Peste jumătate dintre elevii de clasa a VIII-a care au participat la simularea Evaluării Naționale 2026 nu au știut forma corectă „să nu fii”, iar 22% nu au folosit corect „doar” în loc de adverbul „decât” – analiza pe itemi a Ministerului Educației la Limba și Literatura Română

Peste jumătate dintre elevii de clasa a VIII-a care au participat la simularea Evaluării Naționale 2026 din luna martie nu știu forma corectă „să nu fii”, reiese din analiza pe itemi a Ministerului Educației, publicată vineri, 24 aprilie. 70% dintre elevi nu au obținut niciun punctaj la partea de respectare a normelor de scriere corectă la subiectul I, în care elevii trebuiau să argumenteze și să scrie despre o valoare din textele date, iar 22% nu au folosit corect „doar” în loc de adverbul „decât”. În schimb, elevii au obținut cele mai mari punctaje la subiectele de tip grilă.

• Aproape o treime dintre elevii de clasa a VIII-a nu au reușit să obțină nota 5 la simularea Evaluării Naționale 2026, potrivit datelor publicate luni de Ministerul Educației. Instituția arată că 30,13% au note între 1 și 4,99 la Limba și literatura română și restul de 69,87% au luat note între 5 și 10.

Peste 54% dintre elevii care au susținut simularea Evaluării Naționale 2026 în martie nu au știut forma corectă „să nu fii”. Ei au avut de încercuit care este forma corectă a mai multor cuvinte și forma gramaticale, la subiectul B, subpunctul 8.

40% au obținut 0 puncte pentru că nu au știut să scrie cuvântul „kilometri” cu un singur „i”, 27% au scris greșit „simpli” cu doi „i” și 22% nu au știut să folosească „doar” în loc de adverbul „decât”.

Elevii de clasa a VIII-a au avut probleme și la subiectul I, punctele 6 și 7, unde jumătate dintre ei au obținut punctaj „zero” la punctuație și ortografie dar și la precizarea trăsăturii și ilustrarea cu o secvență.

Au avut două texte la prima vedere: Primul text este un fragment din opera „De ce plânge mama?” de Ion D. Sîrbu, iar al doilea este un articol scris de Vintilă Mihăilescu, „Eu și vulpea”, publicat în Dilema veche.

• Punctul 6 de la subiectul I (A) a cerut elevilor să precizeze, în minimum două enunțuri, o trăsătură a tiparului textual dialogat, identificată în textul 1, ilustrând-o cu o secvență relevantă.

• La punctul 7 au avut de prezentat, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.

Plecând de la textul lui Ion D. Sîrbu, punctul 8 îi întreabă pe candidați ce simt copiii când sunt singuri în pădure. Subiectul așteaptă un răspuns motivat în 50-100 de cuvinte.

La punctul 8, puțin peste 70% dintre elevi nu au respectat normele de scriere corectă și cei mai mulți au fost punctați cu câte un punct pentru că au menționat răspunsul corect și s-au încadrat în numărul de cuvinte cerut.

Punctul 9 le-a cerut elevilor să asocieze fragmentul din opera „De ce plânge mama?” de Ion D. Sîrbu cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

69 % au obținut punctaj zero la respectarea normelor de scriere și 48% nu au luat niciun punct pentru că nu au știut să numească o valoare din text.

Punctaje scăzute la gramatică

50% dintre elevi nu au știut să indice 2 propoziții subordonate și aproape 70% să indice felul lor, din fraza:

„Cu fiecare picior ce călca pe o rădăcină, cu fiecare mână strângând un colț de stângă, îmi venea acel sentiment din copilărie că ating rețeaua nesfârșită de nervi a naturii, că aceasta tresare„.

29% nu au știut să alcătuiască un enunț interogativ în care pronumele „eu” să fie atribut.

Cele mai mari punctaje obținute la subiectele de tip grilă

Elevii au obținut cele mai mari punctaje la exercițiile de tip grilă, la subiectul I, bazate pe cele două texte la prima vedere: „De ce plânge mama?” de Ion D. Sîrbu, iar al doilea este un articol scris de Vintilă Mihăilescu, „Eu și vulpea”.

Primul subiect, notat cu 70 de puncte, a vizat în principal înțelegerea textului literar și valorificarea informațiilor. Pe baza acestor două texte, elevii au avut mai multe cerințe, primele fiind itemii de atenție și de identificare pe text a unor aspecte solicitate. Primii itemi sunt de tip grilă, în care elevii trebuie să încercuiască litera corespunzătoare răspunsului corect.

Doar subpunctul 4 a pus elevii în dificultate mai mare: 25% dintre elevi au răspuns greșit.

Următoarele cerințe au fost de tip grilă și adevărat sau fals, pentru ambele texte, literar și nonliterar, vizând „înțelegerea sau, altfel spus, comprehensiunea textului”. 

Cei mai mulți elevi au răspuns corect la Subiectul I.B, punctele 1-4, așa cum se vede mai jos. Răspunsurile corecte sunt procentele cele mai ridicate, potrivit baremelor.

Profesoara Anca Pricină, inspector ISJ Dolj, atrage atenția că formulările puteau crea dificultăți: „mai există o formulare, de regulă distractorul, care îi pune puțin în dificultate. Poate o negație a unui verb care putea să-i inducă un pic în eroare”, a explicat profesoara.

Aproape 20 % dintre elevii participanți nu au transcris corect verbele din fraza: „Să te întreb ceva: unde trăiesc șerpii boa?”, iar 44% nu au menționat corect modul verbelor.

Cei mai mulți elevi nu au obținut niciun punct la compunere: 17% din punct de vedere al conținutului și 27% din punct de vedere al redactării.

La subiectul al II-lea, notat cu 20 de puncte, le-a fost cerut elevilor să scrie un text argumentativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să susțină, prin două argumente, răspunsul la întrebarea „crezi că știm cum să reacționăm atunci când lucrurile nu merg așa cum ne-am așteptat?”, valorificând textul 2 și experiența personală sau de lectură.

Cel mai mare punctaj 12 puncte la conținut au obținut doar 7,30% și 9% au luat punctaj maxim la redactarea compunerii.

Informații de context

Aproape o treime dintre elevii de clasa a VIII-a nu au reușit să obțină nota 5 la simularea Evaluării Naționale 2026, potrivit datelor publicate luni de Ministerul Educației. Instituția arată că 30,13% la Limba și literatura română și 34,54% la Matematică au note între 1 și 4,99. Restul de 69,87% la Română și 65,46% la Matematică au luat note între 5 și 10.

La proba de Limba și literatura română, 30,13% dintre elevi au obținut note sub 5, în timp ce 69,87% au reușit să ia peste 5. Distribuția notelor arată o concentrare în zona mediilor 7–9, dar și un procent semnificativ de note între 4 și 6.

Evaluarea s-a desfășurat în sistem digitalizat, cu aproape 10.000 de profesori evaluatori și peste 12.000 de profesori implicați în scanarea lucrărilor. Lucrările au fost distribuite aleatoriu la nivel național.

Datele Ministerului arată că 9,78% dintre lucrările la Limba română au fost reevaluate din cauza diferențelor între corectori, în timp ce la Matematică procentul este de doar 0,1.

„Rezultatele vor fi analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ prin discuții cu elevii, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri adecvate fiecărei situații în parte, scopul fiind îmbunătățirea performanțelor școlare”, potrivit MEC.

• Subiecte Română – simulare Evaluarea Națională clasa a VIII-a 2026. Fragment din opera „De ce plânge mama?” de Ion D. Sîrbu, unul din textele de la prima vedere / „Crezi că știm cum să reacționăm atunci când lucrurile nu merg așa cum ne-am așteptat?” – au avut de argumentat elevii
• ULTIMA ORĂ Baremele de corectare și notare pentru Limba română, simularea Evaluării Naționale 2026, publicate de Ministerul Educației