Profesoara Rodica Zafiu, despre schimbările din Limba română: De ceva vreme, din ce în ce mai mulți oameni răspund „cu drag” la „mulțumesc”, în contexte în care nu există o apropiere între vorbitori, ceea ce poate să șocheze

49.927 de vizualizări
Rodica Zafiu / Foto: captură – Youtube Academia Română
Limba română, ca celelalte limbi, „se schimbă în permanență și fenomenul este perfect normal” și din aceste motive ar trebui „ca în învățământ și în dezbaterile obișnuite să avem mult mai multă cunoaștere a schimbărilor pentru a înțelege mult mai bine stadiul actual al acesteia”, spune profesoara Rodica Zafiu, într-o conferință susținută la Academia Română, publicată de instituție pe Youtube pe 28 august, despre modelarea continuă a limbii, în care a prezentat pe mai multe paliere principalele modificări în comparație cu formulele de exprimare din trecut ale vorbitorilor. Video, mai jos în articol.

O schimbare din limba română actuală pe care a constatat-o lingvista Rodica Zafiu este faptul că din ce în ce mai mulți oameni răspund politicos în contexte în care nu există o apropiere între vorbitori, „ceea ce poate să șocheze” și a oferit exemplul răspunsului „cu drag” la afirmații precum „mulțumesc”:

„O schimbare este cea a experiențelor noastre cotidiene și cred că aici foarte mulți dintre noi am constatat în ultimii ani o schimbare de natură pragmatică, într-o situație pragmatică de schimb politicos, în care, la o formulă de mulțumire, se răspunde cu altă formulă politicoasă: ‘mulțumesc’ are ca răspuns ‘cu plăcere’, ‘pentru puțin’, dar de ceva vreme, din ce în ce mai mult, ‘cu drag’, bănuiesc că l-ați înregistrat. E chiar vizibil cum se răspândește din ce în ce mai mult și chiar în situații în care nu este o apropiere între vorbitori, într-o situație de magazin sau de ghișeu și între necunoscuți, acest ‘cu drag’ poate chiar să șocheze. E deci una dintre schimbările într-un domeniu foarte mobil, cel al formulelor de politețe, al pragmaticii”.

  • Amintim că, din 2013, la data de 31 august este marcată Ziua Limbii Române, conform legii nr. 53 din acel an. Aceasta poate fi sărbătorită de către autorităţile publice din România şi de către reprezentanţele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau de alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, potrivit Agerpres.
  • De asemenea, legea prevede ca în ziua de 31 august să fie arborat Drapelul României, iar Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot include în cadrul programelor lor manifestările dedicate acestei zile. În Republica Moldova, Ziua Limbii Române se sărbătorește din 1990, conform sursei citate.

Zafiu, care este profesor la Facultatea de Litere a Universității din București și cercetător lingvist la Institutul ”Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, a explicat că „schimbarea care se petrece în limba română, ca în orice altă limbă, este o realitate empirică, o constatăm cu toții chiar dacă nu întotdeauna poate o observăm la fel de mult”. Aceasta a continuat cu exemplul structurilor de tip inversiune care au fost înregistrate în documente, de exemplu, la finalul secolului XVII, și care acum revin în folosință.

”Un exemplu din prefața Bibliei de la București: ‘ai noștri oameni ai locului, nu numai pedepsiți întru a noastră limbă, ci și de limba elinească având știință ca să o tălmăcească’. Este un scurt fragment în care observăm că de fapt cam totul ne este accesibil, sunt evident niște schimbări, dar sunt niște posibilități pe care limba română le are în continuare: ordinea aceasta a cuvintelor ‘ai noștri oameni’, ‘a noastră limbă’ ni s-a transmis într-un anumit fel prin texte literare. Cine observă limba română de astăzi cu atenție constată cu oarecare mirare că reapar aceste structuri ‘ai mei părinți’, ‘ai noștri copii’, sunt niște formule pe care le regăsim, de fapt niște posibilități gramaticale, rămân în potențialitățile limbii și se actualizează eventual”, a explicat Zafiu.

În ceea ce privește modul în care vorbitorii curenți receptează schimbările din limbă, atât la nivel fonetic, cat și la nivel morfologic (structura cuvintelor) sau semantic (sensul cuvintelor), profesoara susține că „vorbitorii percep în general în mod negativ schimbarea” în limbă și o atribuie celorlalți.

„Cred că putem să constatăm din proprie experiență că vorbitorii în general percep negativ schimbarea, cu o anumită anxietate și neapărat atribuind-o celorlalți. Cum spunea un autor al unei cărți despre schimbarea în limbă, e foarte rar ca cineva să spună ‘vai, cât de rău vorbesc eu față de bunicul meu’. De obicei se vaită că cei din jur vorbesc rău față de el care știe cum trebuie de fapt vorbită limba. Este tema degradării limbii pe care istoriile o arată ca recurentă cu secole în urmă pentru alte culturi, dar cu destul timp în urmă și în cultura română. Fiecare generație pe rând se lamentează de stricarea limbii, degradarea limbii și așa mai departe”, a prezentat aceasta.

„Inovațiile în limbă rămân de multe ori neobservate, iar când sunt observate tot de multe ori sunt criticate și, uneori, sunt explicite, propuse, sunt momente și instituții și situații în care în mod explicit încearcă să se impună o anumită modificare în limbă”, a continuat lingvista.

„În chestiunile schimbării limbii, factorii sunt atât de mulți încât putem da explicații, poate chiar tot mai avizate sau mai complexe, dar nu putem face previziuni, sunt prea multe și prea diferite elemente în joc încât să putem ști dacă o schimbare până la urmă se va produce sau nu, se va răspândi sau nu”, a mai precizat profesoara.

Alte exemple de schimbări în limbă sunt cele produse de gramaticalizare care, explică Rodica Zafiu, este „transformarea în timp, în decursul unor perioade lungi, a unor elemente pline, cuvinte lexicale pline, în instrumente gramaticale. De la un cuvânt plin, pe distanțe mari de timp se poate ajunge la un cuvânt cu funcție gramaticală și chiar la un afix gramatical și sunt câteva exemple clasice, de pildă auxiliarele: astăzi vorbitorii de română nu mai simt neapărat când spun ‘voi face’ că ‘voi’ este verbul ‘a vrea’ și că s-a trecut, deci, de la intenție la temporalitate, ca în foarte multe alte limbi. Sau la ‘am făcut’: s-a trecut de la posesia unui rezultat ‘am ceva făcut’ la temporalitate și așa mai departe”.

„Sub ochii noștri, substantive ca ‘gen’ sau ‘tip’ devin prepoziții sau, mă rog, adverbe de comparație – ‘o casă gen vilă’, ca să nu mai vorbim de ‘gen’ și ‘tip’ mai ales în genul limbajului tinerilor, devenit chiar așa un atenuator, un aproximator”, a mai spus profesoara.

Teama vorbitorilor de cacofonie este „absurdă”, a continuat lingvista, care a prezentat: „Este o idee, pur și simplu o atitudine, o percepție a vorbitorilor ‘ceva sună prost, să evităm’. Nu e o atitudine a lingviștilor, nu e o recomandare venită neapărat de sus în jos, dar ea a avut foarte multe efecte surprinzătoare: acel „ca și” extins în ultima vreme și care probabil că a fost de mulți ales de teama de a nu provoca întâlnirea unor consoane care n-au cum să nu se întâlnească în limbă; învierea lui ‘precum’ – mult mai mulți folosesc azi pe ‘precum’ decât acum 30 și 40 de ani pentru că nu e ‘ca’, deci îl putem folosi”.

Întrebată de un ascultător din public, în a doua parte a conferinței unde s-au ridicat întrebări și s-au dezbătut diverse problematici, dacă scrierea cu „î” din „i” din perioada 1953-1993 a reprezentat o evoluție a limbii, dat fiind că simplifica ortografia, Zafiu a răspuns:

„Exemplul cu schimbarea ortografică este unul foarte bun pentru a ilustra că acest fapt nu este natural, este convențional: ortografia e un fapt de convenție care depinde de voința oamenilor și de atitudinea lor și de ideologiile lor în cea mai mare măsură. Ortografiile într-adevăr se pot simplifica, se pot și complica, am avut dovada noastră în funcție de niște scopuri. În 1953 ortografia a fost simplificată – sigur și într-un context care nu era neapărat sovietic, dar era unul legat de, să spunem necesitatea alfabetizării al accesului multora la scris și citit, deci să spunem că o bază ideologică a fost dar știm și că erau deja lingviști care propuneau asta de mult și era o tradiție la Iași a Vieții Românești care scria numai cu din „î” din „i”, considerând că este o simplificare necesară.

Complicația aceea într-adevăr n-avea niciun rost, ea a fost un fel de gest demonstrativ la care la vremea respectivă s-au opus lingviștii chiar din Academie. Că se schimbă sau nu, aici chiar depinde de noi. Orice schimbare de genul acesta devine o schimbare practică: schimbăm manuale, ediții ale cărților, nu e totuși ceva foarte greu și foarte important, pentru că în momentul de față au rămas centre, reviste, edituri care au păstrat scrierea doar cu „î” din „i”.

Până la urmă e chiar o chestiune de decizie controlabilă. Cineva care și-ar asuma acest rol ar putea propune asta cu toate sensibilitățile care s-ar actualiza, pentru că de fapt asta e problema, că convențiile lingvistice, având în vedere că limba totuși e un fenomen social, trezesc solidarități, ecouri emoționale, ‘e bine / nu e bine să schimbăm modul în care am învățat noi’. Nu pot să vă dau un răspuns. Eu aș vedea făcută o asemenea unificare și simplificare, dar ea depinde de factori sociali, administrativi, politici și de o cunoaștere și o înțelegere a opiniei sau de o formare a opiniei, este ceva destul de complicat”.

Citește și:
Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii române – DOOM 3 este integral online, anunță Institutul de Lingvistică. Peste 65.000 de cuvinte pot fi verificate și căutate după forme flexionare, greșite sau incomplete
Dictare pe șoseaua Kiseleff de Ziua Limbii Române / Bucureștenii sunt invitați pe 2 septembrie la un eveniment similar cu cel organizat de francezi pe Champs-Élysées
“Povestea cuvintelor” – Varianta digitală a Dicționarului limbii române, realizat pe parcursul unui secol, e disponibilă online
Dictare națională în Republica Moldova, de Ziua Limbii române, pe 31 august. 500 de persoane sunt așteptate să-și testeze ortografia după un text despre integrarea în Uniunea Europeană

24 comments
  1. Am revenit in tara (in vara asta) dupa 19 ani…Am fost incantat sa vad ce pregrese mari s-au facut…recunosc insa ca acest „cu drag” (nu eram obisnuit cu el) m-a cam agasat…In plus m-a enervat ca la hoteluri (cam la toate) scria pool in loc de piscina sau breakfast in loc de mic dejun (dar eu cam sunt ,,alergic” la engleza), etc.

  2. Langue & parole , limbă și vorbire -aparent într -o dihotomie – se interconditioneaza .Paradoxal, nu limbă academică, ci vorbirea vie produce schimbări( ulterior , semnalate prin norme academice );
    1.Când 99 de vorbitori au spus ” va rămâne”în loc de ” va rămânea” ( cum era normă și cum apărea și în poezia secolului al 19 lea(” nimic în urma nu va mai rămânea”), desi după normă vremii, “a rămâne era “verb de conjugarea a doua când majoritatea s- a abătut de la normă,și a trecut accentul de pe terminație pe radical, “a rămâne ” ,ca la verbele de conjugarea a treia , abaterea a devenit normă!
    Azi, verbul” a rămâne “e de conjugarea a treia,” greșeala” este abaterea generalizată care devine normă!
    Asta se întâmplă azi cu englezismele / xenismele acceptate în DOOM3.
    Cu paraziții verbali” gen” tip” ” fix”…
    2.Gramaticalizarea , încremenirea în forme in care cuvintele componente sunt vidate de sens individual și au sens doar în topica expresiei e de veacuri
    frecventă în locuțiuni & sintagme ( a o rupe la fuga, de exemplu :citită in cheia sensului propriu , ar suna absurd )
    Același proces de gramaticalizare e in formula ” Dragă frate,
    ( de ce femininul ” draga” și nu masculinul ” drag “?)
    Formula ” cu drag” , in loc de ” cu plăcere” ( a se observa aceeași gramaticalizare !) este desemantizată parțial , astfel ,
    s- ar înscrie în limbajul protocolar , care include o nota în plus de reverență .

  3. Expresia asta e de vreo 2 ani. Si e foarte stranie… Ca si urarea stranie “sa aveti pofta”, practicata la fastfood si restaurante, in loc de clasicul “pofta buna”. In comert, angajatii spun asa ca sa para mai “prietenosi”, cred. Eu chiar am fost socat cand o fata de la banca mi a zis asa, acum doi ani. Credeam ca visez… Dar noile generatii, maturizate in relativismul post-decembrist, nu vad aceste nuante.

  4. Din păcate, FRUMOASA, INEGALABILA LIMBA ROMÂNĂ, se pierde prin asa zisa ,,manelizare,,.
    Asistăm La o transformare prin mistoul expimat din nepăsare, din lene, din a demonstra varietatea gramaticală și lingvistică. În realitate, din așa zisa șmechereală, am ajuns la o transformare a identității naționale în parveniți, în migratori , de fapt repetenți ai propriei limbi.

  5. “Cu drag!” “Cu mare drag!” “O zi frumoasa va doresc!” sunt preluate din jargonul corporatist. Este limbajul de lemn corporatist. De notat si intonatia in situatiile de mai sus. O intonatia gen lesinata (ca dupa un orgasm) la primele doua si una gen cantata la a treia :).

    >> într-o situație pragmatică de schimb politicos
    Doamnna Zafiu ar trebui sa evite confuziile in comunicare. E vorba de o situatie practica sau de Pragmatica, o latura a lingvisticii? 🙂

  6. ”Ai noștri tineri la Paris învață”… Bre! Nu știu alții cum sunt, dar eu…parcă nu mă amuză să-i corectez pe alde Eminescu sau pe alde Creangă.
    ”Mulțumesc”, ”merci”… Hi,hi,hi! Am auzit în filmele americane mai noi că la ” Thank you” se răspunde cu ”Yes!”. Iar pe la bulgari am auzit că la ”blagadaria” se răspunde cu ”blagadaria”. Trebuie să admitem că anumite expresii de politețe se videază considerabil de sens și devin un fel de simple gesturi lingvistice. ” Cu plăcere”, ”pentru puțin”, ”pentru nimic”… sunt mici reverențe de politețe, vidate de sens. Franceza ne oferă cel mai limpede exemplu în acest sens: ”Merci” cu răspunsul ”Je vous en prie”, preluat și în româneasca pașoptisto- interbelică, adică”Mulțumesc” și răspunsul ”Vă rog!” (”Mă rog!” sau ”Te rog!”). Așișderea ”Cu drag”, formulă vidată de sens dar ușor ironică. Are rost a ne bate capul cu noua formulă de mulțumire în două situații: 1. Trebuie să ținem un discurs la Academie și nu știm despre ce să mai vorbim; 2. Avem de formulat teste pentru admitere la drept, la Academia de poliție etc.

  7. Eu am o problemă cu numeralul 12 . Din ce în ce mai mulți pronunță ”ora doișpe”. ”Ora” fiind de gen feminin, numeralul se acordă cu genul substantivului , în cazul ăsta – ora . Așa cum nu zici ora doi , tot așa nu zici ora doișpe. Dar asta se învață în clasele 1- 6. Că se vorbește așa pe stradă, se poate trece cu vederea. Dar la formatorii de opinie, ca realizatori tv, actori, invitați celebri pe la televiziuni, nu se poate accepta. Sînt și unii absolvenți de filologie ca Radu Banciu, Sabin Gherman etc. care fac des această greșeală. Se vorbește așa și în cazul altor substantive : doișpe femei, doișpe mașini, doișpe case…

  8. Fiind in Ardeal in vacanta, cand am remarcat prima data , “cu drag”, am avut nevoie de catwva clipe sa-mi dau seama daca trebuie sa nai adaug eu ceva. Nu a fost un sentiment de placere, dimpotriva…

    As semnala si eu cateva “alunecari” in exprimare, invlusiv la jurnalisti si educatori.
    Evenimentele nu se intampla, ele sunt organizate, sunt planificate, au loc (s-a intamplat un concurs, s-a intamplat un concert, s-a intamplat o manifestatie)…
    Catre – arata directia in sens de spatiu – “m-am adresat catre tine si ai tacut”, samd…
    Din privina unui vocabular sarac, interlocutorul trebuie sa subinteleaga ce doreste vorbitorul sa comunice, la fiecare fraza izbindu-se de un “Gen”, in loc de exemplu, “Fix”, in loc de exact, etc…
    Carcotasii sa se abtina de la observatii.
    Forma nu este importanta ci mesajul, continutul, iar “se subîntelege din context” , nu este un argument.

  9. Accept fara nicio problema orice parere, cu conditia sa existe argumente. Orice argumente ai aduce, Sergiu Somesan, sunt anulate de faptul ca gramatica limbii romane iti este cam straina. Aduc drept argument faptul ca ai facut o multime de greseli de punctuatie. Lipsesc cateva virgule, dar poate nu e important, ca doar nu trebuie sa batem in cuie folosirea corecta, dupa norme, dupa standardizare facuta de specialisti, a limbii, limbilor, pe care le vorbim. Altminteri, sub protectia asertiunii sterile ”limba e un organism viu”, ii vom lasa pe ignoranti si pe inculti sa faca norma potrivit careia nu exista nicio norma: fiecare vorbeste cum vrea. Mi-e teama ca in curand va deveni norma sa spui ” am decat doua maini”, pentru ca inclusiv la Academia Romana sunt din ce in ce mai multi ”intelectuali”.

    1. Adevarat.Nu ne vom mai intelege pentru ca avem foarte multi titrati doctori. Ei ne fac limba,ne fac traiul,ne fac viata.

  10. Situația lui î din i a fost statuată de Academie, încă de pe vremea lui Eminescu. Sovietizarea nu are nimic de aface cu asta, cum nici culturalizarea maselor, despre care observ un disperț academic actual…
    Sunt multe de spus, dar – cui folosește, cînd nulitate, autosuficienți domnesc!

  11. Eu am o problema foarte mare cu: RESORT in loc de statiune, EXPERTIZA in loc de experienta, ENORM DE MULT in loc de ENORM si cu folosirea cuvantului ATASAMENT in loc de fisierul atasat/alaturat/anexat. Sunt grosolane si le vad frecvent la TV chiar si la prezentatorii de stiri si mai nou in reclama tampita a unei firme de cosmetice care are EXPERTIZA nu stiu cati ani. In cei jde ani de ” expertiza” n-or fi capatat si ” experienta” unei gramatici corecte?

  12. Sunt curioasa daca/cand va deveni acceptabila inlocuirea adverbului doar cu decat in propozitii afirmative (“Vreau decat un mar”). Dupa “ca si”, asta ma irita cel mai mult. Eu, “ca si om”, ma cutremur 🙂 🙂

    1. Dar “ca și” nu e acceptat (decât în construcții comparative)! E, vorba lui Radu Paraschivescu, “o țopenie lexicală”.

  13. “cu drag” se referă la faptul că ai făcut ceva acel lucru”cu plăcere “, fără obligații și nu pentru a primi recunoștință sau chiar un “mulțumesc “. evident”mulțumesc ” de impune pentru că este o marca a civilizației. deci “cu drag ” nu înseamnă apropierea față de un necunoscut (să spunem că ajutam o persoana cu dizabilități sa care un bidon cu apa) cu înseamnă efectuarea unei activități cu multa plăcere.

    1. Robert draga, ‘cu drag’ se pune la sfarsitul unei scrisori pe care o trimiti unui cunoscut. Asa am invatat la scoala, si am invatat ceva acolo, nu doar m-am prezentat. Dar in ultimii ani, e deranj mare chiar si printre ‘intelectuali’ cand e vorba de exprimarea corecta in limba materna. E nevoie de putin studiu, si de putina inteligenta analitica ca sa ne exprimam corect. Fara astea, putem sa interpretam cum vrem orice si oricand.

      1. Cu drag am scris scrisoarea, nu mi-e neaparat drag acel cineva caruia ii scriu.
        Este doar o formula informala de a incheia o scrisoare clasica, in format letric, daca mai scrie cineva astfel de scrisori. Astazi ma indoiesc ca intr-un email, sau si mai scurt, un mesaj sms ori whatsapp, mai pune cineva asemenea formule de incheiere ale mesajului.

    2. Sunt de aceeași părere.Chiar că nu poți spune ,,cu drag “unui prieten virtual ,care nu îți este apropiat.
      Eu aș atrage atenția asupra unor asocieri greșite de genul,,rană vitejească”, din reclamele unor televiziuni.
      Ce face CNA-ul?

    3. Perfect de acord. Iar faptul că pe vremuri („Robert draga, ‘cu drag’ se pune la sfarsitul unei scrisori pe care o trimiti unui cunoscut” ) se proceda așa nu înseamnă că trebuie să batem în cuie această exprimare mai ales că lumea nu prea mai scrie scrisori. Limba este un organism viu și trebuie să ne adaptăm altfel ar trebui să ne întoarcem la scrisorile de acum 500 de ani și să scriem ceva de genul: I pak dau de știre măriei tale. 🙂 Prea multă crispare strică mai ales pe motivul că așa am învățat noi și am învățat bine.

    4. Dacă, și făcut acel lucru ” cu plăcere”, de ce să răspunzi omului ” cu drag”? Este, o minciună! ” Cu drag”, este cu totul altceva…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Raluca Turcan solicită respingerea oricărei forme de propagandă electorală în unitățile de învățământ, cu o zi înaintea dezbaterii lui Iohannis de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative

Vicepremierul Raluca Turcan, prim-vicepreședinte PNL, solicită inspectorilor școli și directorilor unităților de învățământ respingerea oricărei forme de propagandă electorală în acestea, cu o zi înaintea dezbaterii care va fi organizată…
Vezi articolul

“Elevii sunt îngrijorați de amânarea examenelor, dar nu putem lăsa un guvern care și-a bătut joc de noi, ne-a tăiat bursele, ne-a tăiat transportul să se folosească de aceste sentimente de îngrijorare”, spune Ariana Dudună, președinta Asociației Elevilor din Constanța

Președinta Asociației Elevilor din Constanța, Ariana Dudună, prezentă la proteste care continuă și miercuri în fața prefecturii din Constanța, a spus la Digi24: “Nu putem lăsa un guvern care și-a…
Vezi articolul