Peste 56% dintre elevii participanți la un chestionar online cred e nevoie ca tezele să fie înlocuite cu mijloace de evaluare sumativă, axate pe feedback / Aproape 94% dintre ei au afirmat că s-au simțit presați de sistemul de evaluare – raport Consiliul Național al Elevilor

Peste 56% dintre elevii care au participat la un chestionar online consideră că este nevoie ca tezele să fie înlocuite cu instrumente de evaluare care să permită profesorului să ofere un feedback elevului, astfel încât să poată fi adoptate măsuri remediale de învățare, potrivit unui raport primit de Edupedu.ro. La polul opus, 18% dintre respondenți sunt de părere că evaluarea sumativă a elevilor ar trebui să se desfășoare prin intermediul tezelor.

• Metoda de cercetare utilizată a fost chestionarul autocompletat, în mediul online. Eșantionul a fost de 16.172 elevi, din 41 județe și municipiul București. Dintre respondenți, 89,7% sunt școlarizați într-o unitate de învățământ din mediul urban, în timp ce 10,3% din respondenți urmează cursurile unei școli care își desfășoară activitatea în mediul rural.

Întrebați care este cel mai eficient mod de evaluare folosit în acest moment în școli, peste 63% dintre respondenți au ales experimentele și activitățile practice. Pe locul al II-lea se află referatele și proiectele, cu 45.4%.

Puțin peste 24% dintre persoanele chestionate au ales testele și evaluările scrise. 18,8% dintre respondenți afirmă faptul că evaluările orale sunt cele mai eficiente.

Din totalul respondenților, 57,4% consideră benefică introducerea unor evaluări standardizate, cu subiect unic la nivel național, la începutul, respectiv la sfârșitul anului școlar, care să fie utilizate pentru monitorizarea evoluției elevilor și pentru identificarea unor măsuri de sprijin, în timp ce 42,6% susțin contrariul.

80% dintre elevii participanți la sondaj au afirmat că nu au beneficiat sau nu le-a fost adus la cunoștință faptul că pot beneficia de activități remediale pe care să le întreprindă cu profesorul de la clasă, în urma evaluărilor susținute.

Foto: Captură CNE

20% au menționat că au putut creiona alături de cadrele didactice de la clasă planuri de învățare individuale, se arată în raport.

În ceea ce privește efectele evaluării asupra stării psiho-emoționale a tinerilor, aproape 94% dintre elevii care au participat la consultare afirmă că s-au simțit presați de sistemul de evaluare. Puțin peste 6% dintre ei au răspuns că nu s-au simțit stresați.

• Amintim că Sorin Cîmpeanu a anunțat luna trecută că va propune renunțarea la tezele semestriale, deoarece acestea și-au dovedit „inutilitatea” și „nu își ating scopul”. Discuțiile au loc în luna aprilie, după cum a anunțat ministrul.
• Ministrul Educației a explicat la sfârșitul lunii martie în ce constă evaluarea standardizată interdisciplinară digitalizată care ar urma să înlocuiască tezele semestriale. El a spus că elevii vor fi evaluați nu de profesorul de la clasă, ci de doi evaluatori care nu se cunosc între ei, iar evaluarea ar urma să fie la nivel de item, pentru a putea cunoaște lacunele.
• Mai amintim că numărul tezelor a fost redus pentru anul școlar 2021-2022, după ce Ministerul Educației le-a transmis școlilor documentul oficial cu tezele pe care elevii le vor susține. Astfel, elevii de clasa a VIII-a au susținut în primul semestru în loc de trei teze, doar două teze. La liceu, numărul lucrărilor de evaluare semestrială (teze) a fost redus de la patru la trei. La clasele de-a VII-a, a VIII-a și la liceele în regim bilingv sau intensiv de predare a unei limbi străine, elevii au continuat să dea teza și la limba respectivă.

Potrivit raportului, Consiliul Național al Elevilor propune înlocuirea notelor la educație fizică și sport cu un set de calificative. Iată celelalte propuneri, în contextul în care a fost anunțat faptul că deciziile cu privire la implementarea unor reforme în sistemul de evaluare din România vor fi luate în luna aprilie 2022:

• „pilotarea, la nivel de sistem, începând cu anul școlar 2022-2023, a unor evaluări standardizate transdisciplinare (una la începutul anului școlar, respective una la finalul anului școlar), prin care să fie evaluată deprinderea competențelor-cheie prevăzute de Legea educației naționale;
• înlocuirea lucrărilor scrise semestriale (teze) cu alte instrumente de evaluare sumativă, care să permită axarea pe feedback oferit individual fiecărui elev;
• înlocuirea notelor oferite la disciplinele aferente ariei curriculare Arte, respectiv la educație fizică și sport (discipline prin care se pune accent pe aptitudinile elevilor) cu un set de calificative;
• elaborarea, de către Ministerul Educației și Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, a unor ghiduri metodologice care să sprijine cadrele didactice în elaborarea și utilizarea unor instrumente de evaluare moderne, care să combine evaluarea cunoștințelor elevilor cu abilitatea de a le aplica în diverse spețe teoretice și aplicații practice;
• implementarea unor programe de formare inițială și continuă a cadrelor didactice, prin care să se pună accent pe modalitățile de utilizare a unor instrumente de evaluare moderne, axate pe evaluarea gradului de deprindere a unor competențe-cheie. Ținând cont că reforma evaluării este un proces lent și care ar trebui să se facă treptat, este important să fie oferite exemple de bune practici și instrumente de sprijin;
• stabilirea clară a unor standarde de învățare, a unor trepte de evoluție și a unor descriptori ai performanței, care să definească nivelul estimat de învățare și caracteristicile activităților ce ar trebui realizate de elevi. Aceste standarde trebuie să definească foarte clar ce ar trebui să știe, să înțeleagă și să poată face elevii și ar trebui să ghideze modul în care profesorii planifică activitatea de predare-învățare-evaluare. De asemenea, pe lângă aceste standarde, este importantă stabilirea scopurilor evaluării pentru fiecare tip de evaluare în parte;
• dezvoltarea comunicării profesor-elev-părinte, astfel încât feedbackul să fie transmis în mod eficient către toți actorii implicați în procesul de educație și pentru a putea identifica cele mai bune măsuri remediale, adaptate nevoilor individuale ale elevilor;
• introducerea unor prevederi privind echitatea în evaluare, prin stabilirea unor standarde de evaluare diferențiate pentru elevii cu cerințe educaționale speciale, care să permită adaptarea la specificul fiecărui elev;
• promovarea, în rândul managerilor școlari și profesorilor, a folosirii evaluării formative ca mijloc de învățare și ca instrument de măsurare al progresului școlar;”

Rezultatele sondajului realizat de Consiliul Național al Elevilor pot fi consultate mai jos: