Dorica Boltașu, profesoară la Colegiul Național „Iulia Hasdeu” din Capitală: Eu am ajuns să explic elevilor cuvântul „brazdă” / Noua programă de Limba română e foarte stufoasă, spune cadrul didactic: Eu am o perspectivă diferită asupra letopisețelor. Dacă eu îl înmormântez un an de zile pe elev în aceea perioadă, l-am pierdut

Dorica Boltașu, profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național „Iulia Hasdeu” din Capitală, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre noua programă de Limba română pentru clasa a IX-a și a afirmat că „e o programă foarte stufoasă. E mult mai încărcată decât cea prezentă, care oricum e încărcată”. „Deci, eu am ajuns să explic cuvântul „brazdă”. Da, la un colegiu național”, a precizat aceasta.

Ministrul Educației și Cercetării a decis ca perioada alocată integrării propunerilor din perioada dezbaterii să fie prelungită cu o săptămână doar pentru programa de Limba și literatura română, potrivit unui anunț publicat luni seara de instituție.
Precizăm că explicația cuvântului „brazdă” se găsește în manualul de Educație tehnologică și aplicații practice (clasa a V-a).

Profesoara a afirmat că noua programă de Limba română pentru clasa a IX-a nu reduce analfabetismul funcțional. Cadrul didactic a adus în atenție că mulți dintre elevi nu știu să facă o cerere, să completeze un formular.

Dorica Boltașu a menționat că letopisețele țin de istorie, nu de literatură. „Dacă eu îl înmormântez (pe elev – n.red) un an de zile în aceea perioadă, l-am pierdut”, a precizat profesoara:

„Eu am o perspectivă diferită asupra letopisețelor. Acolo este toată istoria medievală românească. Este incredibil că aceste cărți au fost scrise în acele secole grele, cu sabia lângă pupitrul de scris. Dar ele țin de istorie, nu de literatură. Că pe ele se sprijină și evoluția limbii române e adevărat, dar asta e pentru noi, specialiștii, nu pentru un copil de clasa a IX-a de la cofetar-patiser. Da, e cu totul altceva. Dacă eu îl înmormântez (pe elev – n.red) un an de zile în aceea perioadă, l-am pierdut.”

Redăm declarațiile profesoarei Dorica Boltașu:

Dorica Boltașu: Pe de altă parte, e o programă foarte stufoasă. E mult mai încărcată decât cea prezentă, care oricum e încărcată. Și atunci, iarăși, nu reducem analfabetismul funcțional, pentru că noi nu avem timp să citim cu ei în clasă, să explicăm textele, fiind texte foarte vechi. Deci, eu am ajuns să explic cuvântul „brazdă”. Da, la un colegiu național. Dacă eu fac secolul 17, secolul 18, secole în care nici nu avem literatură, nu avem literatură. Literatura română începe din secol al 19-lea. Da, dacă eu stau un an de zile sau o jumătate de an la două secole străvechi, pe niște texte foarte grele …

Moderatoare, Diana Dumitrașcu: Vă dați seama câte cuvinte va trebui să explicați?

Dorica Boltașu: Da, cât timp pierdem. Și nu numai că pierde profesorul. Copilul nu are timp să lucreze, el nu are timp să înțeleagă, nu are timp să redacteze. Copiii aceștia au nevoie să se exprime pe ei, în primul rând. Nu știu să facă o cerere mulți dintre ei. Nu știu să completeze un formular, nu înțeleg un contract la cablu, la bancă și așa mai departe.

Moderatoare, Diana Dumitrașcu: Totuși, sunteți de acord că au nevoie să știe și din letopiseț?

Dorica Boltașu: Bineînțeles, dar mai puțin, mult mai puțin. Și făcut, eventual, așa cum se face acum, nu era nimic greșit, la clasa a XI-a. Pe de altă parte, eu am o perspectivă diferită asupra letopisețelor. Acolo este toată istoria medievală românească. Este incredibil că aceste cărți au fost scrise în acele secole grele, cu sabia lângă pupitrul de scris. Dar ele țin de istorie, nu de literatură. Că pe ele se sprijină și evoluția limbii române e adevărat, dar asta e pentru noi, specialiștii, nu pentru un copil de clasa a IX-a de la cofetar-patiser. Da, e cu totul altceva. Dacă eu îl înmormântez un an de zile în aceea perioadă, l-am pierdut. L-am pierdut pentru înțelegerea textelor, pentru compunere, pentru orice, pentru texte funcționale. Asta iar lipsește din această programă. Nu mai avem texte funcționale. Repet, ei nu știu să facă un CV, nu știu să facă o cerere, nu știu să completeze un formular.

Moderatoare, Diana Dumitrașcu: De ce credeți că nu știu lucrurile acestea? Deși profesorii, unii dintre ei …

Dorica Boltașu: Fac, acum se fac, de exemplu, aceste texte funcționale se găsesc în programa de clasa a X-a, e adevărat, dar vedeți, ca să le înțeleagă, un copil trebuie să le repete. Adică, dacă eu îl fac doar o dată și după galopez și fac alte opere și alți scriitori, pe care copilul nu-i înțelege, n-are timp să-i citească, el uită. Când sunt lucruri fundamentale pe care trebuie să le facă, ce așteptăm noi de la acești copii? Să fie niște cetățeni care să își facă datoria, care să înțeleagă pe ce lume trăiesc, care să poată să se exprime, care să iubească literatura și poporul român, evident. Deci, principiul acesta identitar, care este un principiu ideologic, vedeți pentru prima dată după comunism, noi ne întoarce la un principiu ideologic, asta mi s-a părut mie uimitor. (…)

Informații de context

Noua programă de Limba și literatura română ar trebui să fie aplicată în licee începând cu anul școlar 2026-2027. Documentul include două variante distincte: programa pentru Trunchiul Comun (TC), obligatorie pentru toate specializările, și programa pentru Curriculum de Specialitate (CS) destinată filierei teoretice, profil umanist, precum și profilului pedagogic din filiera vocațională.

Recomandările și modul de abordare a programei pentru clasa a IX-a au stârnit critici din partea profesorilor și scriitorilor.

Noua programă de română de clasa a IX-a are o „concepție confuză, anacronică și autosuficientă” și se bazează pe „informații eronate din punct de vedere științific” – arată peste 20 de cercetători ai Academiei Române și peste 200 de profesori și scriitori.

În memoriul prin care cer Ministerului Educației și Cercetării „regândirea integrală a programei” pe care instituția a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, cele peste 200 de personalități ale lumii academice și artistice analizează și listează detaliat greșelile de construcție ale programei școlare puse în dezbatere de Ministerul condus de Daniel David.

Cei peste 200 de profesori, scriitori, regizori, dramaturgi și cercetători ai Academiei Române cer oficial Ministerului Educației și Cercetării condus de Daniel David „regândirea integrală a programei” pe care a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a. Printre semnatari se numără scriitorul și profesorul Mircea Cărtărescu, scriitorul și profesorul Radu Vancu, regizorul Radu Jude, scriitorul Dan Lungu, regizoarea Gianina Cărbunariu, dramaturga Mihaela Michailov, scriitoarea Mihaela Miroiu, profesorul Liviu Papadima, scriitoarea Ioana Nicolaie.

Cei 200 de intelectuali acuză Ministerul Educației de realizarea de „decupaje fantasmagorice” cărora instituția le atribuie statutul de „epoci” și atrag atenția că impunerea predării lor de către profesori „va conduce la o viciere profundă a modului de conceptualizare a istoriei literaturii române, precum și a istoriei românilor în ansamblul ei”. [Detalii aici]

Vezi aici lista autorilor recomandați la clasa a IX-a de Ministerul Educației, prin noua programă de limba română 2026.

Liviu Papadima, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, a declarat că „scopul predării literaturii române în liceu nu este să formăm viitori studenți la Litere. Cred că ar trebui făcută o distincție între modul în care pregătim viitorii specialiști, profesori și cercetători și modul în care predăm literatura română în liceu ca element de cultură generală, care e cu totul și cu totul altceva”.

Profesorul a recomandat Ministerului Educației și Cercetării „refacerea componentei de literatură, din păcate integral”. „Îmi amintește foarte clar de programa pe care am învățat eu ca licean, acum 50 de ani”.

Pornind de la analiza lui Liviu Papadima, care a afirmat că noua programă de Limba și literatura română înseamnă „un salt spectaculos de 30 de ani înapoi”, Radu Dzekely, consilier al ministrului Daniel David, a declarat că ceea ce trebuia să fie o reformă reală „se împotmolește” și că „din Raportul QX se alege praful și pulberea”.

Scriitorul Radu Vancu atrage atenția asupra recomandărilor din programa de liceu de la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență pe 25 noiembrie: „Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă”, spune scriitorul într-o postare pe pagina de Facebook.

Filologul Liviu Papadima recomandă Ministerului Educației să refacă „integral” componenta de literatură din noua programă școlară pentru liceu de Limba și literatura română, pe care instituția a pus-o în dezbatere săptămâna aceasta. „E vorba de o programă care vrea să meargă 4 ani pe cronologie, pe istorie literară, ceea ce, iertat să-mi fie paradoxul, este cred anacronic în momentul de față”, a declarat Papadima pentru TVR Info.

Profesorul Ștefan Baghiu a adus critici dure față de noua programă de Limba și literstura română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul Educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă.

Profesoara Dana Papadima a explicat că miza principală a programei de Limba și literatura română este să îl ajute pe elev să deprindă aptitudini necesare pentru viața de zi cu zi. În plus, aceasta a subliniat că nu vechea programă este vinovată pentru analfabetismul funcțional în rândul elevilor.