Prim-ministrul Ilie Bolojan îi mulțumește lui Daniel David pentru „sacrificiul pe care l-a făcut personal”: Nu este foarte ușor în aceste luni să fii ministru. Să nu credeți că David a fost susținătorul măsurilor din educație, dar n-a avut ce să facă

Premierul Ilie Bolojan i-a mulțumit lui Daniel David pentru „sacrificiul pe care l-a făcut personal”. „În momentul în care ajungi ministru sau premier și vii cu o autoritate, cum a venit și domnul David, practic, îți pui credibilitatea ta la bătaie”, a declarat prim-ministrul marți, 13 ianuarie, la TVR 1. Acesta a menționat că „să nu credeți că, discutând de educație, domnul David a fost susținătorul măsurilor din educație, dar n-a avut ce să facă”.

Amintim că, marți, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.

Ilie Bolojan a precizat că „nu este foarte ușor în aceste luni să fii ministru”:

„Asta a făcut și domnul ministru David și se cuvine să-i mulțumesc pentru această activitate și pentru, practic, sacrificiul pe care l-a făcut personal. Acesta este adevărul. Venea de pe poziția de rector la o universitate prestigioasă, la Babeș-Bolyai, cu o carieră care nu poate fi contestată și, de aceea, nu este foarte ușor în aceste luni să fii ministru.”

Moderatoare, Ramona Avramescu: Domnul David a avut un profil mai degrabă de tehnocrat, a pornit la drum cu un capital de simpatie și cu multe așteptări, dar a plecat cumva cu controverse. Acum, ce profil aveți în vedere? Tot din zona aceasta tehnocrată sau mai degrabă din zona politică v-ați dori un ministru?

Ilie Bolojan: „Sunt valabile ambele ipoteze. Analizăm toate variantele pe care le avem, iar conducerea PNL va veni cu o propunere în urma acestei analize. În momentul în care ajungi ministru sau premier și vii cu o autoritate, cum a venit și domnul David, practic, îți pui credibilitatea ta la bătaie, anii de muncă în care ți-ai format o anumită imagine, iar în condițiile în care trebuie să iei măsuri care nu sună bine – așa cum am fost noi puși în situația să facem anul trecut – riști ca această credibilitate să îți fie afectată. Dar nu pentru că ai făcut ceva nelalocul lui, ci pentru că ai venit ministru într-un moment care nu este foarte potrivit, când din cauza deficitelor foarte mari în care am ajuns, e nevoie să corectezi lucruri, e nevoie să faci economii și e nevoie să reașezi lucrurile într-o altă dinamică.

Asta a făcut și domnul ministru David și se cuvine să-i mulțumesc pentru această activitate și pentru, practic, sacrificiul pe care l-a făcut personal. Acesta este adevărul. Venea de pe poziția de rector la o universitate prestigioasă, la Babeș-Bolyai, cu o carieră care nu poate fi contestată și, de aceea, nu este foarte ușor în aceste luni să fii ministru.”

Premierul a mai spus că „să nu credeți că, discutând de educație, domnul David a fost susținătorul măsurilor din educație, dar n-a avut ce să facă”.

Informații de context (sursa)

Premierul Ilie Bolojan preia interimar conducerea unui sector asupra căruia a avut constant poziții publice critice și unde a aplicat primele și cele mai ample tăieri bugetare sectoriale, pentru a combate deficitul bugetar. Dacă interimatul durează, Bolojan va fi cel care va negocia bugetul Educației și Cercetării pentru 2026.

Politician care nu este asociat tradițional cu educația, ci cu reforma administrativă, cu reducerea cheltuielilor publice și cu eficientizarea instituțiilor, Ilie Bolojan a declarat că anul acesta statul nu trebuie să „risipească” bani revenind la veniturile primite de profesori înainte de mandatul său. În ceea ce privește universitățile, premierul a declarat că acestea trebuie să fie antreprenoriale, iar bugetele de burse și pentru cheltuieli administrative să fie reduse, adecvate la criza financiară a bugetului țării.

Ca primar al municipiului Oradea și ulterior ca președinte al Consiliului Județean Bihor, Bolojan a promovat constant ideea unui stat „mai suplu”, cu mai puține structuri și costuri mai mici, inclusiv în domenii precum cultura, educația și serviciile publice locale. Despre școlile din Bihor, Bolojan spunea că le-a comasat și nu s-ar fi întâmplat nimic rău, însă premierul nu a explicat cum anume a măsurat efectele comasării. Același premier a reorganizat vara trecută, prin legea 141/2025, care îi poartă numele, circa 1.100 de unități de învățământ. Ca urmare a comasărilor făcute la nivel național prin Legea Bolojan, numărul elevilor din învățământul simultan a crescut cu aproape 7.000 în actualul an școlar comparativ anul trecut.

În declarațiile sale publice din ultimii ani, Ilie Bolojan a vorbit despre educație mai ales din perspectiva administrației și a finanțării, nu a curriculumului sau a politicilor pedagogice. A susținut în mod repetat că sistemul public trebuie să funcționeze „cu reguli clare”, cu responsabilitate financiară și cu un control strict al cheltuielilor. În acest cadru, educația a fost tratată ca o cheltuială, niciodată ca o investiție sau ca domeniu prioritar.

Ca urmare a „Legii Bolojan”, în 2025 a fost majorată norma didactică pentru prima dată în istoria recentă, au fost făcute comasările de școli amintite mai sus, a fost majorat numărul mediu de elevi în clasă/grupă, a fost redusă degrevarea pentru directori și inspectori, au fost tăiate la jumătate tarifele la plata cu ora. Desființarea a peste 14.000 de posturi de profesori din școli și concedierea voalată a mii de profesori suplinitori prin neprelungirea contractelor pe perioadă determinată sunt tot efecte ale Legii Bolojan. Deși aceste măsuri au fost prezentate ca fiind necesare pentru echilibrul bugetar, ele au afectat profund sistemul de educație și nu au fost fundamentate pe nicio analiză pe care premierul să o prezinte public, așa cum a făcut în cazul reformei administrației publice.

Preluarea interimară a portofoliului Educației și Cercetării îl plasează acum pe Ilie Bolojan într-o poziție diferită: nu doar de decident bugetar, ci de responsabil direct pentru un sistem aflat deja sub presiune, cu reforme contestate, proteste ale profesorilor și o lipsă acută de încredere în deciziile centrale. Modul în care va gestiona această perioadă va arăta dacă abordarea sa strict administrativ-contabilă va continua.

Foto: 382534948 | Ilie Bolojan ©LCVA | Dreamstime.com / Inquam Photos

Citește și:

În domeniul Educației nu se mai justifică să mai faci încă o reducere, spune premierul Bolojan: S-a făcut deja acest efort

Premierul Ilie Bolojan: Am mers pe varianta ca până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia portofoliul educației. Convingerea mea este că vom găsi o propunere bună, în așa fel încât un om care are o autoritate să preia acest portofoliu important pentru viitorul țării noastre

OFICIAL Premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de preluare a interimatului la Educație de către prim-ministru

EXCLUSIV Consilierul prezidențial Sorin Costreie: Nu se înghesuie nimeni să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung / E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică

SURSE Premierul Ilie Bolojan preia interimar conducerea Ministerului Educației și Cercetării