Președintele Academiei Române Ioan Aurel Pop îndeamnă la preţuirea „valorilor româneşti, așa cum sunt ele” / 15 ianuarie, ziua nașterii poetului Mihai Eminescu marchează Ziua Culturii Naționale

227 de vizualizări
Academia Română / Foto: INQUAM Photos – Ilona Andrei
Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, îndeamnă, de Ziua Culturii Naţionale, la preţuirea valorilor româneşti, „aşa cum sunt ele”, la cultivarea limbii „ca un fagure de miere”, fără ostentaţie şi emfază, aşezându-le pe toate în concertul intelectual european.

Se vorbeşte mult, în ultimii ani, despre cultura europeană, prin care unii încearcă să pună în umbră culturile naţionale, inclusiv cultura română. Cultura europeană nu există în sine, fiindcă ea nu este produsul unui popor european şi nici al unei limbi europene. Cultura europeană există prin culturile naţionale, care exprimă specificul fiecărui popor, în contextul moştenirii comune europene”, a declarat Ioan-Aurel Pop, conform Agerpres.

Preşedintele Academiei consideră că sărbătorirea culturii române de ziua lui Mihai Eminescu nu este o întâmplare, dintre toţi creatorii spirituali români marele poet fiind, „fără îndoială, reprezentativ”.

„El nu a fost declarat prototipul culturii româneşti de către vreo instanţă şi nici impus de vreo instituţie a statului, ci de viaţa însăşi, de marea personalitate colectivă a poporului român şi, prin urmare, el nu poate fi judecat, admonestat ori coborât de pe piedestal prin voinţa cuiva. Eminescu exprimă în opera sa, in nuce, întreaga istorie a culturii româneşti şi europene. Eminescu are versuri clasice precum cele ale lui Horaţiu, Vergiliu şi Ovidiu. El cântă dragostea galantă şi onoarea cavalerilor medievali ca odinioară trubadurii şi truverii, el detaliază Evul Mediu al lui Alexandru cel Bun, de la 1400, aşa cum făcea Victor Hugo în „Notre Dame de Paris” pentru spaţiul francez. Dar Eminescu anticipează şi lumea viitorului, proiectând, prin perceperea vitezei luminii şi prin universul ideatic al unei lumi în eternă mişcare, creaţia culturală şi ştiinţifică românească înspre ultimul secol al mileniului al II-lea şi înspre cel de-al treilea mileniu. Eminescu, născut la o dată precisă (15 ianuarie 1850) şi într-un loc anume (în Ţara de Sus a Moldovei), şi-a încheiat creaţia odată cu vârsta christică pământească, dar a fost atins de o aripă de înger şi a fost destinat eternităţii”, a afirmat academicianul.

Citește articolul integral pe G4Media.ro.

1 comment
  1. Am observat că atunci când se vorbește despre cultură, frecvența cu care sunt pomeniți Eminescu, Lovinescu sau Marin Preda e foarte ridicată, dar e aproape absentă când vine vorba de Brâncuși sau Enescu. Sistemul de educație repetă această eroare: lui Eminescu îi sunt alocate porțiuni întregi din programă, în timp ce Brâncuși nu are decât o amărâtă de oră pe săptămână, care la liceu devine… o jumătate de oră! Cu Enescu la fel. E lirica eminesciană mai importantă decât opera lui Brâncuși? Nu e cultura un fenomen complet, sau e doar sinonimul literaturii? Sincer nu pricep… dar sistemul de educație autohton e plin de mistere…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Peste 50% dintre elevii din România ar trebui să aibă burse de merit în acest semestru, „au medii peste 8.50”, potrivit ministrului Educației / Ministerul susține că ar fi de fapt doar 532 de mii

Peste 50% dintre elevii din România ar trebui să aibă burse de merit în acest semestru fiindcă „au medii peste 8,50”, a spus ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la videoconferinţa „Educaţie:…
Vezi articolul

Materialele folosite în programul „Neuroștiința la clasă” nu au fost verificate de specialiștii din Ministerul Educației „din perspectiva acurateței sau actualității informației științifice prezentate”, susține ministrul Educației Sorin Cîmpeanu, care anunță că instituția sprijină programul în cazul căruia cercetătorii au semnalat erori științifice

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, declară într-un comunicat cu „precizări” că materialele folosite în programul „Neuroștiința la clasă” nu au fost verificate de specialiștii din Ministerul Educației „din perspectiva acurateței sau…
Vezi articolul