiilor într-o formă de școlarizare și de căutarea unui job de către adulți / Propunerea se discută în Guvern

Banii dați de Guvern pentru masa și cazarea refugiaților ucraineni care sosesc în România ar putea fi condiționați de înscrierea copiilor într-o formă de școlarizare și de căutarea unui job…
Vezi articolul

Supravegherea permanentă în clase, prin camere audio-video, se poate face de către școli cu „acordul majoritar” al părinților și doar consultarea profesorilor, prevede forma proiectului de ordonanță de urgență modificată de Ministerul Educației după mai bine de două luni de consultări și dezbateri

Supravegherea permanentă a elevilor și profesori în sălile de clase prin camere audio-video instalate la decizia conducerii școlilor se va putea face cu „acordul majoritar” al părinților și consultarea și…
Vezi articolul
Consiliul Rectorilor

„Nu programei de ieri pentru elevii de mâine!” Peste 200 de cercetători ai Academiei Române, scriitori și profesori, printre care Mircea Cărtărescu, Radu Vancu, Ioana Pârvulescu, cer Ministerului Educației „regândirea integrală” a programei propuse la română pentru clasa a IX-a: „Conține erori impardonabile, descurajează lectura și riscă să amplifice analfabetismul funcțional”

Peste 200 de profesori, scriitori, regizori, dramaturgi și cercetători ai Academiei Române cer oficial Ministerului Educației și Cercetării condus de Daniel David „regândirea integrală a programei” pe care a propus-o…
Vezi articolul