Premierul Bolojan anunță și el eșuarea măsurii de creștere a numărului de elevi în fiecare clasă: „95% din clase funcționează în forma în care au fost și anii trecuți”. Acesta vrea desființarea învățământului simultan „în anii următori” cu „flote de microbuze copiii să fie colectați, duși într-un centru de comună sau într-o comună alăturată, unde să existe o calitate a predării apropiată de zona de urban”

„Practic, 95% din clase funcționează în forma în care au fost și anii trecuți”, a declarat premierul Ilie Bolojan într-un interviu la Euronews România. Acesta a vorbit despre impactul măsurilor luate în Educație prin „pachetul 1” de măsuri fiscal-bugetare, legea 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”. Acesta ar fi de 4-5 miliarde de lei pe un an întreg, potrivit premierului. Prim-ministrul a recunoscut că în privința numărului de elevi în clase situația este neschimbată în majoritatea covârșitoare a școlilor.

Bolojan a spus că reorganizarea rețelei școlare nu a dus în acest an la dispariția claselor din mediul rural, iar „95% din clase funcționează în forma în care au fost și anii trecuți”.

„În zona de rural școlile practic nu au fost comasate, pentru că s-a creat excepția ca fiecare comună să aibă, să spunem, personalitatea juridică. Ca organizare, lucrurile nu s-au schimbat. Practic, 95% din clase funcționează în forma în care au fost și anii trecuți”, a spus premierul.

Afirmația premierului că „s-a creat o excepție” este parțial falsă, excepția despre care vorbește acesta nu „s-a creat”, ea există în Legea 198/2023, legea învățământului preuniversitar, de la aprobarea acesteia și până în prezent, la articolul 16, alineatul 2, care nu a fost modificat prin Legea 141/2025.

Pe 27 august Ministerul Educației și Cercetării anunța într-un comunicat de presă același lucru, dar fără procente sau cifre – „Majoritatea claselor din România care se încadrau între limitele anterioare se vor încadra și în noile limite. Așadar, în majoritatea covârșitoare a claselor, nu avem schimbări, măsurile fiscal-bugetare afectând mai ales situația claselor sub efectiv,” potrivit comunicării citate.

Revenind la Bolojan, acesta a arătat că învățământul simultan continuă să producă rezultate mai slabe: „Se vede cât se poate de clar că atunci când se dă examenul la clasa a VIII-a, mediile acestor copii din aceste clase sunt cu 25% mai mici decât din zona unde clasele sunt separate”. Soluția propusă: achiziția de „flote de microbuze” și transportul elevilor la o școală unde „să existe o calitate a predării și a condițiilor în care învață acești copii cât mai aproape de zona de urban”.

„În astfel de clase la simultan, unde e clar că calitatea predării lasă de dorit, e mai bine să achiziționăm flote de microbuze, de autobuze școlare mici, iar copiii să fie colectați, duși într-un centru de comună sau într-o comună alăturată, așa cum se face în toată lumea în zona de rural, în așa fel încât să existe o calitate a predării și a condițiilor în care învață acești copii cât mai aproape de zona de urban. Asta este un lucru pe care trebuie să-l facem în anii următori,” a explicat Bolojan.

Declarațiile vin după ce Guvernul a adoptat Legea 141/2025 („Legea Bolojan”), care prevede reorganizarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi și comasarea acestora sub o singură conducere, dar și măsuri de reducere a cheltuielilor prin creșterea normei didactice și diminuarea burselor. Din datele prezentate de ministrul Educației, Daniel David, 800 de școli au intrat în acest proces de reorganizare, iar 507 școli și-au pierdut personalitatea juridică și au fost desființate, devenind structuri ale altor 300 de unități de învățământ.

Potrivit celor mai recente comunicări ale Ministerului Educației pe temă, numărul de elevi din învățământul simultan „este posibil să crească” în acest an de la 6% din total, la 7,5%. Asta înseamnă, pe datele actuale cu 2,8 milioane de elevi în învățământul preuniversitar, o creștere de la aproximativ 168.000 de elevi în anul școlar 2024-2025, la 210.000 în anul școlar 2025-2026.

Reamintim, precedentele date arătau aproximativ 97.000 de copii care învățau în sistem simultan în România în anul școlar 2023-2024, în clase combinate, potrivit secretarului de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, citat de Euronews România.

În România, în anul școlar 2021-2022, 111.755 de elevi de clasele primare și gimnaziale învățau în sistemul de învățământ simultan, potrivit datelor Ministerului Educației, transmise la solicitarea Edupedu.ro.

Declarațiile premierului Bolojan la Euronews, despre măsurile din Educație:

Moderator: „Există un calcul al impactului bugetar al măsurilor care au vizat acest domeniu, pentru că sunt voci care spun că poate nu era momentul acum pentru reforma din educație?

Ilie Bolojan: Impactul pe educație este la nivelul a 4-5 miliarde, anualizat. Acest impact este dat pe de o parte de reducerea numărului de posturi care erau acoperite de plata cu ora, aproximativ 15.000 de posturi în această situație, de reducerea degrevărilor, deci directorii, inspectorii, aproximativ 10.000 de oameni nu trebuiau să predea decât 2-4 ore, acum vor preda 10 ore și de reducere a burselor, unde am ajuns în niște situații aberante. Eram în 2021, de exemplu, cu un volum de burse de sub 200 de milioane de lei, deci aproximativ 40 și de milioane de euro și 4% dintre cei puțin peste 3 milioane de elevi care luau burse în 2015, deci de acolo am plecat: 2015 – 4% din elevi, din peste 3 milioane, la burse și am ajuns în 2020 după acest calcul, deci, să plătim 40 de milioane de euro burse în România, iar după 3 ani de zile, în 2024, am ajuns ca 62% din elevii din România să ia burse.

Deja numărul de elevi coborâse la puțin peste 2.200.000 deci aproape 1.000.000 de elevi, mai puțini, dar luau 62% deci 1.400.000 și nivelul burselor totale ajunsese la aproape 1 miliard de euro, 4,7 miliarde lei. Or nu este posibil. Nu poți să crești în 3 ani de zile de 25 de ori suma de burse sau să acorzi burse inclusiv pe perioada de vară, de exemplu, studenților, pentru că nu se acordă nicăieri. Și deci nu mai puteam să ducem aceste cheltuieli, cât timp, așa cum v-am spus, nu aveam acești bani, deci nu eram pe excedente bugetare. Nu era o situație deosebită, ca să spunem, nu aveam bani, ca să ne putem permite. Și eu aș fi dorit să dăm burse la toată lumea, dacă se poate, dar dacă ai banii aceia împrumut și pentru ei plătești dobânzi mari an de an. Și gândiți-vă că doar dobânzile înseamnă, practic, o autostradă spre Moldova, doar valoarea dobânzilor, nu a creditelor.

Dacă toate creditele, ipotetic, pe care le are România într-un an s-ar duce în autostrăzi, România ar avea probabil într-un singur an 2.500 de kilometri de autostradă și noi am reușit să facem puțin peste 1.000 km în 40 de ani, asta nu vedem. Deci asta nu se vede. Deci, în loc să chibzuim banii, să nu aruncăm banii pe geam, să nu generăm tot felul de excepții, să nu le spunem oamenilor ce place, ce le place să audă. Eu pot să fac asta. Mie îmi este foarte simplu să le spun exact ce le place să audă, dar realitatea este foarte dură și această stare de neîncredere mare pe care o avem, pentru că în afară de deficitul bugetar în România mai avem un deficit de încredere. Oamenii au cea mai puțină încredere în în lumea politică, în autorități și instituții. De ce s-a întâmplat asta? În primul rând datorită nouă, pentru că le-am creat niște așteptări foarte mari. Le-am spus că dacă ne votează într-un fel sau altul, vom face anumite lucruri. Evident că nu se puteau face, pentru că nu poți invalida realitatea. Poți să le spui în seara asta ce le place sa udă, dar mâine poimâine, când se vor duce la un magazin sau când vor vrea să facă un lucru, vor constata că lucrurile stau total diferit. Și atunci trebuie să le spunem adevărul. Deci va fi o perioadă dificilă, de câteva luni de zile, până la jumătatea la anului viitor vom avea aceste fenomene pe care nu le putem contesta, care țin de faptul că în momentul în care iau astfel de măsuri, ele au un efect de contractare.

Noi oricum, gândiți-vă că deși aveam niște deficite foarte mari, deci pompam 9% din PIB, adică pompam sume imense, 30 de miliarde de euro, în economie, totuși aveam o creștere economică destul de mică, ceea ce arată problemele structurale ale economiei noastre. Și atunci aceste măsuri pe care reluăm, faptul că nu mai trimitem atâția bani, încercăm să reducem deficitul, au niște efecte de contracție economică și efecte ușor inflaționiste care se vor vedea în lunile următoare. Deci vom avea o inflație încă mare până pe finalul anului și ar trebui să scadă în prima jumătate a anului următor, în așa fel încât treptat, treptat să se ducă către o normalitate și abia deci din a 2-a jumătate vom vedea o normalizare a lucruri.

Moderator: Există o estimare… vreau să vă mai întreb ceva legat de școli, dar există o estimare punctuală asupra inflației din calculele pe care le aveți în momentul de față pentru anul acesta și viitor?

Ilie Bolojan: Estimările care au fost făcute de Comisia de Prognoză, de Institutul Național de Statistică, de Banca Națională ne duc către o inflație care se poate duce undeva în jur de 9-10%, trebuie văzut, la finalul lui 2025, care va începe să scadă în 2026.

Moderator: Punctual, în ceea ce privește școlile și sistemul de educație, normele de predare, ce se întâmplă în mediul rural, acolo unde, de exemplu, nu există școli sau nu există clase suficiente pentru ca un profesor să-și atingă acele ore necesare pentru a-și atinge norma de predare?

Ilie Bolojan: Să știți că în zona de rural școlile practic nu au fost comasate, pentru că s-a creat excepția ca fiecare comună să aibă, să spunem, personalitatea juridică. Ca organizare, lucrurile nu s-au schimbat. Practic, 95% din clase funcționează în forma în care au fost și anii trecuți. Iar în rural avem o problemă de câțiva ani de zile și o vom avea și în anii următori, tot mai accentuată datorită reducerii numărului de copii în zona de rural, pentru că aici e un dublu fenomen, în afară de faptul că a scăzut natalitatea, în general, este și migrația de populație și atunci familiile tinere au încercat, în afară de migrația externă, și o formă de migrație internă, s-au mutat către marile orașe, s-au mutat în zona metropolitană a acestora. Cu cât ești mai îndepărtat de un oraș sau de un loc de muncă, mai exact, de oportunități, cu atât numărul de copii a scăzut destul de mult.

Aici avem situații în care încă sunt clase care, practic, sunt comasate, unde din păcate, de ani de zile calitatea învățământ lasă de dorit. Se vede cât se poate de clar că atunci când se dă examenul la clasa a VIII-a mediile acestor copii din aceste clase sunt cu 25% mai mici decât din zona unde clasele sunt separate. Și ce trebuie să facem aici – dar nu anul acesta, nu a fost niciun fel de efect – este decât să avem astfel de clase la simultan, unde e clar că calitatea predării lasă de dorit, e mai bine să achiziționăm flote de de microbuze, de autobuze școlare mici, iar copiii să fie colectați, duși într-un centru de comună sau într-o comună alăturată, așa cum se face în toată lumea în zona de rural, în așa fel încât să existe o calitate care să se apropie din punct de vedere al predării și al condițiilor în care învață acești copii cât mai aproape de zona de urban. Asta este un lucru care trebuie să-l facem în anii următori”.