Impresia că subiectele la Limba română de la Evaluarea Națională 2026 au fost ușoare este una „înșelătoare”, spune Serinella Zara, profesor de limba română la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași. Într-un interviu pentru RFI România, Serinella Zara a explicat faptul că elevii puteau pierde mai ușor puncte la rezumat decât la compunerea narativă din anii trecuți, iar exercițiile de gramatică au avut „chichițe” care vor face diferența între notele de 9 și 10.
- Luni, 22 iunie, absolvenții de gimnaziu au susținut proba scrisă la Limba română (Evaluare Națională 2026). Proba a început la ora 9:00, când elevii au primit broșura cu subiectele și hârtie ștampilată pentru ciorne, și timpul de lucru a fost de 120 de minute.
- Mihai Dimian, ministrul Educației și Cercetării, a anunțat că aproximativ 260.000 de lucrări de la proba de Limba și literatura română din cadrul Evaluării Naționale 2026 au fost corectate, ceea ce reprezintă circa 90% din total
„Mă și amuzam. Cred că acum 5 minute intrasem pe rețeaua adulților, pe Facebook, nu știu exact ce se întâmplă pe Instagram sau pe TikTok la copii, și multe dintre comentarii spuneau că au fost subiecte ușoare. Chiar și părinții scriau că micuții lor au considerat examenul facil. Nu, nu sunt ușoare”, afirmă profesoara.
La rezumat se pot pierde mai ușor puncte decât la compunere
„Dacă privim dinspre ultimul subiect, s-a renunțat la compunere și s-a dat un rezumat. Lumea crede că oricine știe să facă un rezumat, pentru că începând cu clasa a treia tot fac asta. Însă regulile rezumatului sunt stricte. S-a mai dat odată la o simulare și țin minte că notele au fost foarte mici. Rezumatul e rezumat, povestirea e povestire. Ai anumite norme pe care trebuie să le respecți, altfel ești depunctat”, a spus profesoara.
„Din punctul meu de vedere – care este unul obiectiv și științific – este mult mai ușor să pierzi puncte la un rezumat decât la o compunere narativă, așa cum s-a dat în anii precedenți”, a afirmat Serinella Zara.
La gramatică s-a dat greu. Exercițiile cu „ia”, „mele”, „un” și „sinea” au avut „chichițe”
Adevărata departajare între elevi va veni însă de la exercițiile de gramatică a spus Serinella Zara.
„La gramatică s-a dat greu. Adică mă așteptam să fie subiecte care să facă diferența la 20-40 de sutimi, dar din ce am văzut până acum și din ce am mai discutat în stânga și în dreapta, s-a greșit destul de mult, pentru că aproape fiecare subiect a fost dificil. Avea câte o chichiță și, când n-ai detectat un element, el fiind cuplat cu un altul pe grilă, s-au dus deodată 20 de sutimi.
S-a cerut, de exemplu, identificarea unor valori morfologice, toate grele. În afară de un „ia”, care este verb, dar e relativ ușor dacă să îl iei ca pronume. Sigur, asta pentru un copil care nu știe foarte multă gramatică și nu știe să scrie și să vorbească limba română, dar eu vă spun ca profesor cât de des se greșește la „ia”. Nu mai vorbesc de „mele” sau „un”, care sunt niște părți de vorbire pe care ei de obicei le încurcă. Ca să nu mai zic de „sinea”. „Sinea” este un pronume reflexiv care, de asemenea, nu apare foarte des,” a explicat Serinella Zara.
Despre subiectele la Limba română de la Evaluarea Națională 2026
Teodora Badea, inspector școlar pentru Limba română (Dolj), a vorbit despre subiectele de la Evaluarea Națională 2026 și a spus că au fost „echilibrate”, iar gramatica va face diferența.
Referitor la cerința ce vizează sintaxa frazei, Teodora Badea a spus că elevii „nu au avut capcane”: „Au avut propoziții simple, nu au avut capcane, nu au avut nicio consecutivă, nicio concesivă. (…)”
Florența Curelaru, profesoară de Limba și literatura română la Școala Gimnazială „Gh. Țițeica” din Craiova, a afirmat că nivelul de dificultate a fost mediu: „rezumatul creează totdeauna impresia că e un subiect ușor, pe care ei l-au învățat să-l elaboreze încă din clasele primare. Însă sunt convinsă că se va putea face departajarea și în funcție de subiectul acesta de literatură.”
Și profesoara Ileana Gae este de părere că subiectele au fost de nivel mediu:
„Sunt convinsă că rezumatul, la prima vedere, cel puțin, i-a bucurat pe elevi. În general, face parte din categoria subiectelor care nu îi sperie, dimpotrivă, cei mai mulți dintre ei se simt confortabil cu acest tip de subiect. A fost, așadar, foarte „dorit”.
Totuși, în esență, și acest tip de text are reguli stricte și trebuie abordat cu atenție și oarecare rigurozitate. Printre greșelile cele mai frecvente în abordarea lui se află tendința de a dezvolta foarte mult, adică de a include detalii, sau de a merge spre interpretarea textului, străduindu-se chiar să aibă un limbaj expresiv și, uneori, să citeze. Or, dimpotrivă, conținutul textului vizează doar acțiunile cele mai importante, iar limbajul trebuie să fie neutru, tonul obiectiv, fără a exprima opinii sau judecăți de valoare.”
Subiectele primite de elevii de clasa a VIII-a la proba scrisă de la Limba și literatura română (Evaluarea Națională 2026) au avut două texte suport: Veronica D. Niculescu – Mesteceni de hârtie și al doilea din Carmen Strungaru – Agutoki. Impresii de călătorie în Papua Noua Guinee. Pe baza acestor texte, elevii au avut de rezolvat mai multe cerințe. La subiectul al II-lea, candidații au avut de scris, în 100-150 de cuvinte, rezumatul primului text.
Subiectele primite de elevi pot fi consultate mai jos:
Foto © Andreaobzerova | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
