Premierul Marcel Ciolacu: Realizarea reformelor din PNRR devine principalul criteriu de evaluare a miniștrilor. Cine nu poate ține ritmul va plăti inclusiv cu funcția / România a reușit să atragă doar 500 de milioane de euro din cele 3,5 miliarde pentru investiții în Educație, în mandatul Ligiei Deca

1.379 de vizualizări
Marcel Ciolacu / Foto: gov.ro
Premierul Marcel Ciolacu a spus joi, 13 februarie, la începutul ședinței de Guvern, că principalul criteriu de evaluare a miniștrilor va fi realizarea reformelor din PNRR, iar miniștrii care „nu pot ține ritmul vor plăti inclusiv cu funcția”.
  • În cei trei ani și jumătate au fost doi miniștri la Educație: Sorin Cîmpeanu (din decembrie 2020 – septembrie 2022) și Ligia Deca (octombrie 2022 – decembrie 2024)

Realizarea reformelor din PNRR devine principalul criteriu de evaluare a miniștrilor. Nu voi ezita să iau măsuri severe unde nu apar progrese consistente în lunile următoare. Cine nu poate ține ritmul va plăti inclusiv cu funcția”, a spus premierul Ciolacu la începutul ședinței de Guvern, joi, 13 februarie.

Pe componenta de Educație, țara noastră nu a reușit să atragă nici măcar un sfert din fondurile europene prin PNRR pentru componenta Educație, cu un an și jumătate înainte de termenul final pentru folosirea banilor din acest program european, potrivit unui răspuns al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) trimis la solicitarea Edupedu.ro.

Mai exact, „până la data de 5 decembrie 2024, valoarea totală a fondurilor PNRR utilizate în cadrul Componentei 15 – Educație este 505.580.643 euro”, transmite Ministerul. România mai are timp un an și jumătate, până în 31 august 2026, să cheltuie toți banii puși la dispoziție prin PNRR pe componenta de Educație. Cele peste 3 miliarde și jumătate de euro trebuie folosiți pentru investiții în universități, construirea și dotarea de creșe, dotarea școlilor și laboratoarelor de știință și reducerea abandonului școlar.

Componenta 15 – Educație cuprinde 7 reforme și 18 investiții, beneficiază de o alocare financiară totală de 3 miliarde și jumătate euro.

Fondurile aferente domeniului educației sunt distribuite pe mai multe investiții, potrivit MIPE:

  • Construirea și echiparea a 110 creșe, alocare: 240.030.000 euro;
  • Asigurarea echipamentelor și a resurselor tehnologice digitale pentru unitățile de învățământ, alocare: 478.500.000 euro;
  • Dotarea sălilor de clasă preuniversitare și a laboratoarelor de știință/cabinetelor școlare, alocare: 600.000.000 euro;
  • Sprijinirea unităților de învățământ cu risc mediu și ridicat de abandon școlar, alocare: 500.000.000 euro;
  • Digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile viitorului, alocare: 234.000.000 euro;
  • Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi, alocare: 425.000.000 euro.

Edupedu.ro a scris în martie 2024 despre dezastrul la cheltuirea banilor europeni în școlile din Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar PNRAS, care s-a realizat cu bani din PNRR – doar 350 de milioane de lei într-un an și jumătate.

Vezi aici stadiul proiectelor din Educație prin PNRR.


3 comments
  1. Povesti de adormit copii.

    Licitațiile pt dotarea școlilor prin PNRR sunt fie anulate, fie amânate fie reluate.
    Primăriile NU au fost capabile să gândească loturi de achiziție dimensionate pt puterea firmelor românești.

    In comune și orașe mici nu sunt probleme. Unii au deja echipamentele si le folosesc de luni de zile.

    In orasele mai mari NU au fost făcute nici măcar oferte pt un lot de produse (pt ca le-au pus pe toate la grămadă fără să se gândească că nimeni nu poate livra 200 de table interactive in, 1000 de computere, 60 de laboratoare in 3 luni)
    In plus de când au lansat ei licitațiile și până acum pretul a crescut cu 30 la sută și NU mai ofertează nimeni.

    Asta e situația în învățământ si probabil peste tot.

    De asemenea in stilul românesc se folosește secretomania in loc sa fie pe toate canalele anunțul că se caută firme pt achiziții.

    Așteptând firmele de partid (cele 2,3) vor rămâne cu banii neincasati si vor găsi niste tapi ispășitori.

    Căutați in SEAP la fiecare UAT ,,Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar” componenta C15 Educație.

    Nu am luat in calcul contracte anulate, reziliate sau neonorate adică altă tactică de a gonfla succesul.

  2. De ce ne mai miram la Educație? A făcut cineva evaluarea ministrului educației la timp, cât a fost în funcție atâta amar de vreme? Ne „indignam” acum!

  3. N as prea crede,pe d na Deca ați numit o secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO🤮.La ce antrenament de a distruge tot ce atinge ,sigur poate distruge și UNESCO.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

De ce a propus Președinția activități „verzi” în Școala Altfel, desființată din noiembrie 2021? Ligia Deca: S-a întâmplat după ce grupul de lucru a finalizat draftul de raport / Înainte de 2025 vom vedea primele școli verzi

Primele școli verzi, în România, vor apărea până în anul 2025, a spus Ligia Deca, consilier de stat în cadrul Departamentului de Educație și Cercetare al Administrației Prezidențiale, la Radio…
Vezi articolul

Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank, consilier onorific al premierului Bolojan: Cheltuielile cu salariile din educație sunt „relativ mici”, comparativ cu media europeană, în timp ce achizițiile publice în educație sunt „foarte mici”. Cheltuim puțin și obținem rezultate și mai slabe decât ar fi normal

În cadrul conferinței anuale a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din 4 iunie 2025, economistul-șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, actual consilier onorific al premierului României, a prezentat o analiză amplă a…
Vezi articolul

Ludovic Orban: Numărul de elevi cu COVID-19, ca procent, a fost de 6,3% pe populație școlară. Nu există o creștere semnificativă a îmbolnăvirilor pe această categorie de vârstă / În școli și universități, deciziile comitetelor pentru situații de urgență să țină cont cu strictețe de reglementările legale, nu de bunul plac al unor directori de școli

Premierul Ludovic Orban a declarat în această seară că „este evidentă o tendință de creștere a numărului de cazuri” de infectare cu noul coronavirus, motiv pentru care le-a cerut comitetelor…
Vezi articolul

Directorul Sorin Hagiu: Sub semnătura lui Daniel David s-a luat decizia să avem mai mulți copii la clasă. În rural există copii, în aceeași clasă, de niveluri diferite, iar profesorii ar trebui să lucreze diferențiat cu fiecare dintre ei. Acest lucru este, practic, imposibil de făcut într-o clasă cu 30 de copii

Sorin Hagiu, directorul Școlii Gimnaziale Giarmata din județul Timiș, a vorbit despre efectele creșterii numărului de copii la clasă. „Aceste generații de copii au nevoie să stabilească o relație emoțională…
Vezi articolul