Pregătirea la Matematică pentru Evaluarea Națională 2020. Profesorul Sorin Borodi, despre cât timp trebuie să aloce elevii de-a VIII-a pregătirii zilnice la matematică și cum se face recapitularea

11.279 de vizualizări
Sorin Borodi / Sursă foto: sorinborodi.ro
Pregătirea la matematică pentru Evaluarea Națională trebuie să dureze cel puțin o oră zilnic, ca medie. În paralel cu învățarea materiei de clasa a VIII-a care este predată acum la clasă, elevul trebuie să înceapă deja recapitularea din clasele anterioare. Sfaturile vin de la profesorul Sorin Borodi, de la Liceul Teoretic ”Al. Papiu Ilarian” din Dej, județul Cluj, care a vorbit pentru Edupedu.ro despre modul în care se realizează pregătirea temeinică la matematică a elevilor care vor nu doar să obțină note mari la examen, dar și să rămână cu materia înțeleasă și consolidată.

Cunoscut pentru analizele sale privind dificultatea subiectelor de la examenul de Matematică de clasa a VIII-a, din anii 1933 și până în prezent, Sorin Borodi a declarat pentru Edupedu.ro că ținta fixată de părinți și copii – să treacă examenul cu note mari – “tinde să înlăture tot ce pare balast: adică toate acele lucruri conexe materiei de examen, care țin de istoria matematicii, care până la urma urmei aduc farmec disciplinei și umanizează matematica”.

Borodi a precizat că elevii de-a VIII-a trebuie să și-l facă aliat, în pregătirea pentru examen, în primul rând pe profesorul de la clasă. “Mi se pare o prostie interdicția pregătirii în particular cu profesorul de la clasă. Evaluarea ține în final de conștiința fiecărui profesor”, a afirmat Sorin Borodi, pentru Edupedu.ro.

Rep: Ce trebuie să facă elevii care acum au intrat în clasa a VIII-a și se pregătesc pentru examenul de final de gimnaziu, cum să învețe, pentru a lua o notă mare și pentru a rămâne la final cu informații acumulate pentru ei, nu noțiuni care să se șteargă după examen?
Sorin Borodi: Să nu amâne începerea pregătirii, în primul rând. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Să aloce un timp special numai acestei pregătiri. Această pregătire să nu dureze mai puțin de o oră zilnic, ca medie.

Să înceapă cu recapitularea din clasele anterioare, iar această recapitulare trebuie să fie obligatoriu sistematică, pe capitole. Să nu sară direct la modele de subiecte tip examen, este inutil deocamdată. Chiar dacă există edituri care au scos auxiliare bune, multe dintre ele în care materia se poate parcurge repede, dacă recapitularea nu este pe capitole atunci elevii trebuie să lase acele teste pentru mai târziu. Ideea de bază este să înceapă o recapitulare cu clasa a V-a și această perioadă de recapitulare să se încheie undeva prin februarie-martie, cel târziu. În același timp, materia de clasa a VIII-a trebuie parcursă în paralel.

Ar fi de discutat cine să îl indrume pe acel elev. Elevul trebuie să ceară cu curaj îndrumare profesorului de la clasă – și nu mă refer la acele pregătiri gratuite pe care profesorul de matematică le organizează sau nu, este decizia fiecărui profesor. În momentul în care profesorii simt că sunt presați, de director, care e presat de inspectorat și toți presați de Ministerul Educației, deci în momentul în care simte presiunea unei munci suplimentare neretribuite, apare o revoltă care în ultimii ani este tot mai evidentă. Profesorii de română și de matematică se întreabă: de ce numai noi să organizam pregătiri suplimentare gratuite? Că noi nu avem nici salariul mai mare și nici nu beneficiem de alte recompense. Deci ar fi bine ca acest lucru să fie lăsat la decizia profesorului. Eu nu condamn acel profesor care are putere de muncă și disponibilitate de a organiza aceste pregătiri gratuite, chiar dacă experiența mea spune că nu au eficiența scontată.

Rep: Cât timp trebuie să aloce elevul de clasa a VIII-a pregătirii acasă la matematică?
Sorin Borodi: Elevul trebuie să îl aibă aliat în această muncă a lui în primul rând pe profesorul de la clasă. Elevii care intră acum în clasa a VIII-a trebuie să depună un efort suplimentar față de alte clase. Ei trebuie să aloce un timp de 1,5 ori mai mare față de anul trecut, pregătirii lor la matematică.

Nu le pretinde nimeni eforturi inumane. Dacă la clasa a VII-a a stat o oră pentru învățarea la matematică, nu trebuie acum neapărat 2 ore, dar o oră și jumătate trebuie să se pregătească.

Este util să înceapă o recapitulare, surse există foarte multe, și pe măsură ce găsesc lucruri neclare, sfatul meu este să întrebe cu curaj în clasă. În momentul în care întrebările vor curge, profesorul va hotarî dacă e cazul alocării unei ore suplimentare pentru pregătire, în funcție de numărul acestor întrebări și de numărul elevilor care adresează întrebări.

Însă genul acesta de pregătire sub presiunea unui ordin nu a fost niciodată agreat de către mine, pentru că există școli și școli. Școli unde absolut fiecare elev din clasa a VIII-a merge în particular la meditații și școli unde nu. Mi se pare o prostie interdicția pregătirii în particular cu profesorul de la clasă. Evaluarea ține în final de conștiința fiecărui profesor. Nu este o metodă prin care să reglăm o conștiință, oricum profesorul are multe alte metode prin care poate să persecute un elev, dacă se gândesc cumva părinții la aşa ceva. Nu spun că nu ar exista astfel de situații, însă e posibil ca amploarea lor să fi fost mult exagerată în media în ultimii ani – și aici vorbim despre notări defectuoase, voit eronate, la clasă.

Rep: Din experiența proprie ne puteți spune: a crescut numărul copiilor care fac meditație, pentru a se pregăti pentru Evaluarea Națională? Și de ce apelează părinții și copiii la meditație?
Sorin Borodi: Dorința părintelui ca elevul să facă pregătire nu este de condamnat; este dorința de a lua note din ce în ce mai mari. Nu e ușor să îl convingi pe părinte că dacă copilul său este de 7 la matematică este perfect normal. Este și presiunea admiterii la liceu, care este cea care dictează dorința de a obține note cât mai mari.

Materia din programa de examen, mă refer la conținuturi, este destul de vastă. Un elev obișnuit fără ajutor poate să răzbească destul de greu, se simte nevoia unei îndrumări exterioare. Un mic procent din elevi ar avea puterea – și vorbim aici și despre o tenacitate a elevului – să își caute singuri sursele pentru o recapitulare adecvată.

Amploarea meditațiilor a tot crescut, de la un an la altul. Și în perioada comunismului existau, bineînțeles la o scară mult mai mică. Acum inclusiv în mediul rural, dar nu peste tot, se practică meditațiile. Și există școli, în special din marile centre urbane, în care toți elevii din clasă merg la meditații.

Amploarea fenomenului a crescut și este departe de a fi ținut sub control. Fenomenul meditațiilor face parte din acele procese cu autoreglare. Odată ce piața cere așa ceva și efectul este vizibil la elev – ia notă mai mare, chiar dacă uneori duce și la un anumit tip de doping – aceste meditații se extind. Părintele vede că elevul a luat o notă bună la examen și timp de 3 ani stă liniștit că a scăpat, după care o ia de la capăt în clasa a XII-a.

În ultimii ani, foarte mulți profesori de română și de matematică – contrar opiniei profesorilor de alte specialități – s-au exprimat că ar fi foarte fericiți ca examenul de final de clasa a VIII-a să nu aibă în conținuturi doar limba română și matematică. Și eu sunt perfect de acord să fie și fizică, chimie și altele.

Rep: Legea educației prevede în acest moment, pentru elevii care au ajuns clasa a VII-a, examen transdisciplinar peste un an, când vor ajunge la Evaluarea Națională. Dar profesorii au predat vreun moment trandisciplinar?
Sorin Borodi: Cred că este o chestiune de săptămâni sau luni până când vom citi un ordin sau un act legislativ oportun prin care se amână pur și simplu aplicarea respectivei prevederi din legea educației.

Rep: La ce anume vă referiți, când vorbiți despre fenomenul de doping înainte de examene?
Sorin Borodi: Nu mă refer numai la acele intensificări ale pregătirii în perioada premergătoare examenului. Din păcate, aceste perioade în ultimii ani s-au tot lungit și deseori se întâmplă ca, în momentul în care elevul începe gimnaziul, profesorii și părinții să aibă o singură țintă: examenul. Este un concept păgubos, pentru că tinde să înlăture tot ce pare balast: adică toate acele lucruri conexe materiei de examen, care țin de istoria matematicii, care până la urma urmei aduc farmec disciplinei și umanizează matematica, o mai golesc de conținutul abstract și o aduc aproape de sufletul elevului.

Un aspect negativ este că se tinde ca aceste elemente să fie înlăturate, cu argumentul că sunt inutile la examen. Inclusiv elevii mai maturi din clasa a VIII-a își întreabă unii profesori: noi de ce ne ocupăm de lucrul ăsta, că nu este în programa de examen? Examenul s-a transformat într-un scop în sine și tot ce este conex piere. Este o mare pierdere.

Fac o comparație: există părinți – nu mulți – care cer ei înșiși mai multe teme pentru acasă. Ei spun, uneori, că e prea puțin, și să dăm noi, profesorii, mai mult de lucru, pentru că e bine să fie ocupat elevul. Dar în felul ăsta părintele simte că își rezolvă măcar parțial relația cu copilul, în sensul că îl vede mai mult în cameră ocupându-se cu rezolvarea problemelor, decât jucându-se la calculator sau telefon. Însă eu le pun următoarea întrebare: gândiți-vă la o prăjitură care vă place cel mai mult. Ce ziceți, ați manca acum? Răspunsul în 99% din cazuri este că da. Dar apoi le spun: înainte să o terminați vă spun că trebuie să mai mâncați încă două prăjituri la fel. Probabil că bucuria nu o să mai fie la fel. Iar în timp ce o mănâncați pe a treia vă anunț că începând de astăzi în fiecare zi veți fi obligați să mâncați 10 prăjituri. În momentul ăsta, avem o descriere clară a fenomenului care se petrecere în situația forțării lucrurilor și scoaterii lor din firesc.

Lucrurile trebuie abordate cu moderație. Ideal ar fi să obținem un maxim al randamentului, însă nu putem forța limitele. Poate să fie fericit în viață și elevul care în școală nu a fost de 10 sau de 9 la matematică. Și ei pot să se simtă realizați.

  • Edupedu.ro va publica joi a doua parte a interviului cu profesorul Sorin Borodi

Sorin Borodi este profesor de matematică la Liceul Teoretic ”Al. Papiu Ilarian” din Dej, județul Cluj.

  • Calendar Evaluarea Națională 2020

15 iunie 2020 Limba şi literatura română – examen scris
17 iunie 2020 Matematică – examen scris
18 iunie 2020 Limba şi literatura maternă – examen scris

22 iunie 2020 Afişarea rezultatelor înaintea contestațiilor (până la ora 12:00), urmată de înregistrarea contestațiilor (între orele 14:00 – 20:00)
27 iunie 2020 Afișarea rezultatelor finale

Citește și:

 


3 comments
  1. … etalare a modului de gândire neaoș românesc capitalist:
    – toti angajații la stat să desfășoare în particular activitatea pentru care sunt plătiți din bani publici, pentru a-și da măsura capacității profesionale (recte a-și rotunji veniturile);
    De ex., medicii să-și trimită pacienții din spitalele de stat la cabinetele lor particulare, pentru decontare, profesorii din ÎNVĂȚĂMÂNTUL DE STAT să-și ia obiectul/produsul muncii (elevii) acasă, pt. a-i mai șlefui un pic, contra cost… și tot așa!
    Halal democrație!

  2. Sigur, sa mai facem 1h 30 pregatire suplimentara doar la mate, pe langa celelalte ore de teme, la care adaugam 6-7 ore pe zi la scoala. si daca ne mai ramane ceva, putem sa si mancam 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Alina Sava, Banca Mondială: Urmează o evaluare pentru a înțelege “de unde au pierdut copiii, de exemplu, competențe de matematică? Ei poate nu știu din clasa a VI-a sau a V-a”, iar “acest rămas în urmă trebuie corectat” / Ministerul Educației are aceste date, la română și matematică, pe baza evaluărilor naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a

“Urmează să facem o evaluare, să înțelegem ce se întâmplă cu copiii la clasa a IX-a. De unde au pierdut ei, de exemplu, competențele de matematică? Ei poate nu știu…
Vezi articolul