Clasa a VIII-a este, fără îndoială, cea mai intensă din ciclul gimnazial. Programa trebuie parcursă integral, iar examenul final se apropie cu pași repezi. Profesorii de matematică resimt din plin presiunea Evaluării Naționale. Când este momentul potrivit să începem pregătirea pentru Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a?
Provocările sunt evidente: în aceeași clasă găsim atât elevi foarte buni, cât și elevi cu lacune din anii anteriori, ceea ce face pregătirea pentru examen și mai grea. Profesorul trebuie să îmbine predarea materiei cu pregătirea pentru evaluare, de multe ori într-un timp scurt și cu resurse limitate.
Alin-Florin Danciu, profesor și autor al culegerii Matematică. Evaluarea națională pentru clasa a VIII-a. 40 de teste secvențiale, editura Art Klett, 2025 explică aceste provocări și modul în care pot fi gestionate.

Care sunt principalele provocări cu care se confruntă profesorii de matematică atunci când îmbină parcurgerea materiei cu pregătirea pentru examen?
Alin-Florin Danciu: „Profesorii de matematică se confruntă cu mai multe provocări atunci când trebuie să parcurgă materia și, în același timp, să pregătească elevii pentru examen. Dintre acestea, aș putea aminti: gestionarea timpului, programa încărcată, ritmul diferit al elevilor. Profesorul trebuie să echilibreze predarea conținuturilor noi cu recapitularea și exersarea tipurilor de subiecte de la examen și să adapteze explicațiile și exercițiile, pentru a menține motivația tuturor.”
Dar când ar trebui, de fapt, să înceapă pregătirea pentru Evaluarea Națională?
Alin-Florin Danciu: „Pregătirea pentru Evaluarea Națională trebuie să înceapă din clasa a V-a, nu doar din clasa a VIII-a. Fundamentul se construiește treptat. Astfel, în clasele V-VI se formează deprinderile de calcul, raționamentul logic și înțelegerea conceptelor. Acum se corectează neînțelegerile și se clădește încrederea. În clasele VII–VIII, pregătirea devine mai aplicată. Elevii trebuie să lucreze exerciții variate, să recapituleze periodic și să se obișnuiască treptat cu structura examenului.”
Cum transformăm dificultățile în oportunități la ora de matematică?
Orele de matematică înseamnă mult mai mult decât simpla parcurgere a programei, iar profesorul trebuie să descopere unde se blochează elevii, să adapteze nivelul exercițiilor, să urmărească progresul și să-i motiveze constant.
În acest proces, materialele educaționale potrivite fac diferența. Dar ce facem cu lipsa motivației?
Ce soluții sunt cele mai eficiente pentru a menține motivația elevilor în studiul matematicii, atât în clasa a VIII-a, cât și pe parcursul anilor anteriori?
Alin-Florin Danciu: „Pentru a menține motivația elevilor în studiul matematicii este important să le arătăm cum se aplică aceasta în viața reală – bani, tehnologie, sport, arhitectură etc. În același timp, este bine să folosim sarcini variate: jocuri logice, proiecte scurte, concursuri. Profesorii ar trebui să încurajeze progresul, nu perfecțiunea, și să evidențieze pașii corecți, chiar dacă rezultatul final e greșit, să ofere feedback imediat și clar pentru ca elevul să înțeleagă ce a făcut bine și ce poate îmbunătăți. Totodată, exercițiile și problemele alese trebuie să aibă grade de dificultate diferite, pentru ca fiecare elev să simtă că poate reuși.”
Care este profilul elevului de astăzi – așteptările, comportamentele, modul de a învăța?
Alin-Florin Danciu: „Din experiența ultimilor ani, am observat că elevul de astăzi este curios, dar are atenția fragmentată, probabil și din cauza folosirii în exces a dispozitivelor electronice. El se caracterizează prin familiaritate și deschidere crescută către tehnologie, dar și prin nevoia de metode de învățare eficiente, interactive și adaptate la ritmul și stilul său de învățare. Este obișnuit cu informația rapidă și vizuală, învață mai ușor prin experiență directă, nu prin teorie abstractă, are nevoie de sens și de aplicabilitate imediată, caută feedback rapid și apreciere constantă, iar integrarea tehnologiei în predare îi poate stimula interesul și implicarea.”
Cum pot fi identificate și recuperate eficient decalajele acumulate de elevi în anii anteriori?
Alin-Florin Danciu: „Cred că decalajele se identifică și se recuperează eficient printr-o abordare sistematică, bazată pe diagnostic, planificare și monitorizare, care presupun o evaluare inițială clară în primele săptămâni de școală. Elevii trebuie testați pe competențele esențiale: calcule, raționament logic, aplicarea formulelor. Este foarte importantă analiza greșelilor, profesorul nu trebuie să se limiteze doar la notă, el trebuie să urmărească tiparul erorilor, cauzele acestora și nivelul de înțelegere din spatele răspunsurilor greșite. Ajută foarte mult folosirea metodelor vizuale, a exercițiilor practice, a aplicațiilor digitale și a fișelor personalizate. Dacă elevul vede propriul progres, sunt șanse foarte mari ca acesta să rămână motivat.”
Ce strategii simple pot ajuta elevii să-și reducă nivelul de stres și să-și organizeze mai bine învățarea înainte de examen?
Alin-Florin Danciu: „Elevii își pot reduce stresul și își pot organiza mai bine învățarea prin câteva strategii simple și ușor de aplicat: o planificare clară, care să împartă materia pe săptămâni, și stabilirea unor obiective mici, realiste. Este mai eficient să lucreze zilnic 30 de minute decât ore întregi, ocazional. În același timp, repetițiile constante, prin reluarea exercițiilor din culegeri, și testele săptămânale ajută la fixarea conținuturilor și la sporirea încrederii în propriile cunoștințe. Totodată, elevii trebuie să fie încurajați constant, iar progresul, evidențiat. Acest lucru contează mai mult decât critica, elevul trebuie să vadă examenul ca pe o etapă firească, nu ca pe o amenințare.”
Un partener de nădejde în fiecare etapă de pregătire
În acest an școlar plin de provocări, culegerea Evaluarea națională. MATEMATICĂ. Clasa a VIII-a. 40 de teste secvențiale, ai cărei autori sunt Alin-Florin Danciu, Mihaela Cojocnean, Constanța Domokos, Mioara Angela Stoica și Nicoleta-Cerasela Todoran, oferă profesorilor și elevilor o bază solidă de pregătire. Cele 40 de teste secvențiale – câte patru pentru fiecare lună – respectă programa și urmăresc o progresie firească a dificultății. Exercițiile variate dezvoltă calculul, raționamentul și capacitatea de aplicare practică, iar rezolvările detaliate și bine argumentate devin modele utile pentru autoevaluarea elevilor. Astfel, culegerea este un suport complet.

Irina Munteanu, redactor al Editurii Art Klett, explică motivația din spatele acestei lucrări: „Asupra elevilor de gimnaziu, de prin clasa a VII-a începe să planeze acel nor negru al Evaluării Naționale. Noi ne-am gândit să le oferim o metodă de a se apropia de examen cu pași mărunți și siguri. Culegerea Matematică. Evaluarea națională pentru clasa a VIII-a. 40 de teste secvențiale îi ajută pe copii să înceapă din septembrie pregătirea pentru examen, prin cele patru teste care verifică însușirea materiei predate până în acel moment. Ei vor continua să exerseze și să progreseze, pe măsură ce mai învață și alte noțiuni, rezolvând și celelalte 36 de teste, câte patru pentru fiecare dintre lunile ce urmează. Astfel, norul acela se împarte în nori mai mici și ușor de învins.”
Care sunt criteriile esențiale pe care ar trebui să le îndeplinească o resursă educațională ca să fie cu adevărat utilă profesorilor și elevilor?
Alin-Florin Danciu: „O resursă educațională este cu adevărat utilă profesorilor și elevilor dacă îndeplinește câteva criterii practice: conținut corect și actualizat, adică problemele și explicațiile trebuie să respecte programa în vigoare și să se adapteze la nivelul real al elevilor, să aibă o structură logică și progresivă, exercițiile să fie organizate de la simplu la complex, pentru a permite învățarea treptată și sigură, să existe o varietate de itemi, care să includă exerciții de calcul, raționament, geometrie, aplicații practice și probleme de examen. Elevul trebuie să aibă posibilitatea de autoevaluare, de aceea, culegerea trebuie să conțină răspunsurile și soluțiile explicate. Astfel, elevul poate să înțeleagă unde greșește și cum să evolueze. Culegerea trebuie să fie utilă și pentru profesor și să ofere repere clare de lucru, posibilitatea de diferențiere și evaluare constantă, să asigure continuitate pe termen lung și să susțină învățarea pe tot parcursul anului, nu doar înainte de examen.”
Pregătirea care dă rezultate
Pregătirea pentru Evaluarea Națională este un proces de durată, care începe din clasa a V-a și culminează în clasa a VIII-a. Cu o planificare clară, resurse potrivite și o abordare constantă, profesorii pot transforma presiunea examenului într-un parcurs de învățare firesc, iar elevii pot aborda testul cu încredere și competențele necesare pentru reușită.
Cu sprijinul potrivit, fiecare elev poate promova examenul, iar culegerea coordonată de Alin-Florin Danciu, Matematică. Evaluarea națională pentru clasa a VIII-a. 40 de teste secvențiale, Editura Art Klett, 2025, a fost gândită să le fie la îndemână profesorilor și elevilor, oferindu-le încredere și rezultate pe măsura muncii lor.
1 comment
unde crezi ca se aplica geometria plana cu toate problemele alea in viata reala, mai degraba fizica decat matematica, ar trebui sa fie un examen din mai multe materii nu doar din doua, sa vedem atunci cate meditatii mai dati voi.