Profesoara Florica Dimitrescu-Niculescu, membru de onoare al Academiei Române, despre actuala structură a anului școlar pe module: Un fel de șvaițer

20.695 de vizualizări
Foto: captura Youtube.com
Actuala structură a anului școlar pe module de învățare, în vigoare din septembrie 2022, este “un fel de șvaițer”, apreciază profesoara Florica Dimitrescu-Niculescu, filolog și lingvist, în vârstă de 94 de ani, membru de onoare al Academiei Române.

Aceasta a susținut pe 31 august, într-o prelegere cu ocazia Zilei Limbii Române, la Academia Română, că “putem observa că nu se ține cont de o corelare a vacanțelor copiilor cu timpul liber al părinților, ceea ce în familie aduce perturbări majore”.

“O schimbare făcută prin care s-a anunțat în ziare, citez: Va intra în funcțiune și noul regulament-cadru al școlii și cu un nume nou și lung, prescurtat într-un acronim de care eu nu am auzit, ROFUIP, din care rezultă ce?

Că tezele nu vor mai fi obligatorii, elevii recalcitranți nu vor mai putea fi exmatriculați, profesorii vor încheia o singură medie pe an. Dar, cel mai important, este că timpul școlar nu se mai împarte pe semestre, nici pe trimestre, ci pe un număr nu mai mic de 5 module de învățare urmate de tot atâtea vacanțe, un fel de șvaițer. Unele, citez, la decizia inspectoratelor școlare județene, după caz. (…) Așa merge școala românească. (…) Putem observa că nu se ține cont de o corelare a vacanțelor copiilor cu timpul liber al părinților, ceea ce în familie aduce perturbări majore”, a declarat Florica Dimitrescu-Niculescu.

VIDEO de la minutul 28:53:
Citește și:
Reforma trebuia începută cu profesorul și nu cu programa. Reforma trebuie să înceapă de la nivelul instruirii studentului filolog care se pregătește să predea limba română – Mihaela Gheorghe, profesor universitar și cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române
Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, despre legile educației promovate de ministrul Educației: Nu aduc o perspectivă clară de îmbunătățire / Se află într-o fundătură

20 comments
  1. Dl. Goe era o exceptie, pe vremuri.
    Dl. Goe va deveni o regula, prin noile legi.

    Caragiale, la fel de actual si acum, prin prisma “legilor” educatiei.

    1. Da-le dracu de salarii! Elevii fac bascalie de ora si noua ne arde de salarii? In primul rand trebuie sa punem scoala in ordine, sa poti sa predai la un anumit nivel, ca pt nivelul de instruire iti iei banii, pusi la punct golanii astia de azi (niste parasute, o spun cu durere), ca nu poti preda la “nesimtitii fara vina” de azi! Dupa ce se instaureaza disciplina, mentalitatea bazata pe respect pt studiile profesorului, abia dupa aceea putem vorbi de prestatia profesorului, de eficienta instruirii si in final de salarizare. Ce sa faci cu banii cand esti umilit de niste ținci fără cei 7 ani de acasa? Ce suntem, animale fara demnitate??! Scoala e promiscuitate, prestatia profesorilor inexistenta, plata pt agonia de a face liniste la ora si furnizarea unui minim de cunostinte… despre ce vorbim aici?
      Sa va ganditi doar ce distanta este intre cum iti faci ora si cum ar trebui, cum ai putea (in cazul meu) sa iti faci ora (daca esti lasat)…

  2. Cee? Sper ca nu esti ” teacher” . Ar fi jalnic.Crezi cumva ca a fi lingvist, filolog, membru al Academiei Romane este un fleac in raport cu identificarea nevoilor elevilor ? Aaaaa, reteta in eductie este mimetismul.Uite….asa fac unii.Esti lipsit de originalitate .Nu spun mai mult.

  3. Totusi, nimic functional nu se schimba in realitate. Si cita vreme nu am apreciere pt. felul in care reformele (inclusiv aceasta prezenta) sunt “implementate” in educatie, aceasta schimbare din semestre in module pastreaza exact acelasi calendar din trecut plus extinderea vacantei de toamna pt. toate ciclurile. In sine, structura anului scolar ramine similara. Aceleasi vacante, tot atit de sincronizate sau nu cu vacantele parintilor, tot atitea saptamini de scoala. Dispar in schimb tezele iar daca profesorii nu vor tine cont de acest aspect, capacitatea elevilor de a gestiona volume mari de materie se va diminua considerabil (in timp ca evaluarile sau bacul continua sa fie examene care testeaza materie voluminoasa). Ca de obicei, “reforma” e confundata cu modificarea de structuri sau cu schimbarea formelor de evaluare, continuturile fiind constant uitate, neglijate sau eventual tratate cu superficialitate. O lipsa de viziune crasa care e explicabila prin faptul ca intreg lantul de decizie, organizat in mod gresit piramidal, e populat cu foarte putine exceptii de indivizi ingusti, profesori ratati sau nemotivati, politruci neaveniti si dornici doar sa exercite putere.

  4. “Nevoile elevilor” sunt o formulă demagogică – ele nu există ca dat social, diferă de la individ la individ.
    Structura “Schweizer” corespunde nevoilor industriei turismului: activități tematice cu grupuri școlare (finanțate de bugetul local în țările occidentale), creșterea numărului de weekend-uri în familie cu tot tribul.
    Cât despre sistemul de evaluare, va duce la lucrul târâie-brâu pe parcursul anului și suprasolicitare la finalul anului. Trecerea la semestre – primul fragmentat de o vacanță prea lungă – a destructurat ritmul de lucru al elevilor.
    Cu restul problemelor să se spele proștii care rămân în învățământ să li se c*ce elevii și părinții în cap. În țările invocate ca exemplu, plecările din sistem sunt un fenomen frecvent iar cei care vin pe parcurs au pregătire precară.

  5. Statutul de filolog si lingvist nu garanteaza o cunoastere a nevoilor elevilor. Poate ne aliniem si noi altor tari europene ai caror specialisti (nu neaparat academicieni) au luat de mult astfel de decizii.

    1. “Poate ne aliniem altor țări” seamănă izbitor cu o cârpeală. Poate ne spuneți, funcționarule guvernamental care vă ascundeți sub pseudonimul ăsta, despre cum s-au desființat în Franța notele, despre obligativitatea religiei în Finlanda, despre condiția fizică a elevilor din Germania. Despre impertinența comentariului dumneavoastră la adresa doamnei profesor Florica Dimitrescu nu mai spuneți , că este țipătoare.

    2. Structura anului scolar a fost schimbata de fiecare ministru de 10 ani incoace. Nu structura e problema, ci programa. Materii inutile carora li se acorda prea multa importanta, dar si lipsa unor cunostinte esentiale in viata de adult a elevului. Distinctia dintre specializarile de la acelasi profil al filierei teoretice este, in esenta, inexistenta. Haideti sa nu mai ocolim esentialul si sa adresam problema cum trebuie: programa scolara nu este numai deficitara, ci nepotrivita nevoilor elevilor de azi. Trebuia sa facem distinctia dintre cultura generala si cunostinte de specialitate. La liceu fiecare elev isi alege o specializare. Accentul TREBUIE pus pe materiile de specialitate (+limba si literatura romana). La celelalte materii trebuie sa ne limitam la cultura generala si la formarea psihologica a elevilor.
      P.S. Sunt elev, deci cred ca sunt cel mai in masura sa spun care sunt nevoile noastre

      1. Frumos ar fi fost daca politicienii nu s-ar fi bagat in educatie, dar uite unde am ajuns. “Oare de ce pleaca copiii nostri in strainatate?”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Elevii din Dâmbovița vor avea lucrările corectate digitalizat la Evaluarea Națională, iar cei din Călărași, la Bacalaureat. Sorin Ion: Vom folosi platforma privată Intuitext, pe bază de parteneriat / Dacă va fi diferență de peste un punct între primii doi profesori evaluatori, lucrarea merge automat la alți doi corectori

„Din momentul în care copilul predă lucrarea, circuitul se schimbă față de ce era până acum. Fiecare lucrare se va duce automat în același timp la doi profesori. În niciun…
Vezi articolul

Parlamentul se reunește mâine în plen comun: Pe ordinea de zi figurează și creșterea salariilor profesorilor începând cu acest an / Orban: Bugetul nu îşi mai poate permite nicio creştere a cheltuielilor în momentul de faţă

Camera Deputaților și Senatul se vor reuni marți, începând cu ora 13:00, într-o ședință de plen comun, pe ordinea de zi figurând modificarea ordonanței de urgență privind rectificarea bugetară în…
Vezi articolul

Ministerul Educației: 73,12% dintre absolvenții de clasa a VIII-a prezenți la Evaluarea Națională 2019 au luat note peste 5. Cel mai mic procent din ultimii 5 ani

Ministerul Educației anunță că a centralizat rezultatele înregistrate la Evaluarea Națională de absolvenții clasei a VIII-a (înainte de contestații), sesiunea 2019. “Situația statistică generală relevă că dintre cei 146.105 candidați…
Vezi articolul