Peste 90% din adolescenții pe care îi aud eu visează să devină milionari stând în fața computerului, eventual jucând jocuri și filmându-se în direct, spune psihologul Ioana Scoruș

Adolescenții se refugiază tot mai mult în mediul virtual și visează să devină milionari prin activități pe calculator, a declarat psiholoaga Ioana Scoruș la emisiunea InfoEdu, difuzată de TVR Info duminică, 30 martie.

• Ioana Scoruș este psiholog, psihoterapeut și scriitoare.

Semnalul de alarmă tras de Ioana Scoruș este acela că „este îngrijorător profilul adolescentului de astăzi și nu văd care ar putea fi soluția ideală care să poată fi pusă în act într-un timp de câțiva ani de zile, așa încât să putem redresa măcar un strop din mersul pe care l-au luat lucrurile astăzi, pentru că este deja foarte târziu”.

„Ceea ce văd eu un cabinet este adolescentul, n-aș spune neapărat că nu testează foarte bine realitatea, dar este confuz. Această limită care desparte virtualul de realitatea obiectivă este extrem de fragilă. Cu toții își doresc să se refugieze în realitatea virtuală”, a explicat Ioana Scoruș.

„Mai mult, adolescenții de astăzi și nu doar ei, visează să devină milionari. Este un target, cel puțin la băieți. 90% din adolescenții pe care îi aud eu visează să fie să devină milionari stând în fața computerului, eventual jucând jocuri și filmându-se și dând această filmare în direct”, a mai adăugat aceasta.

Psihologa a menționat că îi vede pe acești tineri care pe niște „copii pierduți, fără să știe unde și nici noi nu știm prea bine unde”. Motivul pentru care este greu pentru adulți să îi înțeleagă și să îi ajute pe tineri în această privință este că adulții nu interacționează în același mod cu mediul online.

„Într-adevăr, deținem niște noțiuni cu toții, ca adulți de realitate obiectiv împărtășită, înțelegem pentru că noi înșine stăm în virtual, dar nu ne este atât de la îndemână să ne identificăm cu realitatea adolescenților de astăzi. La ei, fiind născuți pe device-uri, există o conexiune între realitatea obiectivă și realitate virtuală, experiența căreia noi nu am avut-o”.

„Noi știm să punem limită în momentul în care ne-am închis telefonul și nici nu pierdem această limită a realității obiective atunci când stăm pe telefon sau pe laptop. La ei, lucrul ăsta este extrem de fragil, grizează dintr-o parte în alta, fără să mai aibă aceste repere foarte evidente”, a completat ea.

Redăm declarația Ioanei Scoruș:

Moderator: Doamna Scoruș, vă spuneam de profilul acestui adolescent astăzi. Creionați-l și spuneți-ne, de asemenea, care e impactul rețelelor de socializare asupra unui adolescent care își petrece tot timpul liber acolo.

Ioana Scoruș: Impactul este enorm, dar mimează foarte bine lipsa unui impact. Adică noi, re-privindu-ne copilul, schimbăm două-trei cuvinte cu el seara, când ne găsim cu toții, nu avem impresia că ceva anume deosebit se petrece cu el. Ceea ce văd eu un cabinet este adolescentul, n-aș spune neapărat că nu testează foarte bine realitatea, dar este confuz. Această limită care desparte virtualul de realitatea obiectivă este extrem de fragilă. Cu toții își doresc să se refugieze în realitatea virtuală. Mai mult, adolescenții de astăzi și nu doar ei, visează să devină milionari. Este un target, cel puțin la băieți. 90% din adolescenții pe care îi aud eu visează să fie să devină milionari stând în fața computerului, eventual jucând jocuri și filmându-se și dând această filmare în direct.

Este dureros să auzi din gura atâtor copii, de-a lungul ultimilor 8-10 ani mult mai des, că băieții, cel puțin, au făcut din asta un ideal în viață. Pe noi nu ne ajută casele de asigurări, nici pe noi, nici pe părinți. Acestea nu suportă, ca în alte țări, Germania, de exemplu, o psihoterapie într-un cuantum de 300 de ședințe. Prin urmare, eu văd copiii din categorii sociale de la mediu în sus. Sunt din familii foarte bune, cu părinți realizați, cu situație financiară peste medie și visul lor acesta este. Apropo de profilul adolescentului, îmi fac imaginea unor copii pierduți, fără să știe unde și nici noi nu știm prea bine unde.

Într-adevăr, deținem niște noțiuni cu toții, ca adulți de realitate obiectiv împărtășită, înțelegem pentru că noi înșine stăm în virtual, dar nu ne este atât de la îndemână să ne identificăm cu realitatea adolescenților de astăzi. La ei, fiind născuți pe device-uri, există o conexiune între realitatea obiectivă și realitate virtuală, experiența căreia noi nu am avut-o. Noi știm să punem limită în momentul în care ne-am închis telefonul și nici nu pierdem această limită a realității obiective atunci când stăm pe telefon sau pe laptop. La ei, lucrul ăsta este extrem de fragil, grizează dintr-o parte în alta, fără să mai aibă aceste repere foarte evidente. Este îngrijorător profilul adolescentului de astăzi și nu văd care ar putea fi soluția ideală care să poată fi pusă în act într-un timp de câțiva ani de zile, așa încât să putem redresa măcar un strop din mersul pe care l-au luat lucrurile astăzi, pentru că este deja foarte târziu.

Informații de context

Agenția pentru Sănătate Publică (ASP) a transmis într-un comunicat că, până la vârsta de doi ani, copiii nu trebuie să fie expuși la ecrane. Pentru copiii cu vârsta cuprinsă între șase și 12 ani acest interval nu ar trebui să depășească două ore, iar pentru cei care au între 13 și 18 ani, trei ore.

Raportul ”Health Behaviour in School-aged children (HBSC)” arată că România este pe primul loc în 44 de țări în ceea ce privește consumul problematic de social media.

• Mai exact, 22% dintre copiii și adolescenții de 11-15 ani din România suferă de sevraj psihologic în momentul în care le este tăiat accesul la telefon.
  

Potrivit reperelor fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, pentru copiii între 2 şi 5 ani se recomandă maximum o oră de expunere la ecrane, împreună cu părintele sau educatorul, pentru a discuta despre ceea ce au văzut, dar și pentru a explora personajele preferate în alte jocuri, desene sau activități. De asemenea, sunt recomandate pauze de 15-20 de minute între reprizele de privit la televizor/ alte ecrane.

Începând cu acest an școlar, elevilor le este interzis să folosească telefoanele mobile în timpul orelor, cu excepția utilizării acestora în scop educativ, doar cu acordul profesorului de la clasă, potrivit noului Regulament de funcționare a școlilor (ROFUIP).

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a anunțat că directorii școlilor în care nu sunt respectate regulile legate de telefoane în timpul orelor vor fi sancționați.

Recent, acesta a declarat că „expunerea la ecrane între 2 și 4 ore pe zi pentru un copil de gimnaziu sau liceu este fundamentală pentru a nu pierde avantaje competitive”.

• „La copiii mici, după 20 de minute de stat pe Youtube, părintele să-l întrebe ce a văzut și ce a învățat. Dacă pur și simplu îi spui  «du-te și fă ce vrei pe internet», sigur că lucrurile pot să funcționeze prost”, a explicat acesta.