PISA 2018 a evaluat în premieră și competențele globale, pe lângă cele la citire, matematică și științe. Elevii din România au dat testul pe hârtie

9.495 de vizualizări
Foto: Pexels.com
România a participat la Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor – PISA 2018, dezvoltat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltarte Economică (OECD). Elevii de 15 ani au dat în luna aprilie 2018 un test de două ore, pe hârtie, la fel ca in alte 7 state, celalte 72 de țări care au participat la PISA 2018 susținând testul pe calculator, potrivit informațiilor obținute de Edupedu.ro. Apoi elevii au completat și un chestionar de 30-45 de minute, la fel și profesorii. Eșantionarea a fost făcută științific, participând la teste aproape 5 mii de elevi de 15 ani din clasele a VII-a, a VIII-a și majoritatea din clasa a IX-a, din peste 180 de școli.

Comparativ cu ciclurile anterioare, PISA 2018 a inclus și evaluarea „competențelor globale”. Adică a măsurat și capacitatea unui elev care a trecut prin aproape tot învățământul obligatoriu de a analiza din diferite perspective teme globale sau interculturale, de a înțelege cum diferențele afectează percepțiile, raționamentele și ideile proprii sau ale celorlalți, de a dezvolta interacțiuni și relații adecvate, deschise și eficace cu persoane din diferite culturi, pe baza respectului reciproc pentru demnitatea umană.

  • Ce este PISA

Programul PISA este o evaluare internațională care măsoară dezvoltarea competențelor de bază ale elevilor de 15 ani, aflați la finalul învățământului obligatoriu (n.r. în România învățământul obligatoriu se încheie la clasa a X-a), în trei domenii principale: citire, matematică și științe.

Pe lângă datele acestea, Programul PISA 2018 urmărește să ofere răspunsuri la întrebări esențiale de politică educațională, printre care:

  • ​Cât de bine sunt pregătiți elevii pentru viață și pentru inserție pe piața muncii în societăți culturale diverse și într-o lume globalizată?
  • Cât de mult sunt expuși elevii la știri din întreaga lume și în ce măsură înțeleg și analizează critic teme interculturale și globale? Care sunt diferențele majore la nivelul populației, din această perspectivă?
  • Ce abordări sunt folosite la școală astfel ca elevii să fie educați pentru diversitate culturală și cum valorifică școlile diversitatea pentru a forma elevilor „competențe globale”?
  • Cât de bine sunt pregătite școlile să facă față prejudecăților și stereotipurilor?

Administrarea testelor PISA este realizată de un consorțiu internațional, la fiecare trei 3 ani, iar pregătirea și adaptarea instrumentelor de evaluare la nivelul fiecărei țări participante se realizează în cicluri de câte 4 ani consecutivi.

  • Testele PISA, pe hârtie în România 

În 2017 ministerul Educației anunța că România va administra teste în format tipărit, testarea computerizată fiind o opțiune posibilă pentru următoarele ediții. Următoarea ediție va fi cea din 2021. La fel ca în România testele au fost susținute pe hârtie și în alte 7 state: Ucraina, Republica Moldova, Jordania, Argentina, Arabia Saudită, Liban și Macedonia.

România participă la Programul Internațional OECD-PISA încă din anul 2000. A avut o singură absență din acest program de testare, în anul 2002, în timpul mandatului de ministru al Educației al Ecaterinei Andronescu. Iată rezultatele obținute până acum.

Ce aflăm din rezultatele testelor PISA 2018

Sunt singurele rapoarte internaționale care scot la iveală analfabetismul funcțional. Aceste testări au loc o dată la 3 ani, se fac asupra tinerilor de 15 ani și analizează tot felul de aspecte ale sistemului de educație, inclusiv acesta al analfabetismului funcțional.

Precedentul studiul PISA, realizat de OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) în 2015, plasează România pe penultima poziţie între cele 28 de state UE, la indicatorul performanţe de citire, cu o pondere de 38,7% din persoanele cu vârsta de 15 ani care se situează sub nivelul 2 (mai puţin de 407,47 puncte la test). De asemenea, la performanţele în matematică, România se situează pe antepenultima poziţie între cele 28 de state UE, cu o pondere de 39,9% din persoanele cu vârsta de 15 ani care se situează sub nivelul 2 (mai puţin de 420,7 puncte la test). Şi în cazul indicatorului performanţă în ştiinţe, România se plasează pe penultima poziţie între cele 28 de state UE cu o pondere de 38,5% din persoanele cu vârsta de 15 ani care se situează sub nivelul 2.

În urmă cu patru ani un studiu al Centrului pentru Evaluare și Analize Educationale semnat de Cristian Hatu și Andreea Eșanu analiza analfabetismul funcțional din perspectiva unei eventuale strategii naționale de scădere a acestui fenomen.

Studiul citat exemplifica analfabetismul funcțional printr-o problemă din testarea PISA 2012 la care doar 58% dintre elevii de 15 ani testați au știut răspunsul, restul de 42% fiind cei care au obținut rezultate sub nivelul PISA 2, nivel considerat pragul analfabetismului funcțional.

 

  • Ce domenii testează PISA

Alfabetizarea matematică este capacitatea individului de a identifica şi de a înţelege rolul pe care îl joacă matematica în lume, de a face judecăţi bine fundamentate, de a utiliza şi de a se angaja matematica în moduri care răspund nevoilor vieţii individului, în calitatea sa de cetăţean constructiv, implicat şi reflexiv, potrivit site-ului oficial PISA.

Rezolvarea de probleme este capacitatea individului de a utiliza procesele cognitive pentru a face faţă şi a rezolva situaţii reale, transdisciplinare în care calea soluţiei nu este evidentă imediat şi în care domeniile alfabetizării sau ariile curriculare care ar putea fi aplicabile nu pot fi încadrabile în domeniul matematicii, al ştiinţelor sau al citirii / lecturii.

Alfabetizarea la citire este înţelegerea, utilizarea, şi reflecţia asupra textelor scrise, pentru a-şi atinge scopurile, pentru a-şi dezvolta cunoştinţele şi potenţialul şi pentru a participa la viaţa socială.

Alfabetizarea ştiinţifică este capacitatea de a utiliza cunoştinţele ştiinţifice, de a identifica întrebările şi de a formula concluzii pe baza datelor, cu scopul de a înţelege şi de a sprijini luarea deciziilor despre lumea naturii şi despre schimbările făcute prin activităţile omeneşti.

Rezultatele PISA 2015 au fost publicate pe 6 decembrie 2016. Rezultatele PISA 2018 vor fi publicate pe 3 decembrie 2019. Următoarea testare PISA va fi în 2021.

FOTO: pexels.com


1 comment
  1. Copilul meu invata de patru ani argumentari la genuri literare, intr-un limbaj aproape de neinteles.Cand era clasa a cincea am citit pentru prima oara o astfel de argumentare si am inceput sa rad.Mi se parea o gluma.Din pacate era real..polologhia respectiva urma sa fie data la teza, deci in scurt timp, copilul meu care abia terminase clasele primare, trebuia sa scrie folosind o limba care nu mai parea limba romana…
    Patru ani s-au pierdut concentrandu-ne sa invatam sa ne exprimam in aceasta ” noua limba”.
    Se pune mereu accentul pe exprimarea in termeni de specialitate.
    Nu in ultimul rand, totul se concentreaza pe examenul de clasa a opta.Nimeni nu este preocupat de altceva.Sunt ani pierduti de pomana.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Foto: © Kantver - Dreamstime.com

Geoparcul Ţara Haţegului, spațiu de inspirație pentru pedagogiile inovative. Sunt pilotate 5 poveşti cu suport digital multisenzorial / Geoparcul este administrat de Universitatea din București

Geoparcul Internaţional UNESCO Ţara Haţegului, administrat de Universitatea din Bucureşti, este spaţiu de inspiraţie şi de pilotare a unui proiect educaţional ce vizează pedagogiile inovative, transmite Agerpres. În cadrul proiectului…
Vezi articolul

Profesorii care vor să facă parte din grupurile de lucru care elaborează planurile-cadru pentru liceu pot depune online dosarul de înscriere, până luni, 18 septembrie. Ghid pentru completarea dosarului

Luni, 18 septembrie, este termenul limită până la care trebuie să se înscrie online profesorii care vor să participe în grupurile de lucru pentru constituirea grupurilor de lucru pentru elaborarea…
Vezi articolul

VIDEO Tezele școlare, în scenariul roșu, ar putea fi susținute ca eseu care să fie transmis online în timp real profesorului. Analizăm și posibilitatea eliminării tezelor – Luminița Barcari, secretar de stat în Educație

“Analizăm posibilitatea, să spunem, eliminării tezelor. Trebuie să aplicăm aceeași regulă pentru toată lumea, nu putem să facem discriminări: pentru elevii care învață în scenariul verde să dăm teze, pentru…
Vezi articolul