PNL va vota proiectul Legii salarizării 2026, dacă există acord politic, anunță premierul Ilie Bolojan: Prevederile salariale din 2023 din educație nu pot fi onorate. E mult mai corect să le spui oamenilor din învățământ că aceasta este posibilitatea țării

PNL va susține și va vota în Parlament proiectul noii legi a salarizării, dacă acesta va întruni acordul politic necesar, a anunțat Ilie Bolojan, după ședința Biroului Politic Național de astăzi, 21 august. Referindu-se la Educație, acesta a spus că prevederile salariale stabilite în 2023 nu pot fi acoperite, aplicarea lor în învățământ ar presupune în jur de 8 miliarde de lei, în condițiile în care anvelopa disponibilă pentru creșterea salariilor din întregul sector public ar fi între 8 și 12 miliarde de lei. 

„Deci nu ai cum să acoperi aceste lucruri și atunci e mult mai corect să le spui oamenilor din sistemul de învățământ, din cel de sănătate, din sectorul public în general, asta este posibilitatea acestei țări”, a declarat Bolojan.

„Sigur, vedem ce este de făcut, ce putem să calculăm, ce se poate face, dar a crea așteptări care nu pot fi onorate este o lipsă de respect față de oamenii respectivi. Și este o lipsă de responsabilitate față de această țară”, a adăugat Bolojan.

Liderul PNL a anunțat că grupurile parlamentare ale partidului au primit mandat să susțină proiectul noii legi a salarizării, dacă forma negociată va obține acordul politic.

„Mandatul pe care l-au primit grupurile parlamentare este să susțină adoptarea acestui proiect de lege dacă el va întruni un acord, în așa fel încât să fie depus sub forma unui proiect, pentru a fi adoptat”, a spus premierul.

Bolojan a precizat că, dacă proiectul va fi depus în urma unui acord între partide, PNL îl va vota săptămâna viitoare: „Din aceste motive, grupurile noastre parlamentare au fost mandatate să susțină acest proiect și dacă va fi depus, deci dacă are un acord politic în aceste zile, atunci îl vom susține la vot săptămâna viitoare, în așa fel încât să închidem această componentă de jaloane, o componentă foarte importantă.”

Federațiile sindicale din Educație au solicitat partidelor politice să nu voteze noul proiect al Legii salarizării, în cazul în care acesta va ajunge în Parlament și au respins „categoric” noua versiune a proiectului, într-un comunicat transmis astăzi, 21 august

O nouă variantă a Legii salarizării a fost prezentată joi, 20 august, partidelor politice la Cotroceni de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Proiectul include o nouă grilă de salarizare pentru angajații din învățământ. Au fost propuși coeficienți mai mici, iar valoarea de referință a scăzut de la 4.100 la 4.000 de lei.

Ministrul interimar Dragoș Pîslaru a declarat că a încercat „să adăugăm bani pentru Educație și Sănătate în legea salarizării, dar nu este posibil”. „Orice suplimentare este populistă”, a subliniat el.

• CALCUL Cât ar câștiga, de fapt, profesorii din noua lege a salarizării: calculul corect, cu valoarea de referință din textul de lege, nu din simularea sindicatelor.

Bolojan, despre Educație: Prevederile salariale din 2023 nu pot fi onorate

Întrebat despre nemulțumirile sindicatelor din Educație și despre faptul că acestea susțin că nu pot accepta actualul proiect al legii salarizării, Ilie Bolojan a spus că angajamentele stabilite în 2023 nu pot fi acoperite în condițiile bugetare actuale.

„În ceea ce privește partea de educație, e adevărat. În 2023, pe fondul anului preelectoral, pe fondul grevei care a fost atunci, dacă-mi aduc aminte, în educație, s-au creat prevederi legale care, în termen real, nu pot fi onorate.”

Bolojan a explicat că anvelopa disponibilă pentru creștere salariilor tuturor bugetarilor este estimată la 8-12 miliarde de lei, în timp ce numai aplicarea prevederilor din 2023 pentru Educație ar presupune aproximativ 8 miliarde de lei.

„Pentru că, dacă anvelopa de creștere a tuturor salariilor este între 8 și 12 miliarde, să spunem maxim, cu necesitatea ca între 12 și 8 să se găsească măsuri de reducere de cheltuieli, de compensare a acestei creșteri, doar în educație, dacă s-ar fi aplicat prevederile legii din 2023, erau undeva în jur de 8 miliarde.

Deci nu ai cum să acoperi integral aceste lucruri și atunci e mult mai corect să le spui oamenilor din sistemul de învățământ, din cel de sănătate, din sectorul public în general, asta este posibilitatea acestei țări,” a spus Bolojan

Întrebat despre amenințările sindicatelor cu proteste în cazul adoptării proiectului, acesta a spus că au fost create așteptări care nu pot fi îndeplinite:

„În condițiile în care creezi așteptări care nu pot fi onorate, riști să generezi nemulțumiri și gândiți-vă ce ar fi însemnat ca retorica din aceste luni să fie mai așezată în partea publică, să nu creăm așteptări nici celor care lucrează în sectorul public, nici sindicatelor care nu pot fi onorate.

Sigur, toată lumea vrea să dea salarii cât mai mari și angajatorii privați vor să dea salarii cât mai mari, și dumneavoastră ați dori să încasați salarii cât mai mari, dar asta ține de posibilitățile pe care le are compania la care lucrați, iar în cazul ăsta de posibilitățile țării. Pur și simplu, aceasta este realitatea”, a declarat Ilie Bolojan

Bolojan: Nu scade niciun venit

Întrebat despre situația angajaților din Educație și despre afirmațiile sindicatelor potrivit cărora salariile ar scădea, Bolojan a respins această interpretare.

„Din nou, nu scade niciun venit. Aceasta este realitatea și n-aș vrea să mai colportăm pseudoștiri care nu au niciun fundament. Ăsta este adevărul. Doar unei părți din angajații din sectorul public, care prin diferite metode și-au crescut salariile la un nivel mult mai mare decât cel normal, nu o să le mai crească.”

Proiectul nu este conceput ca o lege prin care să fie majorate salariile tuturor bugetarilor: „Deci, din punctul ăsta de vedere, e evident că legea nu este o lege de creștere a salariilor tuturor angajaților din sectorul public. Este o lege care, așa cum v-am spus, crește fondul de salarii la un nivel pe care îl poate suporta economia și, doi, corectează niște inechități.”

Au fost solicitări ale sindicatelor care sub nicio formă nu pot fi acoperite

În declarațiile făcute înaintea întrebărilor jurnaliștilor, Bolojan a afirmat că unele dintre revendicările sindicatelor nu pot fi finanțate în limitele actuale.

„Au fost foarte multe discuții, au fost promisiuni în spațiul public, au fost solicitări ale sindicatelor care sub nicio formă nu pot fi acoperite. Unul dintre cele mai grave lucruri pe care le-am putea face este să votăm legi de salarizare în sectorul public, a căror creștere totală ca masă salarială să depășească posibilitățile economiei României.”

El a avertizat că o creștere a salariilor peste posibilitățile economiei ar putea afecta ratingul de țară: „În condițiile în care am repeta aceeași greșeală, deci am face o creștere de salarii în sectorul public peste posibilitățile economiei noastre, asta ar fi drumul sigur spre scăderea ratingului României, ceea ce ne-ar duce într-o situație în care orice guvern va veni va trebui să ia niște măsuri care, la final, vor face ca salariile reale în sectorul public, dar și în cel privat, să fie mai mici decât cele pe care le avem astăzi.”

Cheltuielile cu salariile: 8,1% din PIB în prezent, față de 9,4% în 2024

Bolojan a prezentat și constrângerile bugetare în care ar trebui construită noua grilă de salarizare.

„Nu putem să depășim procentul din PIB care este dat de cheltuielile cu salariile publice. Astăzi avem un procent de 8,1%. Gândiți-vă că în 2024 am ajuns la 9,4% și angajamentul României este că vom reduce aceste cheltuieli până în 2030 la 7,9%.”

Fondul total de salarii ar putea crește anul viitor cu aproximativ 8 miliarde de lei, de la 166 la circa 174 de miliarde de lei: „Dacă am calculat procentul de 7,9% cheltuieli de salarii din PIB-ul României, înseamnă că anvelopa pe care o putem avea la dispoziție minimă pentru anul viitor este de aproximativ 8 miliarde. Asta înseamnă că am putea crește fondul de salarii de la 166 de miliarde, cât este anul acesta, la aproximativ 174 de miliarde.”

„Nu putem să avem o creștere nominală mai mare a fondului de salarii decât creșterea nominală a PIB-ului. Adică nu putem să creștem cu mult mai mult decât avem încasări la bugetul de stat și decât economia noastră poate suporta.”

De ce spune Bolojan că este necesară o nouă lege a salarizării

Președintele PNL a prezentat trei argumente principale pentru adoptarea proiectului.

Primul este legat de PNRR. Noua lege reprezintă un jalon, iar neadoptarea ei ar pune în pericol peste 700 de milioane de euro.

„Adoptarea acestei legi ține de menținerea credibilității noastre atât în fața partenerilor europeni, cât și în fața agențiilor de rating, a investitorilor, dar este și o măsură care evită pierderea a peste 700 de milioane de euro.”

Al doilea argument invocat este predictibilitatea. Bolojan spune că, prin noua lege, statul ar trebui să știe dinainte cum evoluează salariile bugetarilor în următorii doi-trei ani, evitând majorările acordate sub presiune în perioadele electorale.

„Vom ști care va fi evoluția salariilor în următorii 2-3 ani de zile, evitând în felul acesta presiunile care pot apărea în anii preelectorali.”

Al treilea argument este corectarea inechităților salariale. Bolojan a dat exemplul angajaților care ocupă aceeași funcție și fac aceeași muncă, dar sunt plătiți diferit pentru că lucrează în instituții diferite. „Trebuie să recunoaștem că avem niște diferențe salariale foarte mari. Între anumite componente din zona sectorului public, avem diferențe în interiorul acelei familii. Gândiți-vă că avem oameni care ocupă aceeași funcție, fac același lucru, dar fiind angajați la instituții diferite, au salarii foarte diferite între ei, ceea ce generează nemulțumiri.”

În lipsa unei noi legi, susține Bolojan, aceste diferențe ar putea continua să crească.

„În schimb, apropo de echitate, cei care au astăzi salarii foarte mari vor avea și mai mari, cei care au mai mici vor avea ceva mai mari, dar inechitățile vor fi și mai mari și nu se rezolvă această situație.”

Dacă legea nu este adoptată, Bolojan spune că salariile tot vor trebui indexate

Liderul PNL a respins ideea că neadoptarea legii ar produce automat economii la buget în anul următor.

„Gândiți-vă, de exemplu, că am auzit și astfel de declarații, că dacă nu trece această lege, nu se întâmplă nimic, chiar dacă pierdem banii, pentru că vom face economii pentru anul viitor. Nu, din păcate, nu se vor face economii, pentru că niciun guvern care va veni nu va putea să nu facă o indexare de salarii.”

Motivul invocat este pierderea puterii de cumpărare: „Gândiți-vă că de 2 ani de zile salariile în sectorul public sunt plafonate și orice s-ar spune, inflația a afectat puterea de cumpărare. Deci vom ajunge tot acolo, dar vom pierde niște bani.”

În plus, Bolojan avertizează asupra riscului ca, fără o nouă lege, presiunile politice pentru majorări salariale să reapară în 2027-2028:

„În plus, dacă nu avem astfel de lege, în orice moment, în 2027, în 2028, pe fondul mizelor electorale, pe fondul pulverizării pe care o avem în Parlamentul României și a unor abordări, de multe ori, o spun, iresponsabile, ne putem trezi că ieșim din nou în decor, ceea ce ar fi de evitat.”

Deficitul ar trebui să scadă la 5,3% din PIB anul viitor

Bolojan a pus noua lege și în contextul țintei de deficit pentru anul următor, despre care a spus că este de 5,3% din PIB, față de 6,2% anul acesta.

„Anul viitor, așa cum știți, avem un angajament de a reduce deficitul la 5,3% din PIB. Anul acesta, angajamentul este de 6,2%, deci o reducere de 1%, ceea ce înseamnă că modul în care se face această majorare trebuie să țină cont de reducerea de deficit, pentru că dacă crești cheltuielile într-o anumită zonă, pentru a reduce deficitul, trebuie să scazi volumul de investiții, trebuie să crești eventual taxe și impozite, ceea ce nu este de dorit, nici să scădem investițiile, nici să mai creștem taxe și impozite.”

Pentru 2027, o altă presiune ar urma să vină din reducerea fondurilor europene pentru investiții, odată cu încheierea PNRR

„Anul viitor va fi un an în care alocarea pe investiții din fonduri europene va fi mult mai redusă decât anul acesta. Așa cum știți, anul acesta avem cea mai mare alocare atât ca procent, aproape 8% din PIB, dar și ca sumă, asta pentru că avem peste 8 miliarde de euro din PNRR, dar care anul viitor nu vor mai exista în buget.”

În aceste condiții, Bolojan susține că viitorul Guvern va trebui să găsească simultan bani pentru investiții, reducerea deficitului și majorări de pensii și salarii:

„Guvernul care va veni în toamna acestui an va fi pus în situația să pregătească un buget în așa fel încât să mențină investițiile la un nivel rezonabil, să scadă deficitul, să asigure o creștere de pensii și de salarii rezonabilă, ceea ce nu este foarte ușor.”