România trebuie să răspundă presiunilor demografice și deficitului de forță de muncă prin politici în educație și sănătate, dar și prin măsuri care să crească numărul persoanelor active pe piața muncii, a declarat premierul Ilie Bolojan, luni, 16 martie, la evenimentul de lansare a Studiului Economic 2026 pentru România, realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Una dintre provocările majore pentru România este deficitul de forță de muncă, în contextul schimbărilor demografice, a afirmat Ilie Bolojan.
„În ceea ce privește piața muncii, România trebuie să răspundă presiunilor demografice și deficitului de forță de muncă prin politici în educație, sănătate și prin măsuri care să aducă mai mulți oameni activi pe piața muncii”, a declarat Ilie Bolojan.
O măsură ar fi creșterea treptată a vârstei de pensionare în domeniile în care oamenii ies foarte devreme la pensie, potrivit acestuia.
„Este nevoie să creștem treptat vârsta de pensionare în domeniile în care astăzi se iese foarte devreme la pensie, uneori la 48, 50 de ani, pentru a avea mai mulți oameni activi și un sistem de pensii sustenabil pe termen lung”, a spus premierul.
„În plan fiscal obiectivul este să reducem treptat deficitul, să folosim mai eficient banii publici și să avem o absorbție mai bună a fondurilor europene”, a declarat Ilie Bolojan.
Context: OCDE subliniază rolul educației pentru economia României
Declarațiile premierului au fost făcute la lansarea Studiului Economic 2026 pentru România, realizat de OCDE, organizație la care România este în proces de aderare.
Reformele în educație ar putea aduce economiei românești un câștig de aproximativ 3% din PIB până în 2060, în condițiile unei creșteri a cheltuielilor de aproximativ 1%, conform raportului.
România trebuie să întărească rezultatele educației și să investească mai mult în inovare pentru a putea susține progresul economic și pentru a face față competiției globale, se subliniaza in raport.
Reformele din educație și creșterea finanțării pentru cercetare pot avea un impact economic negativ pe termen mediu, dar efectele pozitive pe termen lung ar fi mult mai mari pentru economia românească.
6 comments
României îi trebuie un alt premier care să nu mai numească gropari la Ministerul Educației.
Apoi îi trebuie răbdare, să aștepte 5 ani ca sa spere să vadă indreptarea dezastrului făcut de Bolojan acum.
Când premierul se poartă ca un contabil de CAP fericit că îi dă masa cu casa, ca se ,, pupă ” cifrele dar nu mai vede recesiunea, inflația, abandonul si mai grav deziluzia si lipsa speranței, cămara goală si personalul transformat in oameni goi sufletește, dezactivați creativ, inactivi social, debusolați, pierduți atunci ai de fapt un sabotor inept al viitorului unei națiuni.
Mai pe românește…
Arunci apa murdară din copaie deodată cu copilul. Direct in prăpastie.
În România nu se manifestă nicio presiune demografică, ci un DECLIN demografic. Că populația României are o piramidă a vârstelor cu vârful în jos, este o altă problemă (pe care ar fi trebuit s-o citească crect cineva care a trecut, probabil, prin două cursuri de Statistică, câte unul per facultate – matematică și mecanică).
Deficitul de forță de muncă este exprimat în anumite sectoare doar. Dar și-aici mai intervin roboții și imigranții (imigranții nu mai intervin, de fapt, c-au fost goniți de deficitul de bogăție!). Și politica făcută parcă cu fundul, la noi.
Grija principală a dlui Bolojan pare asigurarea cu forță de muncă (ieftină, of course!) pentru marile companii, că IMM-urile nu strălucesc la angajări. Numai că bihoreanul nostru a spus așa: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și economică a poporului român …”. Deci scopul nu este reglarea pieței muncii și nici cuvântele multinațională, profit, companii nu apar. De acord că trebuie să facă curat, însă la diagnozarea peștelui stricat nu se începe cu mirositul cozii.
Daaa, să ținem inspectorii cu gradații!
Să nu ne atingem de ele, că apoi cad firmele care vând cursuri( inutile), formatorii, cursanții!
În adevăr, gradațiile de merit sunt cel mai mare fals în evaluarea profesorilor din învățământul preuniversitar, de la diplome și adeverințe falsificare, puse pe piață de inși specializați, dați în vileag degeaba de atâtea ori, sau de directori și ei specializați să-ți fabrice un dosar pe cinste infailibil, până la formulări inepte din metodologia respectiva, gen „performanțe deosebite în pregătirea elevilor”, obținute chiar la licee tehnologice la care au promovat la bacalaureat sub 10% din elevi, dacă nu și mai puțini. Sau la gimnaziu, elevi de la școli, care îngroașă rândurile celor cu note sub 5, chiar sub 3 la evaluarea națională. Deveniți apoi elevi de liceu, care, surprinzător, au „performanțe deosebite” și în participarea la simpozioane, și în tratarea unor teme de cercetare științifică (!) sau în publicarea unor studii în diverse reviste școlare, bineînțeles sub „îndrumarea” profesorilor, ei înșiși de fapt autori și, pe această cale iluștri beneficiari. Care, timp de 5 ani, pot să stea liniștiți, cu spor de salariu de 25%, fară măcar anual să raporteze „performanțele”, nu lunar, cum se cere profesorilor cu doctoratul, pentru cei 292 de lei net, după ce preaiubiții conducători l-au mai și ciuntit la jumătate.
Și se mai pun și infinitele cursuri de formare, cu circa 680 de titluri acum vreo doi ani (!), multe online și la fără frecvență, nemaivorbind și fără să se învețe mare lucru, pentru ca să fie dosarul cât mai doldora de hârtii. Mai este și rotirea în cerc închis, între membrii consiliilor de consultative pe specialități, abonați la obținerea gradațiilor de merit. Despre prioritatea carnetului sau simpatiilor de partid, ce să mai vorbim. Etc. etc.
De altfel, nici nu mai trebuie să se mire cineva. Metodologia este alcătuită după chipul și asemănarea celui care se ocupă, în România, de învățământul preuniversitar. Ați văzut în CV-ul acestuia ceva de excepție, ceva mai mult decât ilustrele cursuri de formare și ceva comitete și comisii, dar mai ales cursuri de formare, din doi în doi ani, față de unu în legea anterioară. Măcar să se poată vedea, în acest caz, ceva studii și tratate de pedagogie, performanțe deosebite obținute în profesie, pentru a avea aplombul de a cere unui întreg sistem performanțele de 150 de puncte din fișa de evaluare pentru gradația de merit.
În toată această complexă problematică ar trebui ca ministerul să facă un studiu pe ultimii 5 sau 10 ani și pe județe, axat pe cele patru criterii din metodologie, pornind de la criteriul esențial, „performanțe deosebite” și continuând cu validitatea și credibilitatea actelor depuse la dosar și a emitenților acestora. Acest demers este absolut necesar, pentru că, în sistemul de învățământ preuniversitar, acordarea gradațiilor de merit este singura acțiune extrem de slab reglementată, față de celelalte competiții, evaluarea națională, examenul de bacalaureat și concursul national de titularizare. O soluție ar fi ca, pe lângă stufoasele dosare, concurenții să susțină și o probă scrisă în specialitate (de 80 de puncte), completată cu celelalte criterii, de cel mult 70 de puncte.
Și asta pentru el înseamnă ȘI MAI PUȚINE fonduri pentru educație, pentru că e nevoie de necalificați iar ei n-au nevoie să știe să citească.
mfa, mai bine taceai. in oradea ai comasat di inchis scoli. pnl mareste norme fe predare, inghesuie elevii ca sardelele, tai ajutorul de la mămici si umai ai tupeul da vorbesti? nu ti e rusine?🤮